Obligaţie de a face

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:010.002031

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 2031/2016

Şedinţa publică de la 28 Noiembrie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta O-M-, în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii Publice-Comisia Centrală de Contestaţii, având ca obiect obligaţie de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, reclamanta fiind reprezentată de avocat Ordean Constantin , iar pârâtele de consilier juridic S. C..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Constatând că reprezentanţii părţilor nu mai au alte cereri de formulat, fiind încheiată cercetarea procesului, instanţa a acordat cuvântul asupra dezbaterilor pe fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantei a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost precizată şi ulterior modificată, în sensul anulării deciziei emisă de Casa Judeţeană de Pensii Gorj, prin care s-a respins cererea de valorificare a veniturilor reprezentând acord global şi, implicit,  anularea hotărârii Comisiei Centrale de Contestaţii, ambele nefiind legale şi temeinice, obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Gorj la emiterea unei decizii, prin care să fie valorificate veniturile reprezentând acord global potrivit celor două certificate emise de către societatea deţinătoare a arhivei, obligarea pârâtei la plata diferenţelor de pensie între pensia care i s-ar cuveni de la luna următoare depunerii documentelor, respectiv de la data de 03.05.2015 la zi la momentul emiterii deciziei şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei pe care o depune la dosar la acest termen de judecată, respectiv chitanţa nr. 342/28.11.2016, în sumă de 1000 lei. De asemenea, a depus la dosar o decizie a Tribunalului Bucureşti pronunţată în dosarul nr. .../3/2012.

Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea acţiunii, fiind temeinică şi legală hotărârea Comisiei Centrale de Contestaţii.  A susţinut că veniturile, reprezentând acord global nu au fost valorificate,  întrucât nu reprezintă un spor cu caracter permanent, aşa cum prevede anexa 15 din H.G. 257/2011.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin acţiunea înregistrată la data de 11.02.2016, sub nr. ----------, pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamanta O.M., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Gorj, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei nr.171895/14.09.2015, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare care să aibă în vedere toate documentele emise de fostul angajator al reclamantei, respectiv certificatele nr. 013988/30.03.2015 şi 013989/30.03.2015, emise de către S.C. Uberum S.R.L., obligarea pârâtei la plata diferenţelor de pensie , respectiv a diferenţelor dintre pensia recalculată ca urmare a sentinţei ce urmează a fi dată în prezenta cauză şi pensia efectiv încasată de către reclamantă , începând cu 03.04.2015 până la data depunerii adeverinţelor , precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că este beneficiara dreptului la pensie stabilit prin decizia de pensie nr.171895/14.09.2015, în cuantum de 620 lei.

Având în vedere că la stabilirea cuantumului de pensie nu au fost luate în considerare mai multe categorii de venituri pentru care au fost plătite contribuţii sociale, respectiv venituri sub forma acordului, sporuri, a formulat contestaţie la data de 12.11.2015 ( 16.11.2015 - data poştei).

A învederat că, întrucât Comisia Centrală de Contestaţii nu a răspuns în termenul legal de 45 de zile de la înregistrarea contestaţiei, se impune ca instanţa de judecată să oblige Casa de Pensii Gorj la emiterea unei noi decizii, care să ţină cont de toate veniturile efectiv realizate de către reclamantă şi pentru care au fost plătite contribuţii la bugetul asigurărilor de stat.

Reclamanta a precizat că modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie ale reclamantei de către Casa de Pensii Gorj este nelegală şi netemeinică, fiind încălcat principiul contributivităţii.

A arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b, coroborat cu art. 5 alin. 3 din Legea 263/2010, sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează cu respectarea principiului contributivităţii potrivit căruia persoanele fizice participante la sistemul public de pensii au obligaţia să achite contribuţii sociale proporţional cu veniturile obţinute urmând ca drepturile de asigurări sociale să fie achitate în temeiul contribuţiilor plătite. Ca atare, este evident că la calcularea drepturilor de pensie urmează a se avea în vedere veniturile pentru care beneficiarii drepturilor de asigurări sociale au achitat contribuţii sociale şi nu în mod discreţionar, cum procedează pârâta, luând în calcul doar anumite venituri.

Referitor la noţiunea de venit , a precizat că trebuie interpretată în sensul prevăzut expres de legiuitor în conţinutul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale coroborat cu Normele de aplicare a Legii 19/2000. 

A mai arătat că  în cazul Legii 263/2010 legiuitorul nu a redat o prezentare explicită, limitându-se a menţiona că prin câştig anual luat în calcul la stabilirea stagiului de cotizare trebuie să se aibă în vedere veniturile din salarii sau asimilate salariilor, care se supun impozitului pe venit conform prevederilor Codului fiscal.

Pentru echitate şi pentru stabilitatea circuitului civil, a susţinut reclamanta că la stabilirea drepturilor la asigurări sociale, ulterior intrării în vigoare a Legii 263/2010, trebuie să se aibă în vedere: categoriile de venituri ce constituie stagiul de cotizare, astfel cum au fost enumerate în Legea 19/2000, întrucât aceasta a reprezentat cadrul legislativ în temeiul căruia persoanele fizice au achitat contribuţii sociale, având prefigurarea obţinerii unor drepturi de pensie proporţionale cu contribuţiile achitate.

Totodată, a precizat că, potrivit dispoziţiilor art. 103 din Legea 263/2010, coroborat cu dispoziţiile art. 76 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, dovada stagiului de cotizare se face cu: carnetul de muncă, diploma de absolvire în sistemul universitar, adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii, cât şi alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Potrivit dispoziţiilor art. 94 din Legea 236/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”, iar, potrivit art. 96 din Legea 236/2010, punctajul anual al asiguratului de determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salariat brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salariat mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Aşadar, a  arătat reclamanta că pârâta trebuia să aibă în vedere la calculul pensiei totalitatea veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale. Or, aceasta nu a luat în considerare venitul brut (venitul constituind acordul global) prevăzut în certificatele nr. 013988 şi 013989 din data de 30.03.2015, eliberate de către S.C. U. S.R.L., încălcând în mod vădit dreptul contestatoarei la cuantumul pensiei cuvenit.

Potrivit prevederilor art. 165 din Legea 236/2010, menţionat în decizia de respingere a recalculării pensiei, sporurile cu caracter permanent se au în vedere la stabilirea punctajelor lunare şi pot fi dovedite atât cu carnetul de muncă sau cu adeverinţe eliberate de unităţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Anexa 15, cap. VI din H.G. 257/2011, prevede faptul că adeverinţele privind sporurile cu caracter permanent acordate în perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai în situaţiile în care aceste sporuri nu sunt înregistrate în carnetul de muncă. Per a contrario, pentru a fi luate în considerare aceste sporuri la calculul pensiei pentru limită de vârstă, pe lângă carnetul de muncă, dosarul ar trebui să conţină şi adeverinţele ce demonstrează sporuri ce nu sunt consemnate în acesta.

A susţinut reclamanta că nu se poate admite ca baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale să fie constituită cu luarea în considerare a venitului brut, iar la stabilirea pensiei acesta să nu se ia în considerare, întrucât în atare situaţie această prestaţie nu ar fi proporţională cu preţul plătit, creându-se o inechitate. Chiar şi în Anexa 15 , cap. VI, legiuitorul a prevăzut ce venituri nu se iau în calcul, tocmai pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.

Aşa cum este specificat în adeverinţele respective, veniturile în acord, indemnizaţia de concediu de odihnă, prima de vacanţă, orele suplimentare, ajutorul de sărbători şi alte prime, sunt incluse în veniturile brute prevăzute. De asemenea, angajatorul a virat contribuţiile legale la bugetul asigurărilor sociale de stat, stabilite la fondul de salarii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Reclamanta a invocat decizia nr. 1090/23.03.2011 a Curţii de Apel Cluj , precum şi  decizia pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 17.10.2011 şi publicată în Monitorul Oficial nr.824/22.XI.2011, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a reţinut că „formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

A învederat că dispoziţiile art. III din O.U.G. 1/2013, de modificare a Legii 263/2010, au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României prin decizia nr. 437/29.10.2013, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 685/7.11.2013,  prin care s-a statuat că: „dispoziţiile art. LII din O.U.G. 1/2013 nu pot fi aplicabile decât persoanelor al căror drept la pensie s-a deschis după intrarea în vigoare a acestui act normativ, urmând să îşi producă astfel efectele pentru aceste persoane”.

De asemenea, a arătat reclamanta că, în unanimitate, în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului („CEDO”) s-a reţinut că dreptul la pensie poate fi asimilat dreptului de proprietate (Cauza Buchen c. Cehiei, Cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, Cauza Stec si alţii c. R.U. al Marii Britanii), iar încălcarea acestui drept echivalează cu încălcarea art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O.

Având ca premisă practica C.E.D.O., apreciază că prin decizia contestată s-a produs o încălcare flagrantă a art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O., încălcare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea deciziei contestate şi obligarea pârâtei în sensul eliberării unei noi decizii de pensionare, în conformitate cu normele legale în materie.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 94, 103, 149, 151 şi 165 din Legea nr. 263/2010, dispoziţiile Legii nr.19/2000 şi art. 8 din Legea nr.233/2002.

Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Au arătat că decizia contestată a fost corect şi legal emisă în baza prevederilor legale şi a documentelor depuse de reclamantă la dosar, iar veniturile din adeverinţele nr. A2213/30.03.2015 şi nr. A2213/2/30.03.2015, eliberate de S.C. Uberum S.R.L., nu au fost valorificate, întrucât aceste sume nu reprezintă un spor cu caracter permanent, conform anexei nr. 15 din H.G. 257/2011.

Cu privire la decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , cu nr. 19/2011, invocată de reclamantă, pârâtele au învederat faptul că instanţa supremă a stabilit că formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii. Or, consemnările efectuate în certificatele menţionate mai sus nu îndeplinesc cerinţele impuse de decizia nr. 19/2011.

De asemenea, au arătat pârâtele că prin decizia nr. 19/2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-au dat interpretări unor prevederi din Legea nr. 19/2000, lege care a fost abrogată cu data de 01.01.2011, prin art. 196 din Legea nr. 263/2010, iar, potrivit prevederilor art. 158 din Codul de procedură civilă, decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării. Orice altă opinie, chiar şi a jurisprudenței, încalcă ordinea constituțională.

La data de 20.09.2016 reclamanta a mai formulat o precizare la acţiune, prin care  a precizat că înţelege să conteste şi hotărârea nr. 16835/22.08.2016 emisă de Comisia Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine:

Prin decizia nr.171895/14.09.2015, privind acordarea pensiei de invaliditate, emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, reclamantei i-a fost stabilită o pensie în cuantum de 620 lei, urmând ca plata drepturilor să se efectueze începând cu data de 19.10.2015, însă nu au fost valorificate la stabilirea pensiei veniturile menţionate în certificatele nr. 013988/30.03.2015 şi 013989/30.03.2015, emise de către S.C. Uberum S.R.L.

Reclamanta a contestat decizia nr.171895/14.09.2015 pe cale administrativă, iar Comisia Centrală de Contestaţii nu a soluţionat contestaţia în termenul prevăzut de lege, astfel că reclamanta a formulat contestaţie la instanţa de judecată,  în conformitate cu dispoziţiile deciziei nr. 956/13.11.2012, emisă de Curtea Constituţională, prin care s-a constatat că  dispoziţiile art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale, în măsura în care se interpretează că nesoluţionarea contestaţiilor şi necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestaţii, nu împiedică accesul la justiţie.

În cursul procesului Comisia Centrală de Contestaţii a pronunţat hotărârea nr. 16835/22.08.2016, prin care a respins contestaţia reclamantei ca neîntemeiată.

Prin contestaţia formulată în prezenta cauză, cu completarea ulterioară, reclamanta solicită anularea deciziei nr.171895/14.09.2015 privind acordarea pensiei de invaliditate, precum şi a hotărârii nr. 16835/22.08.2016, obligarea Casei Judeţene Gorj la emiterea unei noi decizii de pensionare , care să aibă în vedere toate documentele emise de fostul angajator al reclamantei, respectiv certificatele nr. 013988/30.03.2015 şi 013989/30.03.2015, emise de către S.C. Uberum S.R.L., precum şi la  plata diferenţelor de pensie , respectiv a diferenţelor dintre pensia recalculată ca urmare a sentinţei ce urmează a fi dată în prezenta cauză şi pensia efectiv încasată de către reclamantă , începând cu 03.04.2015 până la data depunerii adeverinţelor.

Prin certificatele nr. 013988/30.03.2015 şi 013989/30.03.2015, emise de către S.C. U. S.R.L. Brăila (filele 16-19din dosar), în calitate de depozitară al arhivei S.C. M. .I S.A. Târgu Jiu, se atestă faptul că  reclamanta a lucrat în acord global şi sunt redate salariile tarifare, precum şi salariile realizate în  perioadele 15.08.1981 -06.04.1987 şi 01.07.1988 – 16.07.1993.

Totodată, în aceste certificate se menţionează că unitatea a calculat şi reţinut cotele aferente de C.A.S. şi pensie suplimentară în conformitate cu prevederile legale.

În conformitate cu prevederile anexei nr. 15 din  H.G. 257/2011, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual , întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:

„  • formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;

• participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice;

• premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;

• recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;

 • diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer;

 • drepturile de autor;

 • drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;

 • al treisprezecelea salariu;

• formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din producţie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfăşurate în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi;

 • formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru;

 • sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor;

 • indemnizaţiile de muncă nenormată;

 • compensaţiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982;

 • alte sporuri care nu au avut caracter permanent.”

În raport de prevederile susmenţionate, instanţa reţine că veniturile atestate de certificatele depuse de reclamantă la dosarul de pensionare, realizate peste salariul tarifar,  constituie forme de retribuire prin acord global şi în mod corect nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei de către Casa Judeţeană de Pensii Gorj.

În speţă nu se regăseşte situaţia reţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , prin decizia în interesul legii cu nr. 19/2011, prin care s-a stabilit că  stabilit că „formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”, întrucât nu s-a făcut dovada că au fost achitate contribuţii de asigurări sociale pentru sumele realizate peste salariul tarifar, ca formă de retribuire în acord global.

Astfel , în certificatele nr. 013988/30.03.2015 şi 013989/30.03.2015, emise de către S.C. U. S.R.L. Brăila se precizează că unitatea a calculat şi reţinut cotele aferente de C.A.S. şi pensie suplimentară în conformitate cu prevederile legale, nefiind făcută nicio menţiune în sensul că au fost achitate contribuţii de asigurări sociale pentru sumele realizate peste salariul tarifar, ca formă de retribuire în acord global. Or, aşa cum s-a arătat mai sus, formele de retribuire în acord global nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Prin urmare, în condiţiile în care nu s-a făcut dovada achitării contribuţiilor de asigurări sociale pentru sumele suplimentare obţinute peste salariul tarifar, sunt neîntemeiate afirmaţiile reclamantei, în sensul că a fost încălcat dreptul său de proprietate  prin nerespectarea principiului contributivităţii.

Având în vedere considerentele arătate, instanţa urmează să respingă contestaţia ca neîntemeiată.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia, cu completarea ulterioară, formulată de către reclamanta O.M., în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană  de Pensii Gorj şi  Casa Naţională de Pensii Publice  - Comisia Centrală de Contestaţii.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se  depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 28.11.2016, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare