Plângere împotriva încheierii notarului de respingere a cererii de emitere a unui certificat de moştenitor

Hotărâre 500 din 16.11.2016


Instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a notarului public .De asemenea, instanţa a constatat că în mod corect notarul nu a emis un certificat de moştenitor care să cuprindă în masa succesorală cote părţi ale dreptului de proprietate ale unor persoane care au fost eventual înainte de 1946 membrii în fostele asociaţii composesorale, reconstituirea dreptului de proprietate efectuându-se în acest caz în cadrul legilor speciale, pe asociaţie şi nu pe persoane fizice.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr……, din data de……, reclamantul S.C.I. a chemat-o în judecată pe pârâta Societatea profesională notarială……., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Încheierii nr. .....primită în data de……, prin care s-a respins cererea  depusă în data de  ……, înregistrată sub nr. ……la Societatea  profesională……., pentru eliberarea  certificatelor de moştenitor.

În motivarea cererii, legal timbrată, cu taxa judiciară de timbru de 20 lei, reclamantul arată că notarul public a respins cererea prin care el a solicitat să i se elibereze un certificat de  moştenitor după defunctul proprietar tabular care se află înscris în CF nr. …..şi CF nr……, imobile care au aparţinut foştilor urbarialişti ai comunei ….. prin preluare, conform încheierii  nr. …..CF  şi în care figurează  sub B … şi B…., după ce în prealabil i-a fost eliberat un certificat de calitate de moştenitor.

Această cerere a făcut-o deoarece pe rolul instanţei se află Dosarul nr……., având ca obiect, succesiune, suspendat prin Încheierea din …..de Tribunalul Arad, unde la pag. 6, paragraf 6, judecătorul le-a cerut să dezbată succesiunea după defuncţi. Învederează că Certificatul de  calitate de moştenitor  nr. ……l-a depus  pentru  a i se elibera  certificat de moştenitor, dar  cele două certificate au efecte diferite, doar cel de moştenitor îi permite să devină membru în composesorat. Astfel,  este necesară dezbaterea  acestor succesiuni  pentru a reglementa juridic  legătura elementului  patrimonial.

 CF …..şi  CF …..  la care  face  referire notarul public în adresă, sunt cuprinse în patrimoniul Composesoratului Urbarial …...

În statutul composesoratului la art. 7.”Membrii asociaţiei” se arată că.

,,Sunt  membrii ai asociaţiei toţi coproprietarii în devălmăşie  asupra terenurilor menţionate la art. 8, 8.1, aduse aport în asociaţie în calitate de  moştenitori ai foştilor membrii”

La  art. 8.”Patrimoniul”, se menţionează că sunt membrii proprietarii asupra terenurilor aduse aport  în asociaţie în calitate de moştenitori ai foştilor  membrii care au depus cereri  pentru reconstituirea dreptului de  proprietate.

Pentru a demonstra  cine sunt adevăraţii  moştenitori ai foştilor membrii, a solicitat  notarului public emiterea certificatului de moştenitor  aşa cum prevede Statutul la  art. 7 şi 8, 8.1, patrimoniul din cele două CF-uri.

Tot la aceasta se referă  şi OG nr. 2/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii  la art. 6 alin. 1, lit. f, patrimoniul iniţial al asociaţiei, unde se arată că activul patrimonial în valoare de cel puţin dublu  salariul minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei, este alcătuit din aportul în natură  şi/sau în bani al asociaţilor.

Solicită  aplicarea Legii nr. 36/1995 republicată în 2014, art.101-118, unde se încadrează  pentru a li se elibera  certificatul de moştenitor, în special la art. 115 alin. 2 din lege.

Constituţia României  la art. 46. „Dreptul la moştenire” arată că acesta este garantat.

Acest argument de respingere a  cererilor, este contrar Legilor Notarilor Publici şi a activităţii  notariale  nr. 36/1995 , actualizată în 2016 , art. 85 alin. 1 ….,, În situaţia  în care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheiere de respingere, se va da numai dacă părţile stăruie în cerere. Încheierea va cuprinde motivarea refuzului,calea de atac, instanţa competentă  şi termenul de  exercitare”.

Cum prevede art. 85 alin. 1, el a cerut notarului public să îi elibereze certificat de moştenitor în baza cererii  pe care a depus-o, nu a stăruit ca aceasta  să fie respinsă.

Relativ la art. 138 prin care motivează notarul că respinge cererea, consideră  că nu ar  fi relevantă această respingere deoarece având Certificat de  calitate de moştenitor, Legea 36/1995 îi  permite a-i elibera Certificat de moştenitor.

Solicită admiterea plângerii şi a se pronunţa o hotărâre  pentru a obţine  Certificat de  Moştenitor după străbunicul său notat  în cele două cărţi  funciare ….şi….,conform Încheierii  nr. ….,figurând  sub B ….  şi B …...

În probaţiune a solicitat dovada cu înscrisuri, probă încuviinţată de către instanţă .

La termenul din data de …. instanţa a procedat la luarea, din oficiu, a interogatoriului reclamantului care a arătat că doreşte să se judece cu S.P.N……...

Pârâta a formulat întâmpinare  prin care a solicitat respingerea acţiunii, conform art. 142 al. 3 din Legea 36/1995.

Reclamantul şi-a precizat acţiunea  solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să stăruie la notar pentru a-i elibera certificat de moştenitor după antecesorii săi din CF ….şi CF……, conform Încheierii de CF nr. ……în care figurează sub B… şi B…..

În motivarea precizării de acţiune se arată că  a formulat precizare împotriva Încheierii nr……...

Învederează că a depus aceste cereri notarului public pentru a-i elibera Certificat de Moştenitor în urma eliberării Certificatului de Calitate de Moştenitor cu nr. ……din……, după……, conform articolului 115 din Legea Notarilor Publici. Acest Certificat atestă că este urmaş legal al lui….., străbunicul său, care se află în CF nr. ….şi CF nr……, care au aparţinut foştilor urbarialişti ai comunei ….. prin preluare, conform Încheierii nr. ……Cf, arătând că sub B…. şi B….. din cele 2 CF-uri este înscris antecesorul său …..

Din acest certificat de moştenitor rezultă această moştenire legală, după patrimoniul asociaţiei stipulat la art. 8 „Patrimoniu” şi art. 8.1. din statutul asociaţiei, iar prin certificatul de moştenitor se stabileşte şi cotele drepturilor, de acţionar şi membru în această asociaţie.

,,… din Patrimoniu fac parte ...” cele 2 CF-uri enumerate mai sus unde este stipulat cu nume şi prenume străbunicul său, ….., după care a cerut să i se elibereze certificat de moştenitor; cum prevăd toate legile speciale de retrocedare a proprietăţilor, unde după proprietarul tabular trebuie să existe şi certificat de moştenitor notarial pentru a demonstra legalitatea de urmaş şi cotele din patrimoniu de proprietate după autor.

Totodată, în afară de……, după care cere să i se elibereze certificatul de moştenitor, se mai află şi alţi autori

Solicită a i se elibera aceste certificate de moştenitor, pentru a-şi dovedi calitatea de moştenitor după aceşti autori tabulari menţionaţi mai sus, pentru a dovedi conform art. 7 din statutul asociaţiei, că este membru cu drepturi depline în asociaţia Composesoratului Urbarial…….. Aceasta speţa face trimitere la Legea 1/2000, unde în art.26.alin. (2) se arată că „formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate”, iar în alin (2 2) se menţionează că “suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri.”

La aceste cereri se depun şi acte doveditoare ale proprietăţii solicitate.

Cum stipulează şi Primăría ….. ,în răspunsurile care le dă notarului public, aceste cereri de restituire a proprietăţii au fost depuse de autorii şi moştenitorii legali după CF nr. …..şi nr. 62 …. prin care pot dovedi proprietatea. Reclamantul, ca urmaş, trebuie să dovedească cu certificat de moştenitor că este adevăratul moştenitor după autorii tabulari din cele 2 CF-uri.

 Cum prevede art. 85, alin.(l), din Legea 56/1995 actualizată în 2016, el a cerut notarului public să îi elibereze certificat de moştenitor în baza cererii pe care a depus-o şi nu a stăruit ca aceasta să fie respinsă.

Notarul public respinge această cerere, nemotivând-o prin nici o lege a Statului Român, mai mult, a încălcat Constituţia României art. 46, care prevede că dreptul la moştenire este garantat.

Totodată a încălcat şi art. 141 din Legea Notarilor Publici 36/1995, neţinând cont de dispoziţiile care reglementează încheierea de respingere privind termenul de 5 zile de la înregistrare. Cererea a fost înregistrată în ….iar comunicarea respingerii a fost în…...

Reclamantul a invocat şi OG 26/2000 cu privire la Asociaţii şi Fundaţii unde la art. 6, alin. (2) lit. f) patrimoniul iniţial al asociaţiei se arată că activul patrimonial trebuie să fie în valoare de cel puţin dublu salariul minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei, este alcătuit din aportul în natură şi/sau în bani al asociaţilor.

Aceste cereri le-a solicitat având pe rol Dosarul….., obiectul dosarului fiind succesiune, unde judecătorul le cere să dezbată succesiunea după defuncţi pentru a le elibera certificate de moştenitor, iar această moştenire nefiind dezbătută le-a fost respins acest dosar prin Sentinţa nr…….

Prin Încheierea din ….din Dosarul …..a suspendat acest proces până la emiterea certificatului de moştenitor.

 Acest certificat este obligatoriu pentru a dezbate succesiunea pentru a demonstra aportul social elementul patrimonial (cotele urbariale, drepturile urbariale) care aparţin membrilor Asociaţiei Composesoratului Urbarial…... Doar certificatul de moştenitor le dă dreptul să devină membrii şi acţionari în această asociaţie conf. art. 7, art. 8 şi 8.l. din Statutul Asociaţiei.

Solicită respingerea Încheierii nr…. a notarului public….., ca nefondată şi nereală.

Solicită  admiterea acţiunii şi a se  stărui  la notar pentru a-i elibera certificat de moştenitor după antecesorii săi din CF şi CF, conform încheierii  nr. de CF în care figurează sub B… si B… numitul…..

Din actele si lucrările dosarului instanţa a retinut următoarele:

La datele de …, reclamantul S.C.I. a solicitat pârâtei Societatea profesională notarială ….,ca să procedeze la eliberarea unui Certificat de moştenitor după defunctul…., înscris în CF ….şi CF…, la nr. …., după ce în prealabil aceasta a emis Certificatul de calitate de moştenitor nr……, tot după acest defunct .

Anterior, reclamantului i s-a eliberat Certificatul de calitate de moştenitor nr. …………de către Societatea Profesională Notarială ……….,prin care s-a stabilit că după defunctul K.L:are calitate de moştenitor acceptant fiul său postdecedat C.I.; după aceasta are calitate de moştenitor acceptant fiica postdecedată S.M., renunţând la moştenire soţia sa C. M. iar după numita C.M., are calitate de moştenitor acceptant reclamantul S.C.I., ca fiu, fiind străini de succesiune prin neacceptare: S.T., ca soţ şi S.R.I., ca fiu.

Prin Încheierea nr. ….., Societatea Profesională Notarială……a respins ca inadmisibilă cererea reclamantului pe motiv că aceste terenuri au fost aduse ca aport în Composesoratul Urbarial ….., formată din 161 de membrii, cu ocazia constituirii acestuia în anul 2000 şi că redobândirea acestor drepturi are ca temei de drept Legea 18/1991, Legea 169/1997 şi Legea 1/2000. De asemenea, a arătat că după redobândirea acestor terenuri, conform celor precizate anterior şi stabilirea drepturilor sau cotelor părţi ce aparţin fiecărui membru asociat, în caz de deces al acestuia, aceste drepturi se transmit prin certificat de moştenitor celor îndreptăţiţi, conform regulilor de drept comun şi celor succesorale, urmând ca cei care doresc, să solicite înscrierea ca membrii în asociaţie.

În baza art. 248 din noul Cod procedură civilă instanţa s-a pronunţat mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi asupra celor de fond care fac de inutilă, în tot sau în parte, cercetarea în fond a cauzei.

 Relativ la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Societăţii Profesionale Notariale ……….. instanţa constată următoarele:

Potrivit art. 36 din noul Cod de procedură civilă „calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Conform art. 117 din Legea 36/1995” (1) După emiterea certificatului de moştenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai în situaţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moştenitor suplimentar.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), se prezumă acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de moştenitor al moştenitorului care, legal citat, nu-şi manifestă opunerea.”

De asemenea, potrivit art. 138 din Legea 36/1995 „Încheierea de respingere reprezintă procedura prin care notarul public refuză motivat îndeplinirea unui act notarial.

Art. 139 din acelaşi act normativ arată că „se pot respinge atât cererea de îndeplinire a unei proceduri, cât şi actul solicitat de parte.”

Conform art. 142 „(1) Împotriva încheierii de respingere partea nemulţumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea notarul public.

(2) Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată instanţei, împreună cu dosarul cauzei.

(3) Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate în cauză. În soluţionarea plângerii notarul public nu are calitate procesuală.”

În speţă, reclamantul a arătat în interogatoriul luat , di oficiu, că înţelege să se judece cu Societatea Profesională Notarială ……..

Ca urmare, în baza art. 142 din Legea 36/1995 instanţa a admis această excepţie .

Chiar şi pe fond, instanţa a constatat că Încheierea de respingere nr. …..emisă de Societatea Profesională Notarială ……este întemeiată pentru următoarele motive:

Din CF …. reiese faptul că în anul 1913 s-a intabulat dreptul de coproprietate asupra imobilelor teren forestier şi păşune înscrise în CF….., nr. top. …..şi CF…., nr. top. ….şi în favoarea lui K.L:, sub B…. Ulterior, în anul 1919 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra acestor imobile în favoarea foştilor urbariarişti ai Comunei….., cu titlul de preluare.

Din adresa emisă de către Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor…., din cadrul Primăria Comunei …., reiese că suprafeţele de teren forestier şi păşune înscrise în CF…., nr. top. ……şi CF….., nr. top. …..au făcut obiectul legilor de retrocedare ,fiind atribuite Composesoratului Urbarial …..

Ca urmare, drepturile de coproprietate ale autorului reclamantului, K.L. au fost intabulate în anul 1913, în anul 1919 ele fiind preluate de către foştilor urbariarişti ai Comunei.

Ulterior, suprafeţele de teren forestier şi păşune înscrise în CF…., nr. top. …..şi CF ……. au fost solicitate şi retrocedate Composesoratului Urbarial .prin Hotărârea nr. ,fiind trecuţi în anexa 54 membrii composesori şi suprafaţa de teren reconstituită.

Art. 12 - 64 din Legea 18/1991, modificată, precum şi art. 5-27 din HG 890/2005 reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate.

De asemenea, conform art.1 din Legea 1/2000 „Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.”

Reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere de către Comisia Locală de fond funciar, în urma analizării cererilor depuse şi verificării în mod riguros a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 9 alin. 4, 5 din Legea 18/1991, a cărei hotărâre este supusă validării Comisiei Judeţene care emite şi titlul de proprietate pe baza procesului verbal de punere în posesie întocmit de Comisia Locală.

Potrivit art. 26 din Legea 1/2000

„(1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: "obşte de moşneni", "obşte de răzeşi", "composesorat", "păduri grănicereşti", alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective.

(2) Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate.

(2^1) În cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (2).

(2^2) Suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri.

(2^3) Suprafaţa restituită membrilor formelor asociative nu se cumulează cu suprafaţa dobândită conform prevederilor art. 24 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (1).

În art. 27 din acelaşi act normativ se arată că

„Administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia statului român în perioada anilor 1921 - 1946, în măsura în care nu contravin legislaţiei în vigoare.” , iar în art. 28 din acelaşi act normativ se menţionează că

„(1) În vederea organizării administrării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptăţite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere.

(3) Comitetul ad-hoc va prezenta judecătoriei, o dată cu cererea, un statut în formă autentică sau certificată de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile membrilor, răspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.

(4) Prin hotărâre judecătorească formele asociative de administrare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, redobândesc calitatea de persoană juridică. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ţinut de judecătorie.

(5) Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor.

(6) Membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora.

(7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte.

(8) În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective.

Faţă de cele arătate anterior, instanţa a constatat că pe de-o parte nu se poate substitui acestor comisii şi nici nu poate să elimine fazele obligatorii privitoare la analizarea condiţiilor legale în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra acestor terenuri iar pe de altă parte faptul că reconstituirea dreptului de proprietate se efectuează pe asociaţie şi nu individual pentru cei care au fost membrii în aceste asociaţii sau sunt moştenitori ai acestora.

Pentru motivele de fapt şi de drept arătate anterior, instanţa a constatat că în mod corect notarul nu a emis un certificat de moştenitor care să cuprindă în masa succesorală cote părţi ale dreptului de proprietate ale unor persoane care au fost eventual înainte de 1946 membrii în fostele asociaţii composesorale, reconstituirea dreptului de proprietate efectuându-se în acest caz în cadrul legilor speciale, pe asociaţie şi nu pe persoane fizice.

Ca urmare, instanţa a respins acţiunea ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi neîntemeiată.