Ordonanta presedintiala modificare program vizita si obligatie de a face

Hotărâre **** din 06.02.2015


DOSAR NR. ………./2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI - SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. ……

Şedinţă publică de la  Februarie 2015

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ………

Grefier: ………..

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, având ca obiect ordonanţă preşedinţială - modificare program de vizitare minor şi obligaţie de a face formulată de reclamanta N…A… în contradictoriu cu pârâtul N….D…., cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei Sectorului 4 Bucureşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, au răspuns reclamanta, personal şi asistată de avocat N…G…, cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei (fila 1), pârâtul, personal şi asistat de avocat I…M…, cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei (fila 36), şi martorii B….C…, propus de reclamantă, şi N…P…., propus de pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei ataşarea dosarului nr. ……/2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, după care:

Instanţa solicită martorilor prezenţi să părăsească sala de şedinţă, urmând să fie rechemaţi la momentul audierii.

Avocatul reclamantei depune la dosar, în copie, deciziile nr. …...2015 şi nr. ……….2015 emise de S.C. A….D…. S.R.L., cerere de reîncepere activitate formulată de reclamantă la data de ….2015, recomandare emisă de S.C. C…R… S.R.L la data de ……...2014 şi mesaj telefonic. Totodată, depune la dosar fotografii, arătând că cele depuse la termenul de judecată anterior nu aveau o rezoluţie bună. Înscrisurile depuse de reclamantă sunt studiate de avocatul pârâtului la dosarul cauzei.

Avocatul pârâtului depune la dosar, în copie, adeverinţa nr. ……...2015 eliberată de Centrul Social ……..”, liste privind frecvenţa minorei la creşă, adeverinţă emisă de S.C. Z …… S.R.L. la data de ……….2015, diplomă de licenţă privind pe pârât, certificat de calificare profesională privind pe pârât şi liste privind mesaje telefonice transmise de părţi, comunicând un exemplar al acestor înscrisuri şi avocatului reclamantei.

La întrebarea instanţei privind frecventarea creşei de către minoră, avocatul reclamantei arată că minora merge şi în prezent la creşă şi depune la dosar în acest sens adeverinţa nr. ……...2015 eliberată de Centrul Social ……….., în original. Mai arată că minora a fost înscrisă la creşă fără documentele solicitate pârâtului, dar că acestea vor trebui depuse, în caz contrar minora urmând a fi exclusă de la creşa în discuţie. Susţine că pârâtul a vizitat creşa pe care minora o frecventează.

La întrebarea instanţei privind firma la care lucrează în prezent, reclamanta personal arată că este vorba de aceeaşi firmă, având acelaşi sediu, însă cu denumirea schimbată.

În continuare, instanţa procedează la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului şi apoi a celei cu interogatoriul reclamantei, răspunsurile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Ulterior, sunt chemaţi pe rând în sala de judecată martorii B….C…., propus de reclamantă, şi N…P…., propus de pârât, aceştia fiind audiaţi sub prestare de jurământ religios, declaraţiile lor fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă părţilor cuvântul în cadrul dezbaterilor:

Având cuvântul, avocatul reclamantei solicită admiterea acţiunii, susţinând că situaţia avută în vedere la pronunţarea primei ordonanţe preşedinţiale s-a modificat între timp. Arată că minora nu se adaptează programului de vizitare stabilit prin ordonanţa menţionată, ce nu corespunde vârstei sale foarte mici, fetiţa fiind nevoită să parcurgă drumuri constante pentru a stabili legături personale cu tatăl său. Învederează că minora merge la creşă, afirmând că în lipsa documentelor solicitate pârâtului, copilul va fi privat de educaţie. Arată că în dosarul de fond al părţilor, pârâtul a depus înscrisuri într-un singur exemplar, ce nu au fost comunicate şi reclamantei, astfel că aceasta nu deţine nici o adeverinţă privind veniturile pârâtului. Solicită obligarea pârâtului la predarea adeverinţei privind veniturile obţinute de acesta şi a adeverinţei medicale din care rezultă că nu suferă de boli cronice, minora fiind în pericol de a fi exclusă din instituţia şcolară în cazul în care aceste documente nu vor fi predate. Susţine că pârâtul are un comportament ce contravine interesului superior al minorei şi că la creşa pe care o frecventează, minora având parte de educaţie, de socializare,de  joacă, de masă şi de un program de somn. Afirmă că de la pronunţarea instanţei cu privire la prima ordonanţă preşedinţială, pârâtul nu a respectat programul alimentar şi de somn al minorei şi a dat dovadă de rea-credinţă prin nepredarea documentelor necesare înscrierii minorei la creşă. Mai arată că pârâtul a afirmat că îi place cum este îngrijită minora la creşa pe care aceasta o  frecventează. Învederează că reclamanta solicită cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

Având cuvântul, avocatul pârâtului solicită respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată, arătând că pârâtul a respectat programul de vizitare a minorei stabilit prin prima ordonanţă preşedinţială. Cu privire la interesul superior al minorei, arată că, astfel cum rezultă din declaraţia martorului propus de pârât, minora se bucură atunci când este luată de tată şi că programul de vizitare nu se suprapune peste programul de creşă al copilului. Mai arată că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanta a refuzat să îi comunice pârâtului la ce creşă intenţionează să o înscrie pe minoră. Afirmă că pârâtul i-a spus reclamantei că minora este prea mică pentru a fi înscrisă la creşă, prezentându-i acesteia posibilitatea ca minora să stea cu bunica paternă. Susţine că minora a fost înscrisă la creşă din luna octombrie 2014 şi că pârâtul a luat legătura ulterior cu directoarea creşei, care nu i-a pus în vedere acestuia să depună documentele pe care le solicită reclamanta. Cu privire la riscul excluderii minorei din creşă, astfel cum a afirmat reclamanta, arată că iniţial s-a susţinut că documentele sunt necesare pentru înscrierea minorei la creşă, ulterior afirmându-se că de fapt fetiţa a fost deja înscrisă la creşă, dar că riscă a fi exclusă în lipsa documentelor solicitate tatălui. Despre programul săptămânal de vizitare a minorei, arată că instanţa care a pronunţat prima ordonanţă preşedinţială a avut în vedere vârsta minorei şi nevoile acesteia. Mai arată că pârâtul este interesat de minoră şi că nu o agresează, urmele de pe corpul minorei, astfel cum apar în fotografiile depuse la dosar de către reclamantă, putând proveni fie de la reclamantă, atunci când a spălat fetiţa sub duş, fie de la persoana care a ţinut fetiţa mai strâns în braţe. Menţionează că, aşa cum rezultă din condica de prezenţă, minora nu a lipsit de la creşă, deşi fusese operată, iar dimineţile din acea perioadă erau foarte friguroase. Mai arată că minora este bucuroasă atunci când este luată de pârât în programul de vizitare şi este agitată când este adusă reclamantei. Arată că pârâtul nu solicită cheltuieli de judecată.

Având cuvântul în replică, avocatul reclamantei arată că minora a fost înscrisă provizoriu la creşă, pentru înscrierea definitivă fiind necesară completarea dosarului. Mai arată că reclamanta nu a susţinut că urmele de pe corpul copilului ar fi fost cauzate de către pârât, ci doar a afirmat că acele urme existau pe corpul copilului atunci când a fost adus de la pârât, care nu a vrut să ofere explicaţii cu privire la acest lucru.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare. 

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul de mai sus la data de ….2015, reclamanta N…..A….. a chemat în judecată pe pârâtul N… D…., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, până la soluţionarea dosarului de divorţ al părţilor, nr………../2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti:

 - modificarea programului de vizitare stabilit în mod provizoriu în favoarea pârâtului prin sentinţa civilă nr. …...2014 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ……../2014, în sensul fixării următoarei modalităţi de desfăşurare a relaţiilor personale dintre pârât şi fiica minoră a părţilor, N………A.., născută la data de …...2013: în primul şi în al treilea week-end din lună, de sâmbătă, orele 10.00, până duminică orele 19.00, cu preluarea minorei de către tată şi readucerea acesteia la domiciliul mamei, înlăturându-se astfel legăturile personale din timpul zilelor lucrătoare;

- obligarea pârâtului de a preda reclamantei documentele necesare înscrierii minorei N……. A…. la creşă, respectiv adeverinţă de salariat şi adeverinţă medicală privind pe pârât.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. ……..2014, prin care a acordat pârâtului autoritate părintească în ceea ce o priveşte pe minora N…….A…, fiica părţilor, născută la data de ….2013, şi un program de vizitare destul de extins pentru un copil de 1 an şi 8 luni.

A susţinut reclamanta că nu i-a interzis niciodată pârâtului să îşi vadă copilul anterior pronunţării sentinţei civile nr. ……..2014 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi că deşi la momentul judecării primei ordonanţe preşedinţiale dintre părţi a apreciat că este benefic pentru pârât şi pentru minoră să petreacă mai mult timp împreună, condiţiile pe care le-a avut în vedere la acel moment s-au schimbat între timp. În acest sens, reclamanta a arătat că pe parcursul celor două ore de trei ori pe săptămână, când pârâtul ia minora pentru programul de vizitare, fetiţa stă mult în maşină şi nu îi este respectat programul alimentar şi de somn, iar la întoarcere prezintă un comportament agresiv cu sine însăşi, în sensul că se bate cu palmele în cap şi peste faţă şi se muşcă singură. A mai arătat reclamanta că după întoarcerea minorei de la pârât, aceasta este mai mereu constipată din lipsa unei alimentaţii corespunzătoare şi are pielea transpirată, cu un miros neplăcut.

Reclamanta a învederat că pârâtul refuză să îi predea documentele necesare pentru a înscrie copilul la creşă, respectiv o adeverinţă de salariat şi o adeverinţă medicală din care să reiasă că acesta nu suferă de boli cronice, motivat de faptul că doreşte să vadă mai întâi creşa, însă această situaţie persistă de trei luni fără ca pârâtul să facă vreun demers în sensul cunoaşterii creşei în discuţie, exercitând astfel cu rea-credinţă autoritatea părintească.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 919 din Noul Cod de procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului şi cu martorii B….U…. şi B….L… şi a depus la dosar, în copie, adeverinţă medicală privind pe minoră şi mesaje telefonice transmise de părţi.

Acţiunea a fost legal timbrată cu suma de 100 lei taxă judiciară de timbru.

La data de …..2015, la solicitarea instanţei, s-a depus la dosar referatul de anchetă socială nr. …...2015 întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 4 Bucureşti.

La data de …...2015, pârâtul N…..D……. a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială şi excepţia puterii de lucru judecat în raport de sentinţa civilă nr. …….2014 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ……./2014, iar, în subsidiar, respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În motivarea excepţiei inadmisibilităţii cererii, pârâtul a arătat că admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale se analizează nu doar din perspectiva formală a condiţiilor prevăzute de lege, ci şi din perspectiva consecinţelor pe care o astfel de măsură provizorie le poate avea asupra tuturor drepturilor părţilor implicate în proces şi în principal asupra minorei. A susţinut pârâtul că minora se bucură şi s-a obişnuit să se întâlnească des cu acesta, reducerea programului de vizitare stabilit în favoarea sa echivalând în aceste condiţii cu o înfrângere a interesului superior al minorei şi cu îngrădirea dreptului acesteia de a avea relaţii personale cu părintele cu care nu locuieşte. Pârâtul a arătat că restrângerea programului de vizitare poate interveni numai în situaţia în care ar fi pus în pericol interesul superior al copilului, situaţie neincidentă în cauză, şi că împrejurările de fapt care au justificat pronunţarea sentinţei civile nr. ……..2014 în dosarul nr. ………2014 nu s-au modificat.

În motivarea excepţiei puterii de lucru judecat, pârâtul a învederat că reclamanta nu a exercitat cale de atac împotriva sentinţei civile nr. …….2014 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, astfel că soluţia pronunţată a intrat sub puterea lucrului judecat până la soluţionarea dosarului de divorţ dintre părţi, nr. …../2014. A mai arătat pârâtul că prin sentinţa pronunţată în dosarul nr. ……../2014, instanţa a decis ca exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în comun, lucru care nu s-ar putea realiza prin limitarea dreptului său de a avea relaţii personale cu minora.

Pe fondul cererii, cu privire la primul capăt al acesteia, pârâtul a arătat că cererea reclamantei de restrângere a programului de vizitare nu este proporţională cu interesul superior al minorei. Pârâtul a învederat că a manifestat interes faţă de fetiţa părţilor, dovadă fiind numeroasele demersuri pe care le-a iniţiat prin cereri adresate reclamantei de a-i permite să vadă minora şi de a-i transmite informaţii legate de copil.

A susţinut pârâtul că minora este agitată şi plânge atunci când este înapoiată reclamantei, întrucât nu doreşte să se reîntoarcă la mamă, pe timpul programului de vizitare la tată manifestând bucurie. A arătat pârâtul că afirmaţiile reclamantei cu privire la felul în care acesta se îngrijeşte de minoră nu sunt adevărate, copilul fiind alimentat şi spălat corespunzător şi fiindu-i respectat programul de odihnă.

Pârâtul a menţionat că nu comportamentul său a cauzat despărţirea părţilor şi că reclamanta nu i-a permis să vadă minora după separarea acestora. A mai arătat pârâtul că are drepturi şi obligaţii faţă de minoră la fel ca şi reclamanta şi că legea stabileşte în mod imperativ în sarcina părintelui la care se află minorul obligaţia de a informa şi de a cere acordul celuilalt părinte cu privire la situaţia acestuia.

A învederat pârâtul că a avut acces la minoră abia după soluţionarea dosarului nr. ……/2014 în data de ……2014, dată de la care timpul rece nu a permis scoaterea copilului în parc. A susţinut pârâtul că la domiciliul său minora este îngrijită foarte bine şi că transportul copilului în timpul programului de vizitare este asigurat cu maşina tatălui său, care are o stare tehnică perfectă şi dispune de încălzire interioară.

Pârâtul a susţinut că i-a trimis reclamantei permanent bani pentru minoră şi că aceasta nu l-a informat decât ulterior de intervenţia chirurgicală prin care a trecut minora.

Referitor la al doilea capăt al cererii reclamantei, pârâtul a arătat că acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 996 şi urm. din Noul Cod de procedură civilă. A susţinut pârâtul că deşi prin sentinţa civilă nr……….2014, instanţa a decis provizoriu ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de către părinţi, reclamanta nu respectă această hotărâre judecătorească. A mai arătat pârâtul că reclamanta nu i-a furnizat informaţii cu privire la creşa la care vrea să o înscrie pe minoră, deşi i-a cerut acest lucru.

Pârâtul a susţinut că mama sa se poate ocupa personal de minoră timp de un an, pentru ca fetiţa să mai crească şi să fie ferită de bolile din colectivitate, dar că reclamanta a refuzat categoric această variantă. A mai arătat pârâtul că este dispus să completeze dosarul de înscriere la creşă sub condiţia de a fi informat care este instituţia şcolară unde intenţionează reclamanta să o ducă pe minoră şi de a cunoaşte personalul instituţiei şi programul la care reclamanta doreşte să o înscrie minora.

În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 201 alin. 3 şi art. 998 din Noul Cod de procedură civilă.

În dovedire, pârâtul a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei, cu martorii N…P…şi B…. V….. şi cu expertiza psihiatrică a reclamantei şi a depus la dosar informaţii de pe portalul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti cu privire la dosarul nr. …../2014.

La data de ……..2015, la solicitarea instanţei, s-a depus la dosar referatul de anchetă socială nr…….2015 întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti.

La termenul de judecată din data de ……..2015, instanţa a pus în vedere pârâtului că în materia ordonanţei preşedinţiale inadmisibilitatea nu reprezintă o excepţie, ci un mod de respingere a acţiunii pentru cazul în care se constată, în baza probatoriului administrat, că cerinţele impuse de art. 996 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care nu a pus excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială în discuţie, precizând că o va  avea în vedere ca apărare de fond. Cu privire la excepţia puterii de lucru judecat prin raportare la sentinţa civilă nr. …….2014 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ………./2014, instanţa, reţinând prevederile art. 1001 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, a constatat că cerinţele acesteia nu sunt îndeplinite şi, în consecinţă, a respins această excepţie ca neîntemeiată.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă probele cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului şi cu martorul B…C…, iar pentru pârât probele cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei şi cu martorul N..P. Totodată, instanţa a respins ca neutilă cauzei proba cu expertiză psihiatrică a reclamantei, solicitată de pârât, pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă de la acel termen.

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a mai depus la dosar, în copie, chitanţa nr. ...2015 eliberată de CSM „..”, mesaje telefonice transmise de părţi, fotografii şi bilet de externare eliberat de Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „…….”.

La termenul de judecată de la …..2015, instanţa a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului şi apoi a celei cu interogatoriul reclamantei, răspunsurile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei. Ulterior, s-a procedat la audierea sub prestare de jurământ religios a martorilor B…..C…, propus de reclamantă, şi N… P…, propus de pârât, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a mai depus la dosar, în copie, deciziile nr. ….2015 şi nr. ….2015 emise de S.C. ………. S.R.L., cerere de reîncepere activitate formulată de reclamantă la data de …….2015, recomandare emisă de S.C. ……. S.R.L la data de …….2014 şi mesaj telefonic, iar în original, adeverinţa nr. ……..2015 eliberată de Centrul Social Multifuncţional „……….”. Totodată, reclamanta a depus la dosar fotografii.

La rândul său, pârâtul a mai depus la dosar, în copie, adeverinţa nr. …….2015 eliberată de Centrul Social Multifuncţional „…..”, liste privind frecvenţa minorei la creşă, adeverinţă emisă de S.C. Z ……. S.R.L. la data de …..2015, diplomă de licenţă privind pe pârât, certificat de calificare profesională privind pe pârât şi liste privind mesaje telefonice transmise de părţi.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Reclamanta N…  A…. şi pârâtul N… D.... s-au căsătorit la data de ….2011, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie seria ……. eliberat de Primăria sectorului 4 Bucureşti la aceeaşi dată.

Din căsătoria părţilor a rezultat minora N… A…., născută la data de ….2013, în acest sens fiind certificatul de naştere seria .. nr…, eliberat de Consiliul Local al sectorului 1 Bucureşti la data de 27.05.2013.

Din luna ianuarie 2014, reclamanta N.. A… şi pârâtul N… D… sunt despărţiţi în fapt, locuind la adrese diferite, pârâtul mutându-se la domiciliul părinţilor săi, din Bucureşti,sector 3, în timp ce reclamanta a rămas să locuiască în fostul domiciliu comun al părţilor, din Bucureşti, sector 4, proprietatea părinţilor săi.

La data de …2014, reclamanta N… A… a formulat acţiune de divorţ, aceasta formând obiectul dosarului nr. …../2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti. La data de ….2014, pârâtul N….. D….. a depus în dosarul menţionat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând, printre altele, exercitarea în comun de către părţi a autorității părintești cu privire la minora N… A….. și stabilirea în favoarea sa a unui program de vizitare a acesteia.

Prin sentinţa civilă nr. ….2014 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. …/2014, rămasă definitivă prin neapelare, s-a admis în parte acţiunea, având ca obiect ordonanţă preşedinţială – exercitare autoritate părintească şi stabilire program de vizitare minor, formulată de reclamantul N… D… în contradictoriu cu pârâta N… A… şi s-a dispus ca  în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de divorţ al părţilor, nr. …./2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minora N…. A…., născută la data de …...2013, să se facă în comun de către reclamant şi pârâtă. De asemenea, s-a stabilit în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de divorţ al părţilor, nr. …../2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, următorul program de vizitare de către reclamant a minorei N………A....., născută la data de …..2013: câte 2 ore după-amiaza, în trei zile ale săptămânii, respectiv în oricare din zilele de luni până vineri, în funcţie de programul de serviciu al reclamantului, cu obligaţia acestuia de a anunţa pârâta care sunt aceste zile cu o săptămână înainte, programul de vizitare urmând a se desfăşura la domiciliul reclamantului, acesta având obligaţia de a lua minora la începutul programului de la domiciliul pârâtei şi de a o aduce înapoi la sfârşitul programului; în primul şi al treilea sfârşit de săptămână al fiecărei luni calendaristice, de sâmbăta, orele 10.00, şi până duminica, orele 19.00, la domiciliul reclamantului, acesta având obligaţia de a lua minora la începutul programului de la domiciliul pârâtei şi de a o aduce înapoi la sfârşitul programului.

Prin acţiunea de faţă, formulată la data de …...2015, reclamanta N.. A.. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul N… D…., dispunerea pe calea ordonanţei preşedinţiale, până la soluţionarea dosarului de divorţ al părţilor, nr. …./2014 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, a următoarelor măsuri: modificarea programului de vizitare stabilit în mod provizoriu în favoarea pârâtului prin sentinţa civilă nr. ….2014 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr……./2014, în sensul fixării următoarei modalităţi de desfăşurare a relaţiilor personale dintre pârât şi fiica minoră a părţilor, N… A…, născută la data de …..2013: în primul şi în al treilea week-end din lună, de sâmbătă, orele 10.00, până duminică orele 19.00, cu preluarea minorei de către tată şi readucerea acesteia la domiciliul mamei, înlăturându-se astfel legăturile personale din timpul zilelor lucrătoare; obligarea pârâtului de a preda reclamantei documentele necesare înscrierii minorei N…. A…. la creşă, respectiv adeverinţă de salariat şi adeverinţă medicală privind pe pârât.

Potrivit art. 996 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Un program de vizitare a copilului minor stabilit pe cale de ordonanţă preşedinţială poate fi modificat în urma unei noi cereri de ordonanţă preşedinţială, interesul superior al minorului, urmărit printr-o astfel de măsură, făcând să se menţină concluzia îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate ale procedurii speciale menţionate, la care a ajuns instanţa învestită cu soluţionarea primei cereri de ordonanţă preşedinţială.

Cu privire la solicitarea efectivă a reclamantei în privinţa programului de vizitare stabilit în favoarea pârâtului prin sentinţa civilă nr. ...2014 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, trebuie verificat dacă modul în care pârâtul a înţeles să pună în executare programul în discuţie afectează interesul superior al minorei A…, respectiv dacă în raport de împrejurările concrete de la momentul punerii în executare a programului amintit, acesta s-ar dovedi a nu corespunde interesului fetiţei. Conform probelor administrate în dosar, nici una dintre cele două situaţii menţionate nu se regăseşte însă în cauza de faţă.

Astfel, instanţa reţine că potrivit adeverinţei nr……..2015 eliberată de Centrul Social Multifuncţional „……”, minora N… A...... frecventează creşa acestei instituţii din data de …..2014, aspect pe care reclamanta N…. A…. nu l-a adus la cunoştinţa instanţei care a soluţionat dosarul nr. …/2014. Abia la data de ……2015, în cursul soluţionării cauzei de faţă, reclamanta a semnalat instanţei situaţia anterior menţionată.

Potrivit declaraţiei martorului B… C…., tatăl reclamantei, legăturile personale avute de pârât cu minora A… în cursul zilelor lucrătoare ale săptămânii, a căror înlăturare reclamanta o urmăreşte, nu afectează în nici un fel programul de creşă al minorei, care este respectat în totalitate. Totodată, întrucât programul obişnuit de creşă al fetiţei include şi somnul de după-amiază, vizitarea acesteia de către pârât în timpul zilelor lucrătoare ale săptămânii, în intervalul orar agreat de părţi, respectiv între orele 17.00-19.00, nu poate fi considerat obositor pentru minoră. De asemenea, aceste vizite respectă şi programul obişnuit de viaţă al copilului privind masa de seară şi ora de culcare, martorul B…C… învederând că minora serveşte masa de seară în jurul orelor 19.00-19.30 şi că merge la culcare în jurul orelor 20.00-20.15.

Instanţa mai reţine că atât potrivit martorului N..P…, tatăl pârâtului, cât şi potrivit martorului B…C.., tatăl reclamantei, pârâtul a respectat cu stricteţe programul de vizitare stabilit de instanţa de judecată, dovedind, astfel, că este cu adevărat implicat în viaţa fetiţei sale şi că doreşte să petreacă cât mai mult timp în prezenţa acesteia, ceea ce nu poate fi decât benefic dezvoltării normale a minorei. De asemenea, potrivit ambilor martori, de fiecare dată când pârâtul vine să ia fetiţa pentru desfășurarea legăturilor personale, aceasta este foarte fericită de prezenţa tatălui său, mergând cu bucurie în braţele acestuia. Or, în acest context, este neverosimilă afirmaţia reclamantei, susţinută de martorul B…C.., conform căreia la întoarcere de la pârât, fetiţa ar fi deprimată, ar plânge, ar avea spasme, ar tremura şi ar refuza mâncarea de seară, comportament pus în sarcina pârâtului. Dacă fetiţa ar fi tratată în mod necorespunzător de către pârât, cum a încercat să sugereze reclamanta, fără a putea însă dovedi acest lucru, aceasta nu ar mai fi bucuroasă la vederea tatălui său, cum se întâmplă de fiecare dată potrivit declaraţiilor celor doi martori menţionaţi, ci, din contră, ar refuza să îl însoţească pe acesta. Deprimarea de care vorbeşte reclamanta ar putea să existe, dar prezenţa acesteia nu este în nici un caz cauzată de vreun comportament abuziv din partea pârâtului, ci de tristeţea resimţită de minoră la despărţirea de tatăl său, de care se pare că este foarte ataşată. În plus, conform martorului N….P…, care îl însoţeşte pe pârât de fiecare dată atunci când acesta vine să o ia pe fetiţă şi în casa căruia se şi desfăşoară programul de vizitare, în timpul acestui program, pârâtul se ocupă în mod corespunzător de copil, se joacă cu acesta, îi asigură igiena, îl îmbracă adecvat şi îl hrăneşte cu mâncare potrivită vârstei sale, conform listei de alimente ce i-a fost dată de reclamantă, copilul simţindu-se foarte bine alături de tatăl său şi de bunicii paterni.

Faptul că minora suferă de constipaţie, problemă medicală frecvent întâlnită în cazul copiilor mici, nu poate fi imputat pârâtului, neexistând nici o dovadă că această afecţiune ar fi fost cauzată de alimentaţia furnizată de acesta copilului. Tot astfel, reclamanta nu a probat că fetiţa ar fi răcit vreodată în urma programului de vizitare desfăşurat de pârât. Aşa cum deja s-a arătat, pârâtul hrăneşte copilul cu alimentele indicate chiar de reclamantă şi îl îmbracă pe acesta adecvat temperaturii din mediul în care se află.

Nici drumul parcurs de la locuinţa mamei la locuinţa tatălui şi înapoi nu poate fi considerat obositor pentru fetiţă, câtă vreme transportul acesteia are loc în condiţii optime, cu autoturismul bunicului patern, ce este dotat cu scăunel pentru copii, şi durează, conform martorului N…P…, 15 minute la ducere şi 15 minute la întoarcere, interval în care pârâtul stă pe bancheta din spate a autoturismului, alături de minoră, la volan aflându-se bunicul patern. Timpul mai friguros nu poate fi considerat un obstacol în calea desfășurării programului de vizitare a copilului, din moment ce, aşa cum s-a arătat, transportul acestuia s-a desfășurat în condiţii corespunzătoare, maşina tatălui pârâtului fiind încălzită, iar în zilele friguroase fetiţa nu a fost ţinută de pârât afară, programul de vizitare desfășurându-se în casa bunicilor paterni, unde pârâtul locuieşte. De altfel, nici reclamanta nu a considerat timpul rece un pericol pentru copil, câtă vreme, conform ambilor martori audiaţi în cauză, nici măcar în aceste ocazii nu i-a permis pârâtului să ia fetiţa direct din locuinţa ei sau să o aducă direct aici, ci a preferat, ca de fiecare dată, ca predarea minorei să se facă în faţa blocului. Totodată, în zilele în discuţie, reclamanta a scos copilul din casă, ducându-l cu regularitate la creşă, astfel cum rezultă din fişele de prezenţă depuse la dosar de către pârât.

Împrejurarea că din luna februarie 2015, reclamanta şi-a reluat serviciul nu poate conduce nici ea la restrângerea programului de vizitare acordat pârâtului pe cale judecătorească, câtă vreme acest program nu afectează dreptul reclamantei de a petrece la rândul său un timp corespunzător cu minora.

Sugerarea de către reclamantă a unui comportament agresiv al pârâtului faţă de minoră, sens în care a depus la dosar fotografii ale copilului, este apreciată de instanţă ca o pură speculaţie, câtă vreme la dosar nu există nici un dovadă a comportamentului menţionat, chiar şi tatăl reclamantei declarând că nu a constatat niciodată ca la întoarcerea de la pârât, fetiţa să aibă urme de agresiune pe corp. În acelaşi sens este şi declaraţia martorului N….P…., care a arătat că pârâtul nu a lovit-o niciodată pe fetiţă şi că nici fetiţa nu s-a lovit vreodată accidental cât timp s-a aflat în casa bunicilor paterni. De altfel, astfel de urme de agresiune nu pot fi observate nici în fotografiile depuse la dosar de către reclamantă, conform acestora pe corpul fetiţei existând doar o roşeaţă produsă de presiunea degetelor pe pielea sa goală, ce a putut fi cauzată chiar de reclamantă la momentul luării în braţe a acesteia pentru a-i face baie, lucru deloc neobişnuit, dat fiind că pielea copiilor este foarte sensibilă. În plus, comportamentul sugerat de reclamantă este incompatibil cu bucuria resimţită de fetiţă de fiecare dată când aceasta îşi vede tatăl.

Raportat la cele de mai sus, programul de vizitare stabilit prin sentinţa civilă nr. …….2014 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti fiind în continuare conform interesului superior al copilului şi neexistând nici un motiv pentru modificarea acestuia, cererea reclamantei de restrângere a sa este neîntemeiată.

În ce priveşte cea de-a doua cerere a reclamantei, de obligare a pârâtului, pe cale de ordonanţă preşedinţială, de a-i preda documentele necesare înscrierii minorei N.. A… la creşă, respectiv adeverinţă de salariat şi adeverinţă medicală privind pe pârât, instanţa apreciază că deşi măsura solicitată are caracter definitiv, aceasta, urmărind interesul superior al copilului, poate fi dispusă totuşi pe cale de ordonanţă preşedinţială, dacă reclamanta dovedeşte aparenţa dreptului în favoarea sa şi se constată că refuzul pârâtului de a preda documentele în discuţie este unul abuziv.

Cerinţele în discuţie nu sunt îndeplinite însă în cauza de faţă. Astfel, aparenţa dreptului nu este în favoarea reclamantei, câtă vreme, contrar celor pretinse de aceasta prin cererea de chemare în judecată, minora A… este înscrisă la creşă, fără ştirea şi acordul pârâtului, încă din data de ….2014, deci încă dinainte de promovarea primei cereri de ordonanţă preşedinţială, aspect pe care reclamanta l-a recunoscut în răspunsurile date la interogatoriul ce i-a fost luat în cauză, înscriere pentru care nu a avut nevoie, se pare, de nici un document din partea pârâtului. Prin urmare, încălcând drepturile părinteşti ale pârâtului, în condiţiile în care pe cale judecătorească s-a stabilit că autoritatea părintească cu privire la minoră se exercită în comun de către părţi, reclamanta, fără a-l încunoștința pe acesta, a înscris fetiţa la creşa aparţinând Centrului Social Multifuncţional „……..”, creşă pe care fetiţa o frecventează şi în prezent.

Aşa cum rezultă din mesajele telefonice pe care părţile şi le-au trimis una alteia, depuse la dosar chiar de către reclamantă, pârâtul nu s-a opus niciodată înscrierii fetiţei la o creşă, ci doar a solicitat reclamantei să îi aducă la cunoştinţă denumirea creşei pe care aceasta o are în vedere pentru a putea face în mod personal verificări cu privire la condiţiile oferite de instituţia în discuţie, cerinţă absolut firească, pe care orice părinte responsabil ar fi impus-o celuilalt. Conform aceloraşi mesaje, dar şi declaraţiei martorului N…P…, pretinzând în mod eronat că are drepturi absolute asupra copilului, reclamanta a refuzat să dea curs solicitării pârâtului, care a aflat despre înscrierea copilului la creşa „…..” abia în cursul soluţionării prezentei cauzei.

Documentele pretinse de reclamantă nu sunt necesare nici pentru menţinerea copilului la creşă, neexistând riscul excluderii acesteia din creşa amintită. Astfel, reclamanta nu a probat existenţa unui asemenea risc, probă pe care ar fi putut-o face uşor cu o adresă în acest sens din partea Centrului Social Multifuncţional „…..”. În plus, conform martorului N…..P…., după ce a aflat că fetiţa frecventează  creşa „..”, pârâtul a vizitat această instituţie, unde a vorbit cu directoarea instituţiei menţionate, ce nu i-a solicitat nici un document pentru completarea dosarului minorei.

Raportat la cele de mai sus, şi cererea reclamantei de obligare a pârâtului de a-i preda documentele necesare înscrierii minorei N…A.. la creşă este neîntemeiată.

Ţinând cont de toate considerentele expuse anterior, instanţa va respinge acţiunea reclamantei, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, ca neîntemeiată. În baza art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa va lua act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamanta N…A.., cu domiciliul în …….”, din Bucureşti, …….. sector 1, în contradictoriu cu pârâtul N….D.., cu reşedinţa în București, …., sector 3, cu participarea Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei Sectorului 4 Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, ……… sector 4, ca neîntemeiată.

Ia act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Numai cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunţare. Apelul se depune la Judecătoria sectorului 4 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, ….. Februarie 2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Sentinta a ramas definitiva prin admiterea exceptiei netimbrarii cererii de apel