Fond funciar

Sentinţă civilă 6526 din 04.07.2016


Data publicare portal: 03.03.2017

Prin sentinţa civila nr. 6526/04.07.2016 pronunţata in cauza nr. 806/311/2015 J.S. a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de … a comunei ..., a respins acţiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele … şi … pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta …, ca neîntemeiată, a respins acţiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele C… şi …, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul J S. la data de 04.02.2016 sub nr. 806/311/2016, reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele … şi …, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea paratelor sa-i elibereze titlul de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha, suprafata ce se afla pe teritoriul comunei … in T52/1.

În motivarea cererii a arătat că, în fapt, prin decizia nr…. tatălui său… i s-a stabilit dreptul la acţiuni la … jud …, pentru o suprafaţa de 2,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului … si pentru suprafaţa de 1,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului …. Autorului său i s-a stabilit deci dreptul la acţiuni pentru o suprafaţa totala de 4 ha echivalent arabil.

Autorul său a fost trecut in Anexa 19 reprezentând tabelul nominal cu persoanele al căror teren a fost preluat de stat si care au devenit acţionari in baza art. 36 din Legea 18/1991, 1a poziţia 4 pentru suprafaţa de 2,50 ha si la poziţia 2 pentru suprafaţa de 1,50 ha, precum si in tabelul nominal privind persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de actionar (anexa 32) cu toata suprafaţa de 4 ha,tabel întocmit de com. …

Terenul de 4 ha a făcut obiectul contractului de arendare incheiat cu autorul său de către  …, incepand cu anul 1996 si pana in anul 2000, acest contract fiind prelungit in luna decembrie 2000 pe o perioada de 5 ani.

Prin procesul verbal incheiat la data de 3.06.1999 s-a întrunit comisia pentru punerea in posesie a locatorilor de pe raza com. …, pe o suprafaţa de 171,69 ha, iar prin Protocolul incheiat la data de 7.06.1999 intre … si … a com. …, s-a stabilit ca se va face poziţionarea pentru fiecare locator pe amplasamentul stabilit.

S-a întocmit planul parcelar din care rezulta ca suprafaţa de 4 ha se afla localizata in tarlaua 52/1 de pe zona administrative a com. …

Cu toate acestea insa pana in prezent nu s-a eliberat titlul de proprietate.

A solicitat sa se reţină incidenţa prevederilor art. 57 alin 1 din Regulamentul aprobat prin HG 180/2000,in vigoare la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate,conform cărora persoana fizica căreia i s-a atribuit calitatea de acţionar la societăţi comerciale pe acţiuni cu profil agricol in temeiul art. 36 din Legea 18/1991, li se atribuie in natura suprafeţe cu destinaţie agricola,de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atesta fosta proprietate, in perimetrul acestei societăţi potrivit art.8 din Legea 1/2000 nemodificata.

Cum planul parcelar a fost intocmit si s-a stabilit amplasamentul terenului de 4 ha,rezulta ca  trebuie sa fie pus in posesie si sa i se elibereze titlul de proprietate.

Având in vedere cele mentionate, solicită admiterea acţiunii asa cum a fost formulată.

A solicitat încuviinţarea probei cu acte si, eventual,expertiza.

În drept, au fost invocate dispoz art.57 alin 1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuire si funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate aprobat prin HG 180/2000 si art. 8 din Legea 1/2000 nemodificata.

Pârâta … a depus întâmpinare solicitând respingerea acţiunii formulate de reclamantul … ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Pe cale de excepţie a invocat pârâta puterea de lucru judecat arătând că, prin sentinţa civilă nr.l827/31.03.2005 pronunţată de J S. în dosarul nr.2881/2005, rămasă definitivă prin neapelare, s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între numitul … (reclamantul de astăzi) şi numitul … a suprafeţei de 4 ha. teren arabil situat pe teritoriul comunei …, sat …. Cu ocazia dezbaterii acelei cauze pe fond, s-a reţinut faptul că numitului …, în calitate de moştenitor al autorului …, i s-a stabilit dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 4 ha. teren prin decizia … nr…. În baza acestei decizii, numitul … a înstrăinat această suprafaţă de teren către numitul ….

În prezenta speţă a arătat că se impune puterea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 1827/31.03.2005 a JS., instanţa chemată să soluţioneze prezenta cerere fiind ţinută de constatările făcute cu ocazia judecăţilor anterioare.

Faţă de considerentele expuse, a solicitat admiterea excepţiei invocate şi să se constate intervenită în cauză puterea de lucru judecat.

Pe fondul cauzei, a învederat faptul că în conformitate cu prevederile art.6 coroborate cu prevederile art.35 şi art.36 din H.G. nr.131/1991, rep., în vigoare la data formulării cererii, … are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente şi de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane. De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptăţite să primească terenul, precum şi completarea fişelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al ….

Faţă de aceste considerente, solicită respingerea acţiunii formulată de reclamant, faţă de …, ca neîntemeiată.

În drept, întemeiază prezenta pe prevederile H.G. nr.131/1991, rep., Legii nr. 18/1991, rep, modificată şi completată, Codului de procedură civilă.

Pârâta … a depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul …, pentru următoarele motive:

Observând cererea de chemare in judecata, s-a constatat faptul ca nu se impune dezbaterea pe fond a cauzei, motivat de faptul ca exista anumite neconcordante si excepţii ce urmează a fi expuse :

Cererea de chemare in judecata nu respecta condiţiile de forma si de fond prevăzute de art. 148 alin. (1) NCPC.

Cererea de chemare in judecata este motivata in drept in baza unor acte normative

care nu mai sunt in vigoare la data inregistrarii cererii (art. 8 din Legea nr. 1/2000

nemodificata si art. 57 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 180/2000).

Conform datei inregistrarii cererii, actele legislative incidente care trebuie sa fie

invocate sunt Legea nr. 1/2000 cu modificările si completările ulterioare si H.G. nr.

890/2005 cu modificările si completările ulterioare .

In cazul in care reclamantul dorea aplicarea actelor invocate, trebuia sa formuleze cererea de chemare in judecata la data când acestea erau in vigoare, pe cale de consecinţa rezultând faptul ca cererea este tardiva .

Observând părţile si obiectul prezentei cauze, a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat, motivat de faptul ca, in dosarul civil nr. 7196/311/2013, atât instanţa de fond, cât si cea de apel au respins cererea ca neîntemeiata .

Deosebirea dintre cele doua dosare este ca in dosarul nr. 7196/311/2013 reclamant a fost numitul …, in calitate de creditor al numitului … iar în prezentul dosar reclamantul a introdus în cauză şi …, obiectul cauzei fiind acelaşi .

Pentru aceste motive solicita instanţei de judecata sa respingă cererea de chemare in judecata ca neintemeiata .

In temeiul art. 223 coroborat cu art. 411 alin.(l), pct.2 NCPC, s-a solicitat judecarea  cauzei in lipsa.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea pârâtei …, prin care arată următoarele:

Se observa ca textele de lege invocate erau in vigoare in momentul reconstituirii dreptului de proprietate al autorului, respectiv in momentul in care s-a dispus transformarea acţiunilor in suprafeţe de teren atribuite efectiv si identificate. Tocmai datorita faptului ca nu si-a respectat obligaţiile stabilite prin lege la vremea respectiva, comisia este chemata in judecata in vederea emiterii titlului de proprietate.

Tot in cuprinsul acestui punct se invoca tardivitatea formulării cererii de chemare in judecata. Se observa ca legea nu instituie pentru situaţia care face obiectul prezentei cereri de chemare in judecata, vreun termen in care sa se poată introduce acţiunea astfel incat sa se poată invoca tardivitatea introducerii cererii de chemare in judecata. Prin urmare solicită respingerea acestei exceptii, in situaţia in care se va constata ca aceasta este invocata de către parata si nu este o pura afirmaţie din cuprinsul intampinarii.

S-a solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocata de către parata. In speţa de fata nu exista tripla identitate de parti, obiect si cauza ca in speţa care a făcut obiectul dosarului 7196/311/2013. Este vorba de un alt reclamant, de alţi pârâţi şi de alta cauza a cererii de chemare in judecata.

Analizând în temeiul art.248 Cpc actele şi lucrările dosarului prin prisma excepţiei autorităţii de lucru judecat, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea introductivă de instanţă, reclamantul …, în contradictoriu cu pârâtele … şi …, a solicitat obligarea acestora la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha, suprafaţă ce se află pe teritoriul comunei …în T52/1.

În fapt, prin sentinţa civilă nr.10928/03.11.2014 pronunţată de J S. în dosarul nr.7196/311/2013, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu … şi … (f.123) prin care s-a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha teren aflat pe raza com. … şi a titlului de proprietate în favoarea lui …, autorul pârâtului ...

Sentinţa a rămas irevocabilă prin respingerea ca nefondat a apelului.

În drept, potrivit art.430 alin.1 Cpc hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată iar potrivit alin.4 al aceluiaşi articol, dacă hotărârea nu este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este definitivă.

Conform art.432 Cpc excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs.

În considerarea disp. art.435 alin.1 Cpc care prevede că hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora, instanţa reţine că, pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: identitatea de părţi, identitatea de obiect şi identitatea de cauză.

Sub aspectul identităţii de părţi:

În privinţa calităţii procesuale active a reclamantului … în acţiunea finalizată cu sentinţa civilă nr.10928/03.11.2014, aceasta a fost justificată de pronunţarea sentinţei civile nr.1827/31.03.2005 a J S. prin care s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea între reclamant şi pârâtul … a suprafeţei de 4 ha teren arabil situate pe teritoriul comunei …, sat …, jud. ...

Cu privire la cadrul procesual pasiv, se reţine că, exceptând …, celelalte două comisii au fost parte şi în procesul demarat în dosarul nr.7196/311/2013.

În prezenta cauză, părţi sunt reclamantul …, pârât în dosarul nr.7196/311/2013 şi succesor în drepturi al numitului …, iar pârâţi sunt …. şi …, alături de care a fost chemată şi ….

Prin părţi, în accepţiunea art.435 Cpc mai sus menţionat, se înţeleg atât persoanele între care s-a purtat litigiul iniţial, cât şi succesorii universali sau cu titlu universal ai acestora sau succesorii cu titlu particular, însă aceştia numai în privinţa hotărârilor referitoare la dreptul transmis şi care sunt anterioare actului de transmitere a dreptului.

După cum doctrina a arătat, nu prezenţa fizică a părţilor la proces este esenţială, ci prezenţa juridică, adică participarea la proces în aceeaşi calitate juridică, fie în nume propriu, fie prin reprezentant.

Astfel, pe de o parte, primul litigiu s-a desfăşurat între comisiile abilitate în soluţionarea cererilor de fond funciar şi numitul …, în calitate de succesor cu titlu particular al numitului …, iar, actualul litigiu se poartă între aceleaşi comisii de fond funciar şi reclamantul …, succesor universal al numitului …. În alte cuvinte, ambele litigii au fost demarcate de …, prin succesorii săi universali sau cu titlu particular, fiind indubitabilă identitatea de părţi.

Mai mult, aspectul identităţii de părţi rezultă şi din faptul că, dacă în cele două procese se dezbat drepturi care intră în conţinutul aceluiaşi raport juridic, există identitate de părţi, chiar dacă, în primul proces, o parte a figurat ca reclamantă şi cealaltă ca pârâtă, iar în al doilea proces, acestea sunt inversate, atâta vreme cât părţile, în cazul nostru, … şi comisiile de fond funciar, au stat, în ambele procese, în aceeaşi calitate juridică.

Sub aspectul obiectului cauzei, se reţine că, în sfera acestuia se include nu numai obiectul material constând în pretenţia concretă, ci şi dreptul subiectiv care poartă asupra obiectului material, de exemplu, dreptul de proprietate, dreptul de creanţă.

Prin cererea de chemare în judecată finalizată cu sentinţa civilă nr.10928/03.11.2014 pronunţată de J S. în dosarul nr.7196/311/2013 instanţa a fost învestită cu o solicitare de obligare a pârâtelor la emiterea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha teren aflat pe raza com. …şi a titlului de proprietate în favoarea lui …, autorul pârâtului ....

Prin prezenta acţiune s-a solicitat obligarea pârâtelor la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 4 ha, aflată pe teritoriul comunei … T52/1.

Cum ambele cauze poartă asupra dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 4 ha de pe urma autorului …, instanţa constată şi îndeplinirea celei de-a doua condiţii a autorităţii de lucru judecat.

Faptul că reclamantul indică o altă locaţie a aceloraşi suprafeţe de teren, respectiv comuna … în loc de comuna …, cum s-a solicitat în prima acţiune, este lipsit de relevanţă, din moment ce există identitate în privinţa terenului ce face obiectul acţiunii: suprafaţa de 2,5 ha echivalent arabil de pe urma autorului … şi suprafaţa de 1,5 ha de pe urma autorului ….

În ceea ce priveşte cauza, ca element al autorităţii de lucru judecat, instanţa are în vedere că, prin cauză se înţelege fundamentul pretenţiei afirmate. Totodată, prin cauză trebuie înţeleasă instituţia sau categoria juridică ori principiul de drept substanţial pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţia sa, interesând nu numai regula de drept, ci şi împrejurările de fapt datorită cărora regula respectivă se aplică la acea speţă. În concret, cauza reprezintă împrejurările de fapt şi temeiul juridic al pretenţiei reclamantului.

Astfel, prima acţiune a fost soluţionată în baza legilor fondului funciar, iar în cadrul motivelor acesteia, reclamantul a arătat că, conform deciziei nr. 87 din data de 13.01.1993 Comisia Judeţeană… a stabilit dreptul la acţiuni numitului …, în calitate de moştenitor al autorului său, …, pentru suprafaţa de 2,50 ha teren arabil la …, jud. ... Conform deciziei nr. 87/13.01.1993, … a stabilit dreptul la acţiuni numitului …, în calitate de moştenitor al autorului … pentru suprafaţa de 1,50 ha teren arabil tot la …, jud. ... Întreaga suprafaţă de 4 ha teren a fost lucrată conform contractului de locaţie-arendă încheiat la data de 28.07.1996 între numitul … şi …, jud. ... Ulterior … a intrat în procedura de lichidare, iar suprafaţa de teren lucrată de această societate a fost pusă la dispoziţia …a comunei …, jud. ... Conform procesului-verbal încheiat la data de 03.06.1999, s-a procedat la predarea suprafeţei de 171,69 ha către comuna …, iar …. urma să ia măsuri pentru delimitarea şi punerea în posesie a locatorilor. Conform acestui proces verbal, … urma să fie pus în posesie efectivă cu suprafaţa de 4 ha.

Acţiunea cu care este învestită în prezent instanţa a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art.57 alin.1 din Regulamentul aprobat prin HG 180/2000 şi art. 36 din Legea 18/1991.

În fapt, reluându-se punctual motivarea primei acţiuni, s-a arătat că, prin decizia nr.87/13.01.1993 tatălui său, …, i s-a stabilit dreptul la acţiuni la … jud …, pentru o suprafaţa de 2,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului … si pentru suprafaţa de 1,50 ha echivalent arabil de pe urma autorului ... Autorului său i s-a stabilit deci dreptul la acţiuni pentru o suprafaţa totala de 4 ha echivalent arabil. Autorul său a fost trecut in Anexa 19 reprezentând tabelul nominal cu persoanele al căror teren a fost preluat de stat si care au devenit acţionari in baza art. 36 din Legea 18/1991, 1a poziţia 4 pentru suprafaţa de 2,50 ha si la poziţia 2 pentru suprafaţa de 1,50 ha, precum si in tabelul nominal privind persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de actionar (anexa 32) cu toata suprafaţa de 4 ha, tabel întocmit de com. ... Terenul de 4 ha a făcut obiectul contractului de arendare incheiat cu autorul său de către …, începand cu anul 1996 si pana in anul 2000, acest contract fiind prelungit in luna decembrie 2000 pe o perioada de 5 ani. Prin procesul verbal incheiat la data de 3.06.1999 s-a întrunit comisia pentru punerea in posesie a locatorilor de pe raza com. …, pe o suprafaţa de 171,69 ha, iar prin Protocolul incheiat la data de 7.06.1999 intre … si … a com. …, s-a stabilit ca se va face poziţionarea pentru fiecare locator pe amplasamentul stabilit. S-a întocmit planul parcelar din care rezulta ca suprafaţa de 4 ha se afla localizata in tarlaua 52/1 de pe zona administrative a com. ... Cu toate acestea insa pana in prezent nu s-a eliberat titlul de proprietate.

Cum prin cauză se înţelege fundamentul pretenţiei afirmate, care include nu doar regula de drept, ci şi împrejurările de fapt datorită cărora regula respectivă se aplică în acea speţă, instanţa constată identitatea de cauză existentă între cele două acţiuni.

Având în vedere cele arătate în precedent, instanţa urmează a admite excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta …, prin întâmpinare, cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de reclamantul …, pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.

În privinţa excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta … pentru existenţa sentinţei civile nr.1827/31.03.2005 pronunţată de J S. în dosarul nr.2881/2005, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condiţiile autorităţii de lucru judecat.

Astfel, litigiul s-a purtat între … în calitate de reclamant şi pârâtul … în calitate de pârât, iar obiectul acestuia a fost, faţă de refuzul pârâtului de încheiere a actului în formă autentică, hotărâre care să ţină loc de act autentic.

Cu privire la acţiunea formulată de reclamantul … în contradictoriu cu pârâtele … şi …, instanţa reţine că, cu putere de lucru judecat, prin sentinţa civilă nr.10928/03.11.2014 pronunţată de J S. în dosarul nr.7196/311/2013, s-a stabilit că … (autorul lui …) a dobandit numai calitatea de acţionar la …, iar nu pe cea de proprietar al terenului în suprafata de 4 ha.

În motivare s-a arătat că, avand in vedere însă deciziile cu acelasi nr. 87/13.01.1993 prin care i se stabilea numitului … dreptul la actiuni pentru suprafata de 1,50 ha teren echivalent arabil (autor …) şi pentru suprafata de 2,50 ha echivalent arabil (autor …) la societatea agricola …, în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991, instanta a reţinut dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 care prevede că Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decît cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat, devin la cerere acţionari la societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.

Prin urmare, … (tatal pârâtului …) a dobandit numai calitatea de actionar la …, conform celor doua decizii, proportional cu suprafata de 4 ha teren în echivalent arabil, iar nu pe cea de proprietar al terenului in suprafata de 4 ha.

S-a mai arătat că, urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 1/2000, art. 8 din lege prevedea  la data sentintei civile nr. 1827/31.03.2005 a Judecatoriei S. Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, li se restituie în natură suprafeţe cu destinaţie agricolă sau piscicolă de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi. Atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe vechile amplasamente dacă nu sunt afectate exploataţiile agricole, proprietate publică şi privată a statului, în unitatea lor”  şi art. 14  care prevedea “(1) Persoanelor fizice care au încheiat contracte de locaţiune, în condiţiile prevăzute la art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare, li se restitutes în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în acele contracte.

Astfel, pentru reconstituirea in natura a dreptului de proprietate se impunea mai întâi înscrierea autorului pârâtului … in anexa nr.  32 la regulament, respectiv în Tabelul Nominal cuprinzând persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, cărora li se  restituie în natură suprafeţe agricole, pe baza documentelor care atestă  fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din  Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, care sa fie supusă validarii …pentru ca … sa devină persoana îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în natura, în vederea continuarii procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate şi a unei obligatii valide de transfer a dreptului de proprietate catre actualul reclamant,  emiterea titlul de proprietate fiind doar etapa finala în procedura reconstituirii dreptului de proprietate.

Cum considerentele se bucură de puterea de lucru judecat, instanţa constată, faţă de identitatea obiect, cauză şi parte reclamantă, că din înscrisurile depuse nu rezulta ca ulterior încheierii protocolului pentru suprafata de 171,69 ha teren situat pe raza comunei …, judetul … s-ar fi continuat procedura prevazuta de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe numele lui …, în natura, fiind numai stabilite amplasamentele suprafeţelor preluate, nu si întocmită documentatia pentru validarea anexei nr. 32 si punerea efectiva in posesie.

Pentru aceste considerente de fapt şi de drept, întrucat nu exista o hotarare de validare si nu s-a procedat la întocmirea anexei nr. 32,  instanta va respinge cererea ca neîntemeiata.

Domenii speta