Recalculare pensie

Sentinţă civilă 192/2017 din 09.02.2017


Cod operator 2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința nr. 192/2017

Şedinţa publică de la 09 Februarie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol se află judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta M.I. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.G., vând ca obiect recalculare pensie - cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare atestate de adeverinţe eliberate de angajator.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile, pentru reclamantă au răspuns avocat P.D., iar pentru pârâte, consilier juridic S.C.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Avocat P.D. pentru reclamantă a depus la dosar într-un singur contractul de societate, statutul I.P.G. SA, certificatul de atestare  a dreptului de proprietate asupra terenului seria ... nr. .... adresa nr. ..... emisă de F.P.P.V. O., adresa nr. .... sentința nr. .... emisă de T.G.S.C., certificatul de înmatriculare la O.R.C.G. al I.P.G. SA, actul adițional nr. .... şi practică judiciară, în copie conformă cu originalul.

Consilier juridic S.C. pentru pârâtă, a învederat instanţei că nu doreşte acordarea unui termen pentru studiul înscrisurilor depuse la acest termen de judecată de către reprezentanta reclamantei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa consideră cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat P.D., pentru reclamantă, a solicitat admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată, să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de revizuire, de recalculare a veniturilor suplimentare atestate de adeverinţele nr. ...şi nr. .... A solicitat să se aibă în vedere ambele adeverinţe, întrucât ultima este precizatoare la prima adeverinţă.

A arătat că s-au plătit de către angajator toate contribuţiile la asigurările sociale, în funcţie de brutul salariilor realizate. A mai precizat că în acest sens, erau şi dispoziţiile Decretului nr...., Legii nr. ...., Legii nr. .... şi .... A arătat că Legea nr. 19/2000 a fost elaborată şi în aplicarea principiului contributivităţii, iar acest sens sunt şi dispoziţiile Deciziei nr. ... a Î.C.C.J., care este o decizie dată în interesul legii şi potrivit art. 521 Cod procedură civilă este obligatorie. A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, achitat cu chitanţa nr. .....

Consilier juridic S.C., pentru pârâta C.J.P.G. a solicitat respingerea acţiunii, să se aibă în vedere că prin cererea ce a fost depusă la C.J.P.G. reclamanta a solicitat recalcularea doar în baza adeverinţei nr. .... şi aşa cum a arătat în întâmpinare, această adeverinţă nu îndeplineşte condiţiile cerute de art. 127 din HG nr. 257/2011.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul T.G – S.C.M.A.S. sub nr....., reclamanta M.I, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.G., a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de revizuire/recalculare a pensiei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestată de adeverinţele nr. .... şi ..... eliberate de angajatorul SC I.P.G.SA și la plata  cheltuielilor de judecată care se vor face cu acest dosar.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este beneficiara unei pensii stabilită în baza Legii nr. 19/2000, însă la stabilirea drepturilor de pensie i s-au luat în calcul şi adaosurile primite de-a lungul anilor lucraţi la angajatorul SC I.P.G.SA.

La data de 18.05.2016 cu cererea nr..... s-a adresat C.J.P.G., solicitându-i emiterea unei decizii de recalculare a pensiei stabilite prin decizia de pensionare nr. ...cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestate de adeverinţele nr. ... şi nr. .... emise de angajatorul I.P.A.T.J.S.A.. reprezentând acte noi faţă de documentaţia pensionării.

Pârâta, prin adresa nr. ..., a refuzat să valorifice veniturile brute din adeverinţa sus menţionată susținând faptul că sporurile menţionate în aceasta nu sunt sporuri cu caracter permanent prevăzute de anexa nr. 15 din HG nr. 257 / 2011.

A considerat că refuzul pârâtei de valorificare a veniturilor brute atestate de adeverinţa în discuţie este lipsit de temei legal întrucât conform disp. art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 „ sistemul public se organizează şi funcţionează având ca baza principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Acest principiu este dezvoltat în dispoziţiile următoare din aceeaşi lege. respectiv în secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie.

Astfel, potrivit art. 78 alin.(l) din Legea nr. 19/2000 „numărul de puncte realizat în fiecare luna se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de C.N.S.

Prin urmare, este evident că reglementarea privind calculul drepturilor la pensie, instituită prin Legea nr. 19/2000 menținută prin Legea nr. 263/2010 este construită în jurul acesteia principiu fundamental constând în aceea că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul şi/sau angajatorul în funcţie de reglementarea în vigoare au achitat statului contribuţii de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte în cuantumul pensiei.

În consecinţă, a solicitat să se constate că a solicitat valorificarea veniturilor realizate în acord global, atestate de adeverinţa anterior menţionată şi de înscrisurile care o însoţesc permit concluzia că refuzul pârâtei de a proceda la recalcularea drepturilor de pensie este nejustificat.

Un alt aspect care probează refuzul pârâtei îl constituie şi faptul că deși problema încadrării formelor de retribuire în acord global în categoria celor care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, a fost tranșată definitiv de Î.C.C.J. prin decizia nr. ...., prin răspunsul formulat pârâta şi-a menţinut punctul de vedere avut la emiterea deciziei de pensionare .

Ori, Î.C.C.J. prin Decizia precitată a stabilit că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin.(l) lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, trebuie să fie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, situaţie ce se regăseşte şi în cazul său, adeverinţele în discuţie atestând că veniturile obținute în acord global au fost incluse în salariul brut, iar pentru acestea plătit contribuţia de asigurări sociale.

De asemenea, a considerat că în condiţiile, în care principiul contributivităţii reglementat Legea nr 19/2000, cât şi de Legea nr. 263/2010 a stat la baza constituirii fondului de asigurări sociale reglementat de Decretul nr. 389/1972 şi Legea nr. 3/1977, întrucât contribuţia de 15%, respectiv 25% chiar dacă era vărsată numai de angajator, prin modalitatea în care era stabilită, prin raportare la câștigul brut care cuprindea toate veniturile salariale, presupunea implicit şi contribuţia sa prin nevalorificarea datelor din adeverinţa pârâta a încălcat principiile contributivităţii şi instituite de Legea nr. 19/2000 şi menținute prin Legea 236/2010.

În raport de cele expuse şi având în vedere că mențiunea din partea finală a OUG nr.4/2005 potrivit căreia formele de retribuire în acord nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, nu poate avea ca efect neluarea în considerare a acestor venituri suplimentare de ar aduce atingere principiilor contributivităţii şi egalității, cu atât mai mult cu cât nu există deosebiri, faţă de modul de stabilire a contribuţiei individuale reglementata de art. 23 din Legea nr. 19/2000 a solicitat admiterea acţiunea .

În probațiune: proba cu înscrisuri şi orice alt mijloc de probă a cărei necesitate va rezulta din dezbateri.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 107 din Legea 263/2010, pe decizia nr. 19 octombrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie.

La data de 16.11.2016, pârâta C.J.P.G. a depus întâmpinare în dosarul nr....., ce are ca obiect acţiunea formulata de numita M.I prin care a solicitat valorificarea adeverințelor nr. .... şi ....

A învederat instanţei de judecată faptul că cererea reclamantei nu se încadrează în dispoziţiile art. 153 din Legea 263/2010, care prevăd: „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale; modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere; înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale; hotărârile C.C.C. şi ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul M.A.N., M.A.I. şi S.R.I. privind deciziile de pensie; deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale M.A.N., M.A.I. şi S.R.I. date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacității de muncă; refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale; modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale; plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție încheiate în baza prezentei legi; contestațiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi; alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.

Cu privire la adeverinţa nr.... a arătat că pârâta C.J.P.G.s-a pronunţat prin nevalorificarea acesteia la emiterea deciziei nr. ......, decizie pe care reclamanta nu a contestat-o în temeiul art.149, alin 1 din Legea 263/2010.

Referitor la adeverinţa nr. ......, a arătat că nu respecta cerinţele întocmirii unei adeverinţe asa cum prevede art. 127 din HG 257/2011, având rol de susţinere a adeverinţei nr. 40/2005, şi eventual, de repunere în termenul de contestaţie, în cazul în care C.J.P.G.ar fi emis o nouă decizie de pensionare.

A învederat instanţei de judecată, faptul că pârâta C.J.P.G.corect nu a emis o noua decizie de pensionare, motivat de faptul că reclamanta nu depune o adeverinţa noua asupra căreia să nu se fi pronunţat. În acest caz a fost emis răspunsul nr. ......

În conformitate cu dispoziţiile art. 149 alin 1 din Legea 263/2010, reclamanta avea obligaţia de a  contesta decizia de pensionare la C.C.C. Potrivit alin. 2 de la acelaşi articol procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional, iar conform art. 151, alin 2 hotărârile C.C.C. pot fi atacate la instanţa de judecata în termen de 30 de zile de la comunicare. Având în vedere cele de mai sus a solicitat să se respingă acţiunea ca fiind neîntemeiata.

Reclamanta M.I. a depus răspuns la întâmpinarea depusă de C.J.P.G., prin care a învederat instanţei de judecată că parata nu a depus întâmpinarea în termenul prevăzut de lege, astfel încât, este decăzută din dreptul de a mai formula excepții şi de a propune probe, în conformitate cu dispoziţiile art.208 C.proc.civ..

A apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 153 din Legea nr.263/2010, întrucât cererea de judecata vizează atât modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale,  refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, cât şi modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, astfel încât competent cu soluţionarea prezente cereri este aceasta instanţa, respectiv T.G..

A învederat instanţei că prin refuzul pârâtei de a emite o decizie la cererea formulată de reclamantă în temeiul adeverinţei nr. 8/16.05.2016, prin care s-a arătat că angajatorul a plătit cotele de contribuție la asigurările sociale de stat aferente angajatorului, cât şi contribuţia la pensia suplimentară, au fost încălcate dispoziţiile art. 107 alin.3 şi 4 din Legea 263/2010.

Referitor la susţinerea că adeverinţa nr. ..... depusă nu îndeplineşte cerinţele impuse de dispoziţiile art.127 din HG 257/2011,a  învederat instanţei de judecată că aceasta apărare nu poate ti reținută, întrucât, adeverinţa cuprinde toate elementele dispuse acest text de lege: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfăşurat activitatea, cu indicarea datei de începere şi de încetare a acesteia: d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată: e)  denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.(3) Adeverinţele prevăzute la alin (2) vor avea număr şi dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

A apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.89 alin.l din Legea nr. 19/2000 preluate de dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 potrivit cu care, beneficiarul pensiei este îndreptăţit sa pretindă revizuirea erorilor strecurate în calculul drepturilor sale. Astfel, în temeiul acestor texte de lege, a formulat o cerere în acest sens la pârâtă, dar aceasta nu a emis o decizie care să confirme sau să infirme cererea. Ca atare, în cazul în care nu a contestat decizia de pensie în termenul legal, a dreptul de a cere revizuirea pensiei pentru înlăturarea erorilor de calcul, aceasta cu atât mai mult cu cât angajatorul a eliberat o adeverinţa prin care se specifica expres ca angajatorul a plătit contribuţiile la asigurările sociale de stal la fondul de salarii conform Decretului 389/1972, Legii nr. 65/1972, Legii nr. 49/1992 şi OUG nr. 31/1998.

A învederat faptul că din cele două înscrisuri depuse la dosarul cauzei a rezultat ca societatea a virat la contribuţiile CAS-ului sume calculate la totalul veniturilor realizate.

În acest sens sunt şi dispoziţiile Decretului nr. 389/1972, potrivit cu care „Unităţiile socialiste de stat organizațiile cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuţie de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmează cursuri de perfecționare profesională, precum şi asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai şcolilor profesionale, pe timpul cât fac practica în producţie, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc şi de durata contractului de muncă ale Legii nr.65/1972, Legea 49/1992 şi OUG nr. 44/1970.

Legea nr. 19/2000 a fost elaborată şi se aplica în baza principiului contributivităţii, în raport de care orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stadiu de cotizare, pentru care salariatul /angajatorul au achitat statului contribuţii la asigurări sociale, trebuie să reflecte cuantumul pensiei, întrucât, acest principiu este respectat pentru stadiile de cotizare ulterior datei intrării  vigoare a Legii nr. 19/2000, a apreciat că soluţia trebuie sa fie aceeaşi şi în cazul stadiilor de cotizare realizate anterior, astfel încât principiul enunţat ar fi inaplicabil şi ar crea discriminări în aplicarea lui.

Acest principiu este dezvoltat în dispoziţiile următoare din aceeaşi lege, respectiv în secţiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie.

Astfel, potrivit art. 78 alin.(l) din Legea nr. 19/2000 „numărul de puncte realizat în fiecare luna se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau. după caz. a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Comisia Naţionala pentru Statistica.

Î.C.C.J a stabilit că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin.(l) lit.a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, trebuie să fie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, situaţie ce se regăseşte şi în cazul meu, adeverinţele în discuţie atestând ca veniturile obţinute în acord global au fost incluse în salariul brut, iar pentru acestea sa plătit contribuţia de asigurări sociale.

În considerarea celor arătate, a solicitat respingerea apărărilor formulate şi admiterea cererii noastre aşa cum a fost formulată.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri solicitând în acest sens pârâtei să înainteze la dosar, în copie certificată cu originalul dosarul de pensionare al reclamantei.

 Pentru termenul de judecată din data de 26.01.2016 pârâta C.J.P.G.a depus la dosar înscrisurile solicitate reprezentante de dosarul de pensionare al reclamantei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, probatoriu administrat şi dispoziţiile aplicabile, tribunalul urmează să respingă  cererea ca neîntemeiată cu următoarea motivare:

Reclamanta M.I a fost înscrisă la pensie pentru limita de vârstă prin decizia nr. .... emisă de  C.J.P.G..

Prin cererea de chemare în judecată, a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de revizuire/recalculare a pensiei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestată de adeverinţa nr. ...... şi adeverința nr. ........ eliberate de angajatorul SC I.P.G SA. A susținut reclamanta că la stabilirea drepturilor de pensie nu i s-au luat în calcul şi adaosurile primite de-a lungul anilor lucraţi la angajatorul I.P.A.T.J.S.A.

La data de 18.05.2016  a solicitat C.J.P.G. recalcularea pensiei sale  cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestate de adeverinţa nr.  .... şi adeverința nr. .... emise de angajatorul I.P.A.T.J.S.A. reprezentând acte noi faţă de documentaţia pensionării,  cererea sa fiind înregistrată nr.22281.

Prin adresa nr. ....,  pârâta i-a comunicat că sporurile din adeverința nr. .... nu pot fi valorificate deoarece nu sunt sporuri cu caracter permanent și nu sunt prevăzute de anexa nr. 15 din HG nr. 257/2011.

A considerat că refuzul pârâtei de valorificare a veniturilor brute atestate de adeverinţa în discuţie este lipsit de temei legal întrucât conform disp. art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 „ sistemul public se organizează şi funcționează având ca baza principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

La rândul său, pârâta s-a apărat, arătând că nu a emis o nouă decizie de recalculare întrucât reclamanta nu a depus o adeverință nouă asupra căreia  să nu se fi pronunțat C.J.P.G. A învederat că referitor la adeverința nr. ...., pârâta s-a pronunțat în sensul nevalorificării la emiterea decizie nr. ....., ce nu a fost contestată de reclamantă, iar în ceea ce privește adeverința nr. ...., nu poate fi valorificată, întrucât nu respectă cerințele art. 127 din HG nr. 257/2011.

Pentru clarificarea acestor aspecte, instanța a solicitat pârâtei să înainteze actele din dosarul de pensionare al reclamantei.

Așa cum rezultă din cererea aflată la fila .... din dosar, reclamanta a solicitat recalcularea pensiei sale, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr....., cererea sa fiind înregistrată sub nr. .... adeverința nr. ... emisă de I.P.A.T.J.S.A.a fost atașată cererii de recalculare (fila ....din dosar).

Potrivit art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010,  pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, potrivit art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010.  De asemenea, dispozițiile art. 134 alin. 1 din HG nr. 257/2011  prevăd că pensia poate fi recalculată la cerere prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.

În cazul de față, aceste dispoziții sunt aplicabile, în condițiile în care însăși reclamanta a precizat în cererea adresată C.J.P.G.că solicită recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a veniturilor atestate de adeverința nr. ...., precizând chiar că drepturile de pensionare astfel stabilite ar urma să fie plătite începând cu luna următoare celei în care s-a formulat cererea.

 Este adevărat că adeverința nr. .... nu a fost avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensionare ale reclamantei. În condițiile în care ultima decizie de pensionare emisă reclamantei  este din octombrie 2012. Pe de altă parte, instanța constată că această adeverință nu îndeplinește condițiile  prevăzute de art. 127 din HG nr. 257/2011. Astfel, în cuprinsul acestei adeverințe este atestat faptul că în perioada martie 1971-iulie 1997 reclamanta a realizat venituri suplimentare (acord global, indemnizație de conducere, prime, etc) care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției sociale, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972. Nu sunt menționate în cuprinsul adeverinței  perioada în care reclamanta și-a desfășurat activitatea în cadrul angajatorului, funcția sau meseria acesteia, denumirea sporului, procentul sau suma acordată, potrivit art. 127 alin. 2 lit. c, d și e din HG nr. 257/2011. Ori, din moment ce în adeverință nu sunt menționate nici sumele și nici procente ale sporurilor, precizându-se în mod generic faptul că reclamanta a realizat venituri suplimentare, instanța nu poate dispune obligarea pârâtei să procedeze la recalcularea pensiei reclamantei.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată să procedeze la revizuirea/recalcularea pensiei, invocând ca temei, alături de adeverința nr.... și adeverința nr. ..... Instanța constată însă că prin cererea  adresată C.J.P.G., reclamanta a solicitat recalcularea și nu revizuirea pensiei, iar adeverința nr. .... nu a fost invocată. Prin urmare, nu se poate plânge de refuzul acesteia de recalculare a pensiei invocând adeverința nr. ...., din moment ce nu a cerut acest lucru.

Oricum, instanța constată că reclamanta nu mai poate solicita recalcularea pensiei sale în raport de adeverința nr..... în condițiile în care o astfel de cererea a mai fost făcută la data de .... (fila .... din dosar), fiind emisă și decizia nr. ...., ce nu a fost contestată. În conformitate cu dispozițiile art. 149 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensionare necontestate rămân definitive

În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă.

Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta M.I, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.G., ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 09.02.2017 la Tribunalul Gorj.