Actiune în raspundere patrimoniala

Sentinţă civilă 1962 din 15.06.2016


Dosar nr. 5606/63/2015 R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINȚA Nr. 1962/2016 Ședința publică de la 15 Iunie 2016

Asupra cauzei de față; La data de 30.04.2015, reclamant SC S.E.O. SA prin ADMINISTRATOR JUDICIAR  PROVIZORIU M & A  R & I SPRL a chemat în judecată pe pârâții SB și CI, solicitând să se dispună obligarea acestora la suma de 17.777,06 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat societății , cu cheltuieli de judecată.Arată că, în temeiul prevederilor art. 4 din HG nr 760/21.06.2010 prin reorganizarea societății Comerciale Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv SA a fost înființată Societatea Comercială Servicii Energetice Oltenia SA. Pârâtii au fost salariații unității reclamante îndeplinind funcția de șef centru, respectiv inginer în cadrul SC FISE ELECTRICA SERV SISE ELECTRICA OLTENIA, conform contractelor individuale de muncă nr 183/09.03.2005 și nr 09970/24.10.2005 până în luna ianuarie 2012, fiind preluați ulterior la SC SERVICII ENERGETICE OLTENIA SA în baza contractelor nr 15000380/30.01.2012 și nr 16009970/31.01.2012.In toamna anului 2011, centrul de Servicii Slatina din cadrul FISE Electrica Serv SA a executat o lucrare" Modernizare PTA Fratici, rețea jt și branșamente aferente, INT și preluare abonați din PTA IAS Vedea", în comuna Vedea, județul Argeș. Personalul distribuit a fost campat în două vagoane modulare, ambele proprietate ale FISE Electrica Serv SA.In urma înțelegerii verbale între pârâtul SB – responsabil lucrare și SF – în calitate de proprietar teren s-a hotărât amplasarea celor două vagoane pe proprietatea acestuia din urmă.La terminarea lucrărilor în data de 05.01.2012 vagonul ce aparținea CS Craiova a fost ridicat de către salariații centrului, celălalt vagon aparținând CS Alexandria a rămas în locația de mai sus, urmând a fi ridicat la o dată ulterioară.Prin adresa nr 396/19.06.2012, conducerea societății a fost informată că în data de 22.05. 2012, cu ocazia deplasării în comuna Vedea pentru ridicarea celui de al doilea vagon modular s-a constatat dispariția acestuia, precum și faptul că SB a anunțat furtul la Parchetul de pe lângă judecătoria Pitești, fiind înregistrată plângerea penală nr 1521/13.06.2012, fiind constituit doar penal nr 4500/P/2012.

S-a dispus efectuarea unei cercetări administrative, iar prin nota de constatare nr 7014/14.08.2012, s-a propus antrenarea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate dl. CI și dl. SB, privind recuperarea prejudiciului produs societății.Arată că pârâții nu și-au respectat sarcinile de serviciu ce le reveneau, pârâtul SB în calitate de responsabil cu organizarea lucrării, iar pârâtul CI în calitate de gestionar al mijloacelor fixe aflate în inventar, făcându-se vinovați de producerea prejudiciului în sumă de 17.777,06 lei. Astfel, pârâtul CI nu a luat măsurile ce se impuneau și nu a anunțat persoanele desemnate în vederea întocmirii Bonului de ieșire(mișcare), în momentul în care a fost de acord cu dispoziția verbală dată de ing. Panduru Laurențiu ca mijlocul fix (vagonul modular) aflat în gestiunea sa directă, să fie deplasat la lucrările ce urmau să aibă loc în localitatea Fratici, com. Vedea, jud. Argeș.Conform Fișei Postului, pârâtul este responsabil de păstrarea bunurilor materiale sau de altă natură pe care le are în gestiune.Pârâtul SB a procedat în mod defectuos, cu încălcarea sarcinilor de serviciu, substituindu-se conducerii unității, fără acordul acesteia, la momentul realizării înțelegerii de campare a vagoanelor modulare pe terenul numitului SF.În declarația sa, acest pârât recunoaște că i s-au pus la dispoziție vagoanele modulare și faptul că  pe terenul pe care au fost campate nu avea asigurată paza.De asemenea, pârâtul se face vinovat de faptul că nu a anunțat șeful ierarhic sau conducerii societății că proprietarul terenului s-a opus ridicării containerului de către salariații societății așa cum rezultă din declarația dată de salariatul SM.În acest fel, pârâtul și-a încălcat obligația de a urmări gospodărirea judicioasă a materialelor și calitatea lucrărilor.A depus la dosar în copie : contractele individuale de muncă ale pîrîtilor, fișe de post CI, contract individual de muncă nr 183/2005, contract individual de muncă nr 15000380/31.01.2012, act adițional nr 1 la CIM nr 15000380/2012, fișe post BS, proces verbal de închidere a medierii din 2014 în baza contractului de mediere nr 140/2014, proces verbal de închidere a medierii încheiat în data de 01.01.2014 în baza contractului de mediere nr 141/20.03.2014, adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești nr 4023, Adresa nr 427/12.06.2012, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești sub nr 1521/13.06.2012, decizia nr 383/26.06.2012, nota de constatare nr 7014/2012, decizia nr 384/2012, Adresa nr 5311/2012, valoarea de înlocuire a modulului, lista de inventar mijloace fixe aflate în gestiunea dl.CI, adresa nr 4944/20.06.2012, adresa către FM nr 5809/2012, declarație FM, adresa către IM nr 5811/2012, declarație IM nr 6076/ 2012, Adresa către SC nr 5810/2012, declarație SC nr 6095/2012, declarație DV nr 6225/2012, Adresa către BP nr 5812/2012, declarație BP nr 6067/2012, proces verbal încheiat în data de 04.11.2011, Convocare CI, Nota de relații CI, proces verbal încheiat în data de 11.10.2011, Convocare ZD, Nota explicativă ZD, Proces verbal încheiat în data de 26.09.2011, Convocare SM, Nota explicativă SM, Convocare SB, Nota explicativă SB, Procedura Operațională" Gestionare mijloace fixe și amortizarea acestora", Procedura operațională" Execuția și urmărirea lucrărilor".La data de 27 Mai 2015 pârâtul CI a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.Arată că în cazul său nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale reglementate de art 254 – 255 din codul muncii invocate de reclamantă.Solicită a se observa că prejudiciul cauzat reclamantei a fost produs prin sustragerea utilajului respectiv, el nefiind nici măcar bănuit ori indicat ca autor al acelei sustrageri.Învederează și faptul că din declarațiile date de ceilalți angajați de la punctul de lucru Vedea noaptea nu a fost asigurată paza vagonului respectiv.Susține că nu i se poate imputa nici o neglijență pentru că așa cum rezultă din procesele verbale de predare – primire, vagonul respectiv a fost luat în primire de angajatul reclamantei, BP care, la rândul său, l-a predat, tot cu proces verbal, altui salariat de la locul de campare, DV unde a fost folosit fiind racordat la rețeaua de apă și electricitate din locația aleasă de celălalt pârât.A solicitat proba cu martori și interogatoriu.La data de 29  Mai 2015, SB a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate, invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune deoarece reclamanta cunoștea acest caz încă din data de 15.01. 2012, așa cum rezultă din Nota de constatare nr. 7014/14.08.2012, și excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește, deoarece el nu a avut calitatea de gestionar, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.In cauza de față nu este vorba nici pe departe de vreo culpă au încălcare a atribuțiilor de serviciu sau din fișa postului care să atragă răspunderea patrimonială nefiind o faptă culpabilă ci un risc al serviciului asumat chiar de către reclamantă.

In ceea ce privește suma cerută de reclamantă aceasta nu este valoarea reală a bunului fiind casat și scos din evidențe, valoarea de inventar ca bun patrimonial fiind cu totul alta urmărind să realizeze o îmbogățire fără just temei.In probatoriu a solicitat proba cu interogatoriu pentru reclamantă, înscrisuri și martori.Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri propusă de părți și depuse la dosar, precum și din oficiu, fiind efectuată o adresă către reclamantă pentru a depune : procesul-verbal de predare a vagonului modular, înscrisuri privind perioada de campare, să se precizeze dacă a existat o dispoziție sau un act încheiat cu proprietarul terenului, să se comunice acte privind modalitatea de pază a vagonului pe perioada de campare, dispoziția de ridicare a vagonului la finalizarea proiectului, precum și să se precizeze dacă la nivelul societății reclamante există o procedură de lucru referitoare la campare-găzduire muncitori, pe perioada lucrărilor. De asemenea, s-a dispus efectuarea unei adrese către Secția de Poliție Rurală nr. 11 Poiana Lacului - Postul de Poliție Vedea, din cadrul I.P.J. Argeș, pentru  a se înainta  procesul-verbal de cercetare la fata locului la sesizarea pârâtului Simionescu Benoni, în situația încheierii acestuia, precum și să se menționeze dacă au fost prinși autorii furtului reclamat.A fost de asemenea încuviințată proba cu interogatoriu propusă de pârâți.Asupra excepției prescripției, invocată de pârâtul SB, se constată că :Potrivit art. 268 alin 1 lit. c din codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.Dispozițiile art. 283 lit. c din Codul muncii trebuie interpretate raportat la art. 254  alin 1 Codul Muncii potrivit căruia salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Rezultă astfel că, prescripția dreptului angajatorului la repararea pagubei pricinuite de salariat începe să curgă să curgă la data când dreptul subiectiv a fost încălcat sau contestat ori la data la care dreptul la acțiune trebuie exercitat (când există interesul titularului dreptului subiectiv de a recurge la acțiunea în justiție pentru protejarea dreptului său), respectiv în litigiu.În speță, dreptul subiectiv al angajatorului de a cere restituirea valorii bunului în litigiu, s-a născut la momentul dispariției bunului, însă acest drept nu coincide cu dreptul la acțiune pentru recuperarea pagubei, data nașterii acestui din urmă drept fiind data constatării dispariției bunului, care conform Notei de Constatare nr. 7014/14.08.2012, la care face trimitere și pârâtul, a fost 22.05.2012.În raport de această dată, se constată că cererea de față, promovată la data de  30.04.2015, a fost introdusă în termenul de prescripție de 3 ani, motiv pentru care excepția invocată este neîntemeiată urmând să fie respinsă.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de același pârât, instanța reține că a fost invocată în considerarea faptului că pârâtul nu are calitatea de gestionar a bunului a cărui valoare i se impută.Dispozițiile art. 254 Codul Muncii, condiționează însă antrenarea răspunderii patrimoniale de calitatea de salariat a persoanei chemate în judecată, în raport de care se apreciază asupra identității între persoana juridică chemată în judecată si cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, și nu în raport de funcția deținută de acesta se apreciază astfel neîntemeiată și această excepție invocată de pârâtul SB.Pe fondul cauzei, se rețin și constată următoarele:

Pârâții CI și SB au, conform contractelor individuale de muncă depuse la dosar (f. 8-22, respectiv 18-22), funcția de ”inginer”, respectiv de ”inginer principal”, contracte încheiate cu unitatea reclamantă anterior și după reorganizarea acesteia.Conform fișei de post, anexă la contractul de muncă, pârâtul CI îndeplinește funcția de ”șef echipă nr. 1” (f.17), iar pârâtul SB are de la data de 01.02.2012 funcția de ”șef centru”, conform actului adițional încheiat la 30.10.2012(f. 23).Conform fișei de inventar depusă la dosar (f.46 vol. I) pârâtul CI avea în gestiune două module containerizate.În toamna anului 2011, au fost deplasate două vagoane modulare, proprietatea reclamantei, pentru cazarea salariaților ce urmau să asigure o lucrare de modernizare a branșamentelor în com. Vedea, Fratici, jud. Argeș, responsabil de executarea lucrării fiind pârâtul SB, în calitate de ”șef centru”.Conform susținerii reclamatei, unul dintre aceste vagoane a fost transferat, fără o dispoziție scrisă de transfer din partea conducerii reclamantei, respectiv fără întocmirea unui bon de mișcare, din gestiunea pârâtului CI, din Alexandria, jud. Teleorman. Vagonul a fost campat pe proprietatea numitului ȘF (în Fratici, com. Vedea, jud.Argeș), în baza unei înțelegeri verbale între acesta și pârâtul SB, deși nu avea un mandat în acest sens din partea conducerii reclamantei.La finalul lucrării, în ianuarie 2012, reclamanta nu a putut ridica acest vagon întrucât s-a opus proprietarul terenului pe care era campat, situație care nu a fost comunicată reclamantei de pârâtul SB. În data de 22.05.2012 s-a încercat din nou ridicarea vagonului, însă s-a constatat dispariția acestuia, fiind anunțată și conducerea societății, inclusiv asupra faptului că pârâtul SB se adresase Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești reclamând furtul.S-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de furt calificat a numitului ȘF, proprietarul terenului pe care a fost campat vagonul modular, însă prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești din data de 21.03.21016 s-a dispus clasarea cauzei cu privire la numitul ȘF și disjungerea cauzei în vederea efectuării de cercetări cu privire la comiterea aceleiași infracțiuni. Din adresele înaintate de postul de Poliție Vedea ( f. 24, 25 vol.II), se reține că autorii furtului nu au fost încă identificați. Reclamanta susține că cei doi pârâți nu și-au îndeplinit sarcinile de serviciu, ceea ce a condus la dispariția vagonului modular, a cărui valoare a fost calculată la 17.777,06 lei, așa cum rezultă din adresa nr. 5311/29.06.2011 (f. 45).Astfel, pârâtul CI nu a luat măsurile ce se impuneau pentru a anunța persoanele desemnate pentru întocmirea Bonului de mișcare în vederea deplasării vagonului către locul de campare, acționând doar în baza unui ordin verbal al Șefului CSE Alexandria ( PL), conform fișei postului fiind direct răspunzător de păstrarea bunurilor materiale aflate în gestiunea sa.Pârâtul SB, susține reclamanta, prin faptele sale de a se substitui conducerii unității (înțelegerea verbală cu ȘF), de a nu anunța că proprietarului terenului s-a opus ridicării vagonului modular și de a nu returna în bune condiții materialele și bunurile puse la dispoziția sa la terminarea lucrării, se face vinovat de încălcarea sarcinilor înscrise în fișa de post privitoare la urmărirea judicioasă a materialelor și calității lucrărilor.Instanța reține că, în conformitate cu art. 254 Codul Muncii, pentru antrenarea răspunderii patrimoniale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții : calitatea de salariat, fapta ilicită și personală a salariatului în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului unității angajatoare, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.Dacă una dintre cerințele legale este în mod evident îndeplinită - calitatea pârâților de salariați ai reclamantei - instanța consideră că nu au fost probate celelalte condiții menționate anterior.În ceea ce îl privește pe pârâtul CI instanța constată următoarele:Pârâtul nu contestă existența în gestiunea sa a vagonului modular în litigiu, deși reclamanta nu a prezentat acte din care să rezulte identitatea între vagonul predat pârâtului conform fișei de inventar ( f.. 46 vol. I) și cel dispărut.Procedura de întocmire a bonului de mișcare este reglementată la nivelul unității reclamante prin Procedura Operațională de gestionare a mijloacelor fixe și amortizarea acestora ( f.87), unde se prevede că acest act ”se întocmește în două exemplare de către persoana desemnată de compartimentul care dispune mișcarea mijloacelor fixe”. Conform procedurii, bonul circulă de la directorul din cadrul fiecărei direcții care aprobă mișcarea mijlocului fix, către secția/serviciul/compartimentul/ biroul predător pentru semnare de către responsabilul cu mijloacele fixe și pentru semnare de primire de către delegatul secției/serviciului/ compartimentului/biroului primitor. Ulterior, ajunge la Directorul Buget Finanțe, din nou la secția/serviciul/compartimentul/biroul primitor pentru înregistrarea în evidență la locul de folosință și, în final, ajunge la Contabilitate pentru înregistrarea mișcării mijlocului fix.Instanța constată că procedura este deficitară, din modul de redactare nerezultând în mod clar dacă persoana desemnată a fi responsabilă cu mijloacele fixe (din compartimentul de predare) este una și aceiași persoană cu persoana care conduce acel compartiment. Deficiențe în modul de gestionare a bunurilor, existența unor reguli mai clare în circuitul documentelor în situația folosirii temporare a unor mijloace fixe de către salariați au fost găsite necesare chiar de către comisia însărcinată cu cercetarea evenimentului ce a condus la producerea prejudiciului reclamat în cauză, conform concluziilor din raportul întocmit la data de 14.08.2012 (f.42).Cu toate acestea, instanța constată că nu pârâtul avea obligația de a se asigura că persoanele cu atribuții în întocmirea bonului de mișcare sunt anunțate să îl întocmească, acesta având doar obligația – în cazul prezentării acestui bon – de a semna predarea bunului. Astfel de diligențe erau în sarcina persoanei desemnate de compartimentul care dispune mișcarea mijloacelor fixe care avea obligația să îl întocmească și apoi să îl prezinte persoanelor indicate de circuitul operațional și nu există niciun document din care să rezulte existența unei identități între această persoană și persoana pârâtului. Se constată astfel că, pârâtul CI nu avea obligația susținută de reclamantă în exercitarea sarcinilor de serviciu și, ca urmare, nu se poate reține săvârșirea unei fapte ilicite și personale în legătură cu munca sa. Inexistența vreunei fapte ilicite implică și lipsa legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs. precum și condiția privind atitudinea subiectivă culpabilă a pârâtului.În ceea ce privește acest ultim aspect, instanța mai reține și că prezumția simplă de vinovăție a gestionarului în cazul lipsurilor este înlăturată în situația în care paguba este consecința unui furt cu autori necunoscuți.Pentru aceste considerente, instanța constată că nu sunt întrunite cumulativ condițiile legale pentru a atrage răspunderea patrimonială a acestui pârât cererea formulată împotriva sa urmând a fi respinsă.În ceea ce îl privește pe cel de al doilea pârât, SB, se constată următoarele:Așa cum s-a reținut mai sus, conform Procedurii Operaționale de gestionare a mijloacelor fixe și amortizarea acestora (f.87), în situația predării-primirii unui mijloc fix, este necesară întocmirea unui bon de mișcare, care servește inclusiv ca ”document justificativ de înregistrare în evidența responsabilului cu mijloacele fixe la locurile de folosință”. Acest bon se semnează și de către delegatul secției/serviciului/compartimentului/ biroului primitor.Sub acest aspect, instanța constată pe de o parte că, după cum susține reclamanta și s-a dovedit în cauză, nu a fost încheiat un astfel de bon de mișcare pentru transferul vagonului modular și, pe de altă parte, nu există dovezi privind calitatea de delegat a pârâtului pentru preluarea vagonului modular.Obligația generală inserată în fișa postului, aceea de a asigura mijloacele fixe aflate în gestiunea sa, presupune în primul rând obligația de a dovedi că bunul respectiv s-a aflat în gestiunea pârâtului, obligație ce îi revenea reclamantei.În calitatea sa de ”șef centru”, pârâtul a primit sarcina de a coordona executarea lucrării din com. Vedea, jud. Argeș, în exercitarea căreia avea obligații specifice postului, între care nu se regăsesc și cele de asigurare a cazării salariaților pe perioada lucrărilor, cu tot ceea ce implică acest fapt.Reclamanta susține că, în vederea realizării unei lucrări, personalul salariat a fost campat în două vagoane modulare, proprietatea sa, ce au fost transferate de la Centrele de Servicii din Craiova și Alexandria însă nu face mențiuni privind persoana care a ordonat acest transfer, dispoziția și modalitatea prin care s-a realizat acest ordin, dacă au fost stabilite condițiile de organizare a campării și ce persoană a fost desemnată în acest sens, perioada de campare, modalitatea de returnare a vagoanelor modulare, persoanele desemnate să asigure implementarea acestor dispoziții.În situația de față, a deschiderii unui șantier temporar, unitatea reclamantă avea obligația de a stabili, prin reguli clare, modul de organizare a șantierului, inclusiv în ceea ce privește camparea vagonului modular, persoana/persoanele desemnate în vederea realizării/perfectării înțelegerilor referitoare la amplasarea vagonului, privind execuția și urmărirea lucrărilor prin atribuirea de responsabilități și proceduri de realizare a sarcinilor de serviciu, de instruire a salariaților în gestionarea bunurilor pe perioada de campare, obligații și sarcini corespunzătoare privind paza bunurilor.După cum s-a arătat și mai sus, deficiențele respective au fost constatate și de  comisia însărcinată cu cercetarea evenimentului ce a condus la producerea prejudiciului reclamat în cauză, care a recomandat revizuirea procedurilor operaționale la nivelul unității reclamante.În lipsa unor prevederi clare si coerente a sarcinilor și atribuțiilor concrete în circuitul bunurilor și materialelor, de gestionare a acestora, nu se poate imputa pârâtului culpa altor entități, care aveau – chiar și alături de pârât – astfel de obligații.

Se constată astfel că unitatea reclamantă nu a făcut dovada vinovăției acestui pârât în exercitarea sarcinilor de serviciu, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și personală a salariatului și prejudiciu, pentru a atrage răspunderea patrimonială a acestuia în temeiul art. 254 Codul Muncii și, pentru considerentele expuse va fi respinsă acțiunea promovată împotriva sa.În condițiile art. 415-453 Cod Procedură Civilă, instanța va obliga reclamanta la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către pârâtul CI, reprezentând onorariu avocat, achitat cu chitanțele nr. 369/07.10.2015 și nr. 331/28.05.2015.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea și considerentele prezente.