Pretentii

Sentinţă civilă 1723 din 25.02.2015


Data publicare portal: 03.03.2017

Prin s.c. nr 1723din data de 25.02.2015 pronuntata de Judecatoria Slatina s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC G R A R SA în contradictoriu cu pârâtul V Ş.

A fost obligat pârâtul V Ş să plătească reclamantei SC G R A R SA suma de 3000 lei, cu dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea în întregime a sumei datorate.

Obligă pârâtul V Ş să plătească reclamantei SC G R A R SA suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Admite cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul V Ş în contradictoriu cu A P nr.15.

Obligă chemata în garanţie A P nr.15 să plătească pârâtului  V Ş, suma de 3000 lei, cu dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea în întregime a sumei datorate.

Obligă chemata în garanţie A P Nr.15 să plătească pârâtului V Ş suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 17.04.2014 sub nr. 3793/311/2014 reclamanta SC G.R.A.R.SA a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâtul V.Ş. să se dispună, obligarea acestuia la plata sumei de 3000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat asiguratului său păgubit şi pe care ea l-a reparat, cu cheltuieli de judecată.

În fapt  reclamanta a învederat că având în vedere celor reţinute în adresa nr.16 emisă de A. de P. nr 15 S., ca urmare a acţiunii pârâtului de a îndepărta zăpada şi gheaţa de pe acoperişul blocului nr. FB 13, acesta a deteriorat hidroizolatia blocului, consecinţa directa fiind infiltrarea masivă a apelor pluviale atât in apartamentul său cât si în cel de la etajul imediat inferior aparţinând asiguratului său P.A.. Din declaraţia asiguratului rezultă de asemenea că la momentul inundaţiei in apartamentul pârâtului exista un volum mare de apă, ceea ce conduce la ideea unei defecţiuni si la instalaţiile sanitare.

Întrucât la momentul producerii pagubei, între societatea reclamantă şi păgubit P.A. exista încheiat contractul de asigurare facultativă nr. 1000010755005, având ca obiect asigurarea apartamentului acestuia situat în S, strada A M. nr,5, bloc FB 13 scara A, etaj 3 apart.15 judeţ O -pentru riscul de inundaţie, societatea reclamantă în calitate de asigurător a despăgubit pe asiguratul său P.A., cu suma de 3.000 lei pentru repararea prejudiciului ce i s-a cauzat. Plata acestei sume a fost efectuată către păgubită cu OP18054515/19.07.2013. în temeiul art.2210 NCC (art.22 Ig 136/1995 v. reglementare), în limita indemnizaţiei plătite, asigurătorul (în speţă societatea reclamantă), este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane. Potrivit art.1375 pârâtul -în calitate de proprietar al apartamentului din care s-a produs inundaţia, are obligaţia de a repara prejudiciul cauzat de fapta lucrului aflat sub paza sa juridică. Având ca temei legal disp. art. 2.210 NCC, fiind subrogaţi în drepturile asiguratului păgubit, reclamanta solicită să fie obligat pârâtul către aceasta la plata sumei de 3.000 lei -contravaloarea prejudiciului cauzat asiguratului păgubit şi pe care l-a reparat conf. documentelor prezentate. Din data de 19.07.2013 data plătii despăgubirii şi până la data plătii efective, societatea reclamantă are dreptul la daune interese sub formă de dobândă legală.

In drept au fost invocate disp. art.2210 NCC (art.22 Iq 136/1995 v. reglementare) art. 1530 NCC.

In sustinerea cererii reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 6-57)

La data de 02.09.2014 pârâtul a depus la dosar cerere de chemare în garantie a A. de P. nr. 15 S. pentru ca in cazul in care va cădea in pretenţii sa fie obligata sa îl despăgubească cu suma de 3.000 lei la care se va adaugă dobânda solicitata de reclamanta plus cheltuielile de judecata.

In fapt prin cererea formulata reclamanta SC G.R.A.R.SA a solicitat obligarea sa la plata sumei de 3.000 lei ca obligaţie principala la care se va adaugă dobânda legala incepand cu 19.07.2013 plus cheltuieli de judecata, sume ce ar reprezenta despăgubirea plătită de reclamanta asigurătorului P.A., in urma infiltraţiilor de apa de pe terasa blocului FB 13 , sc.A Pârâtul arară că locuieste la etajul IV ,scara A , bloc FB 13 având la etajul III ca vecin si pe numitul P.A..Din toamna anului 2012 a observat infiltraţii de apa prin tavan de pe terasa blocului care avea hidroizolatia deteriorata din cauza vechimii.A instiintat A. de P. nr. 15 Slatina despre aceasta situaţie, iar in urma demersurilor făcute locatarii de pe scara au refuzat sa contribuie la refacerea hidroizolatiei blocului cu motivarea ca in următorii ani blocul va intra in reabilitare iar lucrarea va fi suportata de P.M.S..

In aceste condiţii consideră ca el a fost cel care a suferit un prejudiciu mult mai mare decât cel suferit de numitul P.A. care a refuzat sa contribuie la refacerea hidroizolatiei blocului.

Astfel având in vedere faptul ca, toţi locatarii de pe scara blocului FB 13 aveau obligaţia sa contribuie la refacerea hidroizolatiei iar Asociaţia de Proprietari nr. 15 Slatina avea obligaţia de a executa lucrarea de hidroizolatie a terasei , pentru ca apoi sa fie decontata pe fiecare apartament de pe scara blocului.

Mai mult prin adresa nr. 59/22.07.2014 A. de P. nr. 15 Slatina îi comunica ca in urma sesizării pârâtului A. de P. nu a putut executa aceasta lucrare deoarece din anul 2012 s-a aprobat documentaţia necesara pentru includerea in Programul de reabilitare cu ajutorul fondurilor europene a blocului FB 13 , scările A,B,C , ce va include si lucrarea de hidro si termoizolatie a terasei, lucrare ce urmează sa inceapa in toamna anului 2014.

Având in vedere ca A. de P. nr. 15 Slatina in calitate de reprezentant si administrator al blocului FB 13 avea obligaţia sa execute lucrări de hidroizolare a terasei blocului la momentul constatării respectiv toamna anului 2012, pârâtul solicită ca in cazul in care va cădea in pretenţii, chemata in garanţie, sa fie obligata sa îl despăgubească cu suma respectiva plus cheltuielile de judecata.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. 72 si următoarele C.proc. civ .

In sustinere pârâtul a depus la dosar copie de pe adresa nr. 59/22.07.2014 emisă de A.de P. nr. 15 Slatina.

Reclamanta SC G.R.A.R.SA a depus la dosar note scrise faţă de cererea de chemare în garantie invocând exceptia netimbrării iar pe fond solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată şi nedovedită.

In motivare reclamanta arată că deşi aparent paratul are dreptate cu privire la obligaţia comuna a proprietarilor dintr-un bloc, aferent acoperiş comun, din actele depuse de noi la dosar rezulta indubitabil ca nu vecinii paratului, proprietari ai aceluiaşi bloc, au distrus izolaţia ci paratul insusi.

Din adeverinţa emisa de A. de P. nr.15 S., la care este arondat blocul FB13, rezulta indubitabil ca paratul V.Ş. -proprietar al apartamentului 19 din acest bloc, a acţionat asupra acoperişului blocului, spărgând si dislocând hidroizolatia odată cu gheata si /apada pe care le-a indepartat forţat de pe acoperiş.

Nu are nici o relevanta faptul ca paratul ar fi atenţionat A. de P. nr. 15, abia in data de 22.07.2014 despre anume aspecte ale calităţii hidroizolatiei, intrucat aceasta corespondenta este ulterioara producerii pagubelor, conf. avizării din dosarul de daune, care este datata 17.04.2013, deci paguba s-a produs cu peste un an inainte de data adusa in discuţie de către parat.

Nu prezintă nici o relevanta in cauza, faptul ca blocul in care se afla apartamentul paratului precum si apartamentul asiguratului său, ar fi cuprins intr-un program viitor de reabilitare, intrucat este vorba de un prejudiciu care deja s-a produs si de care, se face responsabil paratul in cauza.

Din declaraţia pe care le-a dat-o asiguratul in dosarul de daune, rezulta că la momentul inundaţiei, paratul avea un volum mare de apa in casa, care este foarte posibil sa provină de la instalaţiile sanitare ale apartamentului acestuia "lăsat sa se deterioreze foarte rau".

In sustinere reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 76,77)

Chemata în garantie A. de P. nr.15 Slatina a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanţie formulată de V.Ş. precum şi obligarea acestuia a plata cheltuielilor de judecată.

Din procesul verbal al A. G. a A.de P. întocmit la data de 11.03.2013 rezultă că, din anul 2004 şi până la aceea dată, domnul V.Ş. nu a prezentat şi nu a solicitat A. de P. refacerea hidroizolaţiei degradate a blocului, FB 13, scara A unde se află imobilul apartament care a provocat prejudiciul acoperit de societatea de asigurări.

Domnul P.A. în calitate de proprietar al apartamentului nr. 15 din blocul FB 13, scara A, etaj 3 (situate dedesubtul apartamentului în proprietatea d-nului V.Ş., a sesizat Asociaţia de prorprietari faptul că de la apartamentul acestuia s-au produs şi se produc infiltratii de apă în apartamentul său provocând degradarea acestuia. Tot domnul P.A. a luat legătura cu dl. V.Ş. prezentandu-i aceasta situaţie care i-a spus că infiltraţia s-a produs şi in apartamentul sau datorită degradării hidroizolaţiei de la terasa blocului.

Preşedintele A. de P.nr. 15 propunând proprietarilor din blocul respectiv să participle la refacerea hidroizolaţiei degradate a blocului FB 13, scara A, aceştia au reproşat faptul că. Dl. V.Ş. nu s-a mai interesat de situaţia apartamentului său nelocuind în acest apartament o perioadă de peste 15 ani şi că ei nu sunt de acord să participe la refacerea hidroizolaţiei terasei motivând faptul că blocul FB 13  şi respectiv şi scara A se va reabilita în următorul an, implicând şi refacerea hidroizolaţiei degradate.

Din adresa nr. 16 emisă de A de P nr. 15 rezultă că, umare a acţiunii paratului din ultimii ani de a îndepărta zăpada şi gheaţa de pe terasa blocului FB 13 paratul V.Ş. a deteriorat hidroizolaţia blocului, consecinţa directă fiind infiltrarea masivă a apelor pluviale atât în apartamentul său cat şi în cel de la etajul imediat inferior aparţinând asiguratului P.A..

De asemenea din declaraţia asiguratului P.A. rezultă că, la momentul inundaţiei în apartamentul său exista un volum mare de apă, ceea ce conduce la ideea unei defecţiuni şi la instalaţiile sanitare ce aparţineau apartamentului domnului V.Ş..

În aceste condiţii culpa domnului V.Ş. la producerea inundării apartamentului aparţinând asiguratului P.A. este evidentă, ea constând atât în degradarea hidroizolaţiei prin îndepărtarea zăpezii şi a gheţii în perioada rece cat şi a nesupravegherii sau degradării instalaţiilor sanitare interioare datorită nelocuirii pe o perioadă îndelungată în acel imobil. Astfel că, obligaţia la repararea prejudiciului produs sau la dezdăunare revine exclusiv proprietarului vinovat de producerea acestora şi nu Asociaţiei de Proprietari. In acest sens invoca dispoziţiile :

- art. 14 din Legea nr. 230/2007 privind asociaţiile de proprietar, cu modificările şi completările ulterioare care prevăd că ,,proprietarul este obligat să menţină proprietatea sa individuală, apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, în stare bună, pe propria cheltuială. Niciun proprietar nu poate încălca , afecta sau prejudicia, dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din condominiu ".

-  Art. 17 din acelaşi act normativ care prevăd că ,, dacă proprietarul unui apartament sau spaţiu sau oricare altă persoană care acţionează în numele său provoacă daune oricărei părţi din proprietatea comună sau unui alt apartament sau spaţiu, respectivul proprietar sau respectiva persoană are obligaţia să repare stricăciunile ori să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparaţii "

In drept au fost invocate dispoz. art. 205 Nc.p.civ.

In sustinerea întâmpinării au fost depuse la dosar înscrisuri ( f. 84-91)

În cursul procedurii, pentru soluţionarea cererii a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâtului V.Ş. şi chematei în garantie A de P nr. 15, prin reprezentant, proba testimonială sens în care au fost audiati martorii R V şi P.A..

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

 Procedura cererii de valoare redusă, reglementată prin dispoziţiile art. 1025 şi urm. Cod procedură civilă, se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei iar obiectul cererii nu face parte din materiile exceptate de la aplicarea procedurii speciale a cererilor cu valoare redusă, ambele condiţii fiind îndeplinite în cauză.

Între reclamanta SC G.R.A.R. SA şi numitul P.A. s-a încheiat contractul de asigurare cu nr. 1000010755005, cu durată cuprinsă între 22.03.2013 şi până la data de 23.03.2014. Obiectul asigurării a constat în apartamentul situat în S, str. A.M, bl. FB 13, sc.A, et.3, ap.15, jud.O. Suma asigurată a fost: clădire 160.000 lei, conţinut 15.000 lei. Printre riscurile asigurate s-a numărat şi daunele produse de inundaţie.

Prin cererea de despăgubiri formulă, înregistrată sub nr.135/16.07.2013, asiguratul P.A. a solicitat asigurătorului SC G.R.A.R.SA să îi plătească o despăgubire în cuantum de 3000 lei, în urma daunei produse la data de 3.04.2013 (f.11).

P.A. a arătat faptul că la data de 17.04.2013 a deschis dosarul de daună nr.330470076 datorită faptului că a fost inundat de vecinul de deasupra. În urma ploilor, apa s-a infiltrat de la vecinul de deasupra, de la etajul 4, la apartamentul lui P.A..

 S-a încheiat de către asigurător un proces-verbal de constatare a daunelor la clădiri şi bunuri.S-a constatat că apa infiltrată de pe terasa blocului datorită ploilor şi topirii zăpezii la apartamentul 119, et.4, apa s-a scurs şi la etajul inferior, et.3, ap.15, afectând plafoanele şi pereţii apartamentului.

Suma plătită de către reclamantă (asigurător) numitului P.A. a fost de 3000  lei (f.9).

Potrivit art. 2210 alin.1 C.civ: în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurării de persoane.

Reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul V.Ş., proprietarul apartamentului de la etajul 4, din S, str. A M, nr.5, bl. FB 13, sc.A, etaj 4, ap.19, jud.O.

Reclamanta a susţinut faptul că inundaţia apartamentului asiguratului său P.A. s-a produs datorită acţiunii pârâtului de a îndepărta zăpada şi gheaţa de pe acoperişul blocului FB 13.

În cauză, a fost administrată proba cu interogatoriul pârâtului V.Ş.. Pârâtul nu a recunoscut faptul că inundaţia la apartamentul numitului P.A. s-ar fi produs din cauza activităţii sale de îndepărtare a gheţii şi zăpezii de pe acoperiş şi nici datorită unor defecţiuni la instalaţia de apă din apartamentul său.

A fost administrată proba cu martora R V, la cererea pârâtului, la termenul de judecată din data de 21.01.2015. Aceasta a arătat faptul că locuieşte în blocul FB 13, sc.A, et.4, ap.20 şi nu l-a văzut niciodată pe pârâtul V.Ş. înlăturând zapada de pe acoperişul blocului. A auzit de la soţia lui P.A., că pârâtul s-a urcat pe bloc şi  îndepărtat zăpada. Apartamentul martorei a fost de mai multe ori inundat de apa de pe acoperisul blocului. De mai multe, familia P i-a spus că a fost inundat de pârâtul V.Ş.. Martora a fost de mai multe ori în casă la pârât si a observat că apartamentul acestuia suferise inundaţii de la acoperişul blocului. A observat faptul că pârâtul nu avea defectiuni la instalaţiile din casă. Administratorul blocului i-a spus că asociaţia nu are bani pentru lucrări. Dacă proprietarii din acest bloc vor să izoleze terasa blocului, unul dintre locatari trebuie să se ocupe de strângerea banilor necesari, însă martora a refuzat să se ocupe de strângerea banilor. Şi în prezent apartamentele de la etajele 4 din bloc sunt inundate

De asemenea, a fost administrată proba cu martorul P.A., la termenul de judecată din data de 18.02.2015. Acesta a arătat faptul că este vecin cu pârâtul V.Ş. din anul 2006. Împreună cu pârâtul V.Ş. a procedat la izolarea acoperişului blocului cu material cartonat şi bitumat pentru hidroizolaţii. Începând cu anul 2013, datorită distrugerii hidroizolaţiei de pe acoperisul blocului, apartamentul acestuia a fost inundat de mai multe ori. Nu a putut preciza exact, dar martorul crede că pârâtul sau fiul său s-au urcat pe terasa blocului cu o lopată distrugând izolaţia realizată de aceştia. Pârâtul nu locuieşte efectiv în apartamentul de la etajul 4, ocazional locuind fiul său. I-a adus la cunoştinţă pârâtului faptul că apartamentul său a fost inundat de mai multe ori din apartamentul acestuia A mers în apartamentul pârâtului şi a pus găleţi pentru a opri inundarea apartamentului său. Vecinii refuză reabilitarea terasei blocului întrucât blocul este cuprins într-un program de reabilitare. Pârâtul i-a spus că are pensie mică şi nu are posibilitatea izolării terasei blocului. Martorul a adus la cunoştinţă asociaţiei de proprietari această problemă. Administratorul societăţii i-a spus că locatarii refuză să contribuie cu bani pentru izolarea terasei întrucât blocul este cuprins în programul de reabilitare. A mai arătat că nu a semnat procesul-verbal încheiat la data de 11.03.2013 de către asociaţia de proprietari.

Dispoziţiile art.1376 Cod Civil stabilesc: oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.

Temeiul răspunderii pentru lucru poate fi regăsit în garanţia pe care păzitorul lucrului o datorează victimei, pentru repararea prejudiciului suferit de aceasta. Răspunderea pentru lucruri este una obiectivă, consacrată de dispoziţiile legale mai sus menţionate, deci, culpa sau capacitatea delictuală a paznicului lucrului sunt indiferente pentru această specie de răspundere.

Prin urmare, pentru a fi angajată răspunderea delictuală pentru  prejudiciul cauzat de lucruri, se impune ca victima prejudiciului să facă dovada prejudiciului, a aşa-zisei fapte a lucrului, precum şi a raportului de cauzalitate între fapta lucrului şi prejudiciu. De asemenea, o condiţie esenţială este ca lucrul să se afle în paza juridică  a persoanei a cărei răspundere delictuală se solicită a fi angajată.

Din probele administrate în cauză, rezultă faptul că P.A.  a suferit un prejudiciu la apartamentul său produs prin inundarea apartamentului său de către apartamentul de la etajul 4 aparţinând pârâtului V.Ş..

De asemenea, a mai rezultat faptul că inundarea celor două apartamente mai sus menţionate s-a produs datorită apei provenite de pe terasa blocului, care nu are o izolaţie corespunzătoare. Nu a rezultat faptul că pârâtul V.Ş. este cel care a distrus izolaţia terasei blocului, însă angajarea răspunderii acestuia pentru fapta lucrului este independentă de această culpă.

Prejudiciul suferit de P.A., în drepturile căruia se subrogă reclamanta, a fost evaluat de către reclamantă, prin procesul-verbal de constatare a daunelor şi prin actele întocmite în dosarul de daună330470076, la suma de 3000 lei, necontestată de către pârât.

Raportat la considerentele expuse, în baza textelor legale precitate, instanţa va admite în parte cererea reclamantului şi va obliga pârâtul V.Ş. să plătească reclamantei SC G.R.A.R.SA suma de 3000 lei, cu dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea în întregime a sumei datorate, întrucât numai de la această dată prejudiciul suferit de reclamantă este cert.

În temeiul art. 453 C.p.c, va obliga pârâtul V.Ş. să plătească reclamantei SC G.R.A.R.SA suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Asupra cererii de chemare în garanţie:

Potrivit art.72 alin.1 C.pr.civ, partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri.

Pârâtul V.Ş. a chemat în garanţie A de P nr15 S, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 3000 lei, în cazul în care va cădea în pretenţii, precum şi a cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a susţinut că A de P nr. 15 era cea care trebuia să refacă hidroizolaţia blocului.

Dispoziţiile art.4 din legea 230/2007 stabilesc: Asociaţia de proprietari are drept scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii. Consecinţele neluării măsurilor de organizare şi funcţionare cu privire la administrarea şi gestiunea proprietăţii comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a reprezentanţilor acestora, după caz.

Potrivit art. 34 din legea 230/2007: Administrarea, întreţinerea, investiţiile şi reparaţiile asupra proprietăţii comune sunt în sarcina asociaţiei de proprietari. Asociaţia de proprietari angajează persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator sau încheie contracte cu persoane juridice specializate şi autorizate pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrării, întreţinerii, investiţiilor şi reparaţiilor asupra proprietăţii comune.

 Chemata în garanţie a depus la dosar un proces-verbal întocmit la data de 11.03.2013. În cuprinsul acestui proces-verbal s-a  menţionat faptul că proprietarii blocului FB 13 nu sunt de acord cu refacerea hidroizolaţiei, motivând faptul că blocul, respectiv scara A, se va reabilita în următorul an.

 De asemenea, chemata în garanţie a depus la dosar adeverinţa nr. 16/3.04.2013, emisă de aceasta în care menţiona faptul că pârâtul a distrus hidroizolaţia blocului, prin îndepărtarea zăpezii de pe acoperişul blocului.

 În cauză, s-a administrat proba cu interogatoriul chematei în garanţie. Aceasta a arătat faptul că numitul P.A. nu a refuzat să contribuie la hidroizolaţia blocului, fiind cel care a sesizat aceste defecţiuni, însă ceilalţi proprietari refuză să contribuie la refacerea hidroizolaţiei blocului, motivând că blocul urmează să fie reabilitat prin programul de reabilitare întocmit de Primăria Slatina.

Dispoziţiile art. 43 din HG 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari  stabilesc: cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate, în funcţie de suprafaţa utilă a apartamentelor şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, reprezintă cheltuielile efectuate pentru administrarea, întreţinerea, repararea, exploatarea şi, după caz, consolidarea părţilor de construcţii şi instalaţii din condominiu aflate în proprietate comună.

Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreţinere, service, reparaţii şi, după caz, de consolidare, reabilitare, eficienţă energetică, modernizare la părţile de construcţii şi instalaţii aflate în şi pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcţiei şi în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; interfonul - partea de instalaţie de pe proprietatea comună; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deşeurilor menajere; structura de rezistenţă; faţadele; acoperişul şi altele asemenea, conform prevederilor din acordul de asociere; personalul angajat sau contractat al asociaţiei: salarii sau remuneraţii pentru administrator, contabil, casier, instalator, electrician, portar, cheltuieli pentru curăţenie etc.; indemnizaţii acordate membrilor asociaţiei de proprietari ori persoanelor alese: preşedintele, membrii comitetului executiv şi ai comisiei de cenzori; prime; credite bancare; contracte sau poliţe de asigurări; alte servicii administrative către proprietatea comună (art.44 alin.1 din HG 1588/2007)

Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate se repartizează proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar, calculată în funcţie de suprafeţele utile ale tuturor apartamentelor şi ale spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă. Cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar este înscrisă în acordul de asociere. Modificările asupra cotei-părţi indivize se consemnează în acordul de asociere, conform regulii stabilite de acesta (art.45 din HG 1588/2007).

Aşa cum s-a arătat mai sus, nu s-a făcut dovada culpei pârâtului V.Ş. în distrugerea acoperisului blocului.

Chematei în garanţie îi revenea obligaţia, aşa cum rezultă din cuprinsul dispoziţiilor legale mai sus menţionate să repare terasa blocului, costurile urmând a fi suportate proporţional de toţi coproprietari. Faptul că o parte din proprietari au refuzat să repare terasa blocului, nu trebuia să o împiedice pe chemata în garanţie să repare terasa blocului.

Având în vedere actele normative precitate şi probele administrate în cauză, instanţa apreciază cererea de chemare în garanţie formulată de pârât ca întemeiată, urmând a o admite.

Va obliga chemata în garanţie A DE P NR.15 să plătească pârâtului  V.Ş., suma de 3000 lei, cu dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la achitarea în întregime a sumei datorate.

În temeiul art.453 C.p.c, va obliga chemata în garanţie A DE P NR.15 să plătească pârâtului V.Ş. suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.