Ordin de protectie

- ordin de protecţie -

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2672

 Pe rol se află soluţionarea cauzei civile, în materia minori şi familie, privind pe reclamantele AA şi BBîn contradictoriu cu pârâtul CC,  având ca obiect ordin de protecţie.

La apelul nominal, făcut în şedinţa din camera de consiliu, au răspuns reclamanta AA asistată de avocat, în baza împuternicirii avocaţiale nr. 324049, reclamanta BBşi pârâtul asistat de avocat FF, având delegaţia nr. 323307, în substituire pentru avocat din oficiu Manole Doru, în baza delegaţiei de asistenţă obligatorie nr. 13966, fiind prezenţi şi martorii XX şi Stănescu  Ciprian.

 S-a expus referatul asupra cauzei, grefierul de şedinţă învederând instanţei următoarele:

- stadiul procesual: cauza se află la al doilea termen de judecată;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- nu s-au depus la dosar de către prin Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe Neamţ relaţiile solicitate.

Instanţa a procedat la administrarea probei testimoniale, martorii fiind legitimaţi astfel: XX, şi ZZ, şi la ascultarea acestora, sub prestare de jurământ, în considerarea dispoziţiilor art. 319 alin. 1 noul Cod procedură civilă, declaraţiile fiind consemnate în procesele-verbale ataşate la dosar.

Apărătorul pârâtului, avocat FF, învederează că partea pe care o asistă  a promovat acţiune de divorţ şi depune la dosar cererea de chemare în judecată.

Reclamanta AA, prin apărător, avocat TT, precizează că a formulat la rându-i acţiune de divorţ, fiind înregistrată pe rolul instanţei sub nr. ….

La solicitarea instanţei, părţile învederează că nu mai au de formulat alte cereri, fiind de acord ca dezbaterile asupra fondului cauzei să aibă loc în şedinţa de astăzi.

În considerarea dispoziţiilor art. 244 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, având în vedere poziţia procesuală a părţilor, instanţa declară încheiată cercetarea procesului şi acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra fondului cererii, urmând a dispune amânarea pronunţării soluţiei pentru un interval de 24 de ore în ipoteza în care relaţiile solicitate de la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ nu vor fi  depuse la dosar în cursul zilei de astăzi.

Avocat TT, pentru reclamanta AA, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, respectiv emiterea unui ordin de protecţie împotriva pârâtului având ca obiect evacuarea acestuia din locuinţa comună situată în Piatra Neamţ, ., obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 100 m faţă de reclamantă şi locuinţa acesteia şi interzicerea oricărui contact a pârâtului cu soţia, în intervalul maxim prevăzut de lege, respectiv 6 luni. Consideră că, din probatoriul administrat, rezultă cu certitudine faptul că cererea formulată de partea pe care o asistă este întemeiată în sensul că, pe fondul violenţelor exercitate de către pârât, datorate consumului de alcool şi a unui stil de viaţă parazitar, reclamanta a fost nevoită să părăsească domiciliul conjugal pentru a-şi apăra  integritatea fizică şi materială a sa şi a copiilor rezultaţi din căsătorie. Cu toate că reclamanta s-a refugiat de mai multe ori împreună cu copii la locuinţa mătuşii sale, Bejenariu Emilia, pârâtul a  continuat să facă scandal astfel încât a fost necesară intervenţia organelor de poliţie, aspect care rezultă din adresa depusă la dosar de către Poliţia municipiului Piatra Neamţ - Biroul Ordine Publică. O dovadă a tensiunilor dintre părţi şi a conflictelor din familie, generate de pârât, este promovarea acţiunii de divorţ de către reclamanta AA. Mai subliniază că, aşa cum rezultă din depoziţia martorilor, pârâtul are posibilitatea să locuiască la bunica sa, unde a fost şi locuinţa comună a soţilor şi unde mai locuieşte şi în prezent. Pentru considerentele expuse apreciază că se impune admiterea cererii. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Reclamanta BBsolicită emiterea unui ordin de protecţia împotriva pârâtului având ca obiect păstrarea unei distanţe de 100 metri faţă de ea şi de locuinţa sa, cu menţiunea că îşi însuşeşte concluziile apărătorului reclamantei AA.

Avocat FF, pentru pârât, consideră că un aspect important în speţă este ca instanţa să aprecieze dacă violenţele exercitate de pârât au caracterul de gravitate şi actualitate care să determine luarea măsurilor solicitate de reclamante. În opinia sa, atât prin acţiunea formulată, cât şi din şi probatoriul administrat rezultă că, cel puţin la acest ultim eveniment nu au existat violenţe şi ameninţări cu violenţa faţă de reclamanta AA, aceasta plecând de la domiciliul conjugal presupunând că soţul intenţiona să-i ia cardul de salariu, care ar fi lăsat-o fără venituri. Pe de altă parte, martorului propus de pârât a afirmat că acesta nu este o fire violentă şi nu provoacă scandal în familie, însă  între părţi există o serie de conflicte care urmează a fi rezolvate pe calea divorţului. Având în vedere aceste aspecte, instanţa urmează să aprecieze dacă se impune luarea faţă de pârât a măsurilor care fac obiectul ordinului de protecţiei.

Pârâtul apreciază că nu au existat acte de violenţă care să justifice evacuarea sa din locuinţa comună şi solicită respingerea  cererii. 

 Reprezentantul parchetului, procuror MM, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată de către reclamanta AA, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 23 din Legea nr. 217/2013 privind violenţa în familie. Cu privire la acţiunea formulată de reclamanta BB, apreciază ca fiind nefondată, în condiţiile în care între aceasta şi pârât nu există relaţii de rudenie, iar micile incidente s-au datorat tocmai faptului că pârâtul venea la locuinţa din după soţia sa, astfel că, în ipoteza admiterii ordinului de protecţiei a reclamantei AA ar înceta şi conflictul existent între BBşi pârât. În opinia sa, faţă de această reclamantă acţiunea nu este întemeiată şi se impune respingerea cererii.

Instanţa declară dezbaterile închise, potrivit art. 392 Noul Cod de procedură civilă .

Instanţa constată că, după închiderea dezbaterilor, s-a depus la dosar, de către Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, relaţiile solicitate, respectiv adresa nr. A8/1061/30.05.2017, motiv pentru care consideră că nu se impune amânarea pronunţării soluţiei în cauză.

După deliberare,

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

 Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ reclamanta AA a solicitat instanţei să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, măsurile prevăzute de dispoziţiile art. 26 1 lit. a, d şi f din Legea nr. 217/2003, respectiv evacuarea soţului pârât Balcan Constantin, din locuinţa comună a părţilor, situată în Piatra Neamţ, obligarea soţului agresor la păstrarea unei distanţe minime faţă de ea, de mătuşa sa BB, de locuinţa acesteia  din Piatra Neamţ, şi faţă de locuinţa comună a soţilor, precum şi interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice mod, cu ea.

 În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că părţile sunt căsătorite şi au împreună doi copii minori, iar de aproximativ 2 ani soţul pârât a început să consume din ce în ce mai des băuturi alcoolice, iar pe fondul acestui consum devine violent faţă de ea, atât verbal, cât şi fizic. Astfel, de multe ori a fost bătută, ultimul incident având loc la sfârşitul anului trecut, când, ca urmare a loviturilor primite cu pumnii în zona capului şi corpului, i s-a eliberat certificat medico – legal. În plus, datorită scandalurilor şi violenţelor exercitate de pârât, reclamanta a fost nevoită să se adreseze în numeroase rânduri organelor de poliţie pentru aplanarea conflictelor.

Reclamanta a mai arătat că pârâtul nu are un loc de muncă, mulţumindu-se să lucreze doar ocazional, iar banii astfel câştigaţi îi cheltuie pe băutură, fără să se gândească că are doi copii în întreţinere şi ameninţând că va vinde toate lucrurile din locuinţa comună.

În privinţa locuinţei din care se solicită evacuarea pârâtului, situată în Piatra Neamţ,  reclamanta a precizat că aceasta este o locuinţă socială primită de la Primăria municipiului Piatra Neamţ în urma demersurilor pe care ea le-a făcut.

Reclamanta a mai detaliat ultimul incident din familie, care a avut loc în noaptea 23-24.05.2017, când pârâtul care era plecat de acasă, i-a telefonat, ameninţând-o cu violenţa şi cerându-i cardul de salariu. De frica pârâtului şi de teama că va rămâne fără banii necesari întreţinerii copiilor, a luat decizia de a pleca împreună cu cele două fetiţe la domiciliul mătuşii sale –, acolo unde locuieşte şi în prezent. A doua zi pârâtul a venit la locuinţa mătuşii, unde a făcut scandal, reclamanta şi mătuşa sa fiind nevoite să cheme în două rânduri organele de poliţie pentru a-l determina să plece.

În concluzie, reclamanta a precizat că a formulat prezenta acţiune datorită comportamentului violent al pârâtului şi incidentelor repetate din ultima perioadă, fiindu-i teamă pentru viaţa şi integritatea sa fizică.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 217/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 27 ind. 3 din Legea nr. 217/2003, modificată prin Legea nr. 25/2012.

La primul termen de judecată, numita AA, prezentă în faţa instanţei de judecată, a declarat că îşi însuşeşte cererile formulate de reclamantă în privinţa sa, respectiv că solicită emiterea unui ordin de protecţiei împotriva pârâtului, având ca obiect obligarea la păstrarea unei distanţe minime de 100 metri faţă de ea şi faţă de locuinţa sa. Totodată, a confirmat faptul că a găzduit-o pe reclamanta AA la domiciliul său, de marţi 23 mai, că reclamanta se refugiază în mod constant la locuinţa sa datorită comportamentului agresiv al pârâtului şi că, în ultima săptămână, pârâtul a venit de două ori la locuinţa sa, agresând-o verbal atât pe reclamantă, cât şi pe ea, motiv pentru care a solicitat intervenţia organelor de poliţiei.

Având în vedere poziţia procesuală a numitei Bejenaru Elena, instanţa a constatat că persoana respectivă are calitatea de reclamantă în prezenta cauză.

Pârâtul CC, prezent în faţa instanţei de judecată, a solicitat respingerea cererii de emitere a ordinului de protecţie, considerând că nu există motive întemeiate pentru i se restricţiona drepturile.

În susţinerea acţiunii, reclamanta AA, a solicitat proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în copie, cartea de identitate proprie, o adeverinţă de identitate a reclamantei BBşi contractul de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţă, încheiat între municipiul Piatra Neamţ, reprezentat de S.C. Locativserv S.R.L. şi AA în calitate de titular. De asemenea, a solicitat administrarea probei testimoniale, propunând în calitate de martor pe numita XX.

Pârâtul, în contraprobă, a solicitat audierea în calitate de martor a numitului ZZ şi a depus la dosar o cerere de chemare în judecată, având ca obiect desfacerea căsătoriei sale cu reclamanta AA.

Instanţa a admis probele propuse de părţi, a audiat martorii nominalizaţi anterior, ale căror declaraţii au fost consemnate în procesele – verbale ataşate la dosar. Totodată, în considerarea principiului rolului activ reglementat de art. 22 din noul Cod procedură civilă, instanţa a solicitat relaţii de la Poliţia municipiului Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, în legătură cu relaţiile conflictuale dintre părţi şi eventuala sancţionare a acestora, instituţia respectivă dând curs solicitării, precum şi de la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ informaţii referitoare la eliberarea unui certificat medico – legal pe numele reclamantei, instituţia răspunzând prin adresa nr. A8/1061/30.05.2017.

Analizând şi coroborând susţinerile părţilor şi probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamanta AA şi pârâtul CC s-au căsătorit la data de 23.09.2005, din această relaţie rezultând doi copii minori. Pe parcursul căsătoriei, relaţiile dintre părţi s-au deteriorat considerabil, apărând frecvente conflicte caracterizate, în primul rând, prin violenţe verbale, fizice şi psihologice din partea pârâtului, accentuate pe fondul consumului de alcool, reclamanta fiind victima acestui comportament, ceea ce a necesitat în mod frecvent, în ultima perioadă, intervenţia organelor de poliţie pentru aplanarea conflictelor.

Ca urmare a ameninţărilor pârâtului cu acte de violenţă asupra soţiei, în noaptea de 23.05 - 24.05.2017, reclamanta împreună cu cele două fiice ale părţilor s-a refugiat la domiciliul mătuşii sale – BB. A doua zi, pârâtul a făcut scandal la domiciliul reclamantei Bejenaru Emilia, fiind solicitată intervenţia organelor de poliţie pentru aplanarea conflictului, ceea ce demonstrează o totală desconsiderare din partea pârâtului faţă de regulile de convieţuire socială.

În consecinţă, reclamanta a dezvoltat un sentiment de temere reală faţă de soţul său, comportamentul constant violent al acestuia din ultima perioadă fiind de natură să declanşeze un astfel de sentiment, să provoace stări de tensiune şi suferinţă psihică accentuată, precum şi convingerea că actele de agresiune, fizică şi psihică, se pot oricând repeta, cu consecinţe negative imprevizibile. 

În plus, reclamanta nu îşi poate exercita în mod corespunzător drepturile locative asupra locuinţei comune a părţilor, având în vedere atitudinea pârâtului şi faptului că toate conflictele generate de acesta escaladează, devenind insuportabile datorită violenţelor fizice şi psihice. 

 În drept, potrivit art. 26 alin. 1 lit. a, d şi f din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenţei în familie, cu modificările şi completările ulterioare, „persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii: a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;…d)obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate… f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima”.

Din analiza dispoziţiilor legale, enunţate anterior rezultă că, pentru emiterea unui ordin de protecţie este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii, şi anume: exercitarea unui act de violenţă din partea unui membru al familiei, actele de violenţă să pună în pericol viaţa, integritate fizică sau psihică ori libertatea victimei; măsurile solicitate să fie necesare în scopul înlăturării stării de pericol.

În ceea ce priveşte prima condiţie la care s-a făcut anterior, art. 3 alin. (1) defineşte noţiunea de violenţă în familie ca reprezentând „orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. De asemenea, constituie violenţă în familie „împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.” (art. 2).

În sensul dispoziţiilor legale menţionate, violenţa în familie se poate manifesta, printre altele, sub forma violenţei verbale, care constă în adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare, violenţei fizice manifestată prin vătămarea corporală ori a sănătăţii victimei, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, precum şi alte acţiuni cu efect similar şi/sau violenţei psihologice, care se manifestă prin impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale,acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar.

Instanţa apreciază că, în cadrul procedurii de emitere a unui ordin de protecţie, este necesar să se stabilească dacă există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că au existat acte de violenţă, exercitate de către pârât, astfel cum sunt definite de lege, indiferent de natura acestora, fizică, verbală sau morală.

Aplicând dispoziţiile legale enunţate anterior la particularităţile speţei, instanţa constată că, în ceea ce priveşte urgenţa măsurilor de protecţie solicitate, acestea se justifică prin necesitatea înlăturării consecinţelor episoadelor de violenţă ale pârâtului, care sunt confirmate de martorul XX şi de relaţiile furnizate şi înscrisurile depuse la dosar de Poliţia municipiului Piatra Neamţ, judeţul Neamţ şi Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ. În ceea ce priveşte depoziţia martorului ZZ, instanţa o va înlătura deoarece nu pot fi reţinute afirmaţiile referitoare la conduita familială normală a pârâtului în condiţiile în care susţinerile acestuia nu se coroborează cu nici una dintre celelalte probe administrate în cauză.

Totodată, deşi măsurile de protecţie solicitate au caracter extrem, în cauza pendinte se impune luarea unor astfel de măsuri nu numai raportat la comportamentul agresiv al pârâtului, care este nejustificat şi inadecvat unei relaţii interumane civilizate, ci şi la imposibilitatea exercitării corespunzătoare de către reclamantă a dreptului locativ asupra locuinţei sociale, deţinute în baza contractului de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţă, încheiat cu municipiul Piatra Neamţ (al cărui titular este), situată în Piatra Neamţ, str. Izvoare, bl. 7, scara B, ap. 27, jud. Neamţ, acţiunile violente ale pârâtului producând o tulburare a paşnicii folosinţe a bunului imobil, iar exercitarea posesiei locuinţei, în calitate de chiriaş, fiind abuzivă şi intolerabilă.

Faţă de considerentele expuse, instanţa apreciază că se impune luarea unor măsuri provizorii de protecţie a reclamantei, existând premizele perpetuării şi chiar agravării stărilor conflictuale dintre părţi, din iniţiativa pârâtului.

În consecinţă, deşi reprezintă o măsură extremă, se va dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuinţa comună a părţilor, situată în Piatra Neamţ, str. Izvoare, bl. 7, scara B, ap. 27, jud. Neamţ, pentru o perioadă de 6 luni, întrucât doar astfel există posibilitatea înlăturării consecinţelor atitudinii violente a părţii respective, precum şi premisele ca acesta să reflecteze şi să îşi revizuiască comportamentul faţă de soţia sa. Aceasta cu atât mai mult cu cât pârâtul are posibilitatea de a locui la domiciliul bunicii sale, situată în aceeaşi localitate. 

Totodată, pârâtul va fi obligat să păstreze faţă de reclamantă şi faţă de locuinţa părţilor o distanţă minimă de 100 m şi i se va interzice orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta AA, pentru o perioadă de 6 luni.

Măsurile ce se vor dispune au un caracter provizoriu, în considerarea prevederilor art. 27 din Legea nr. 217/2003, potrivit cărora „durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului”.

În ceea ce priveşte distanţa minimă pe care pârâtul este obligat să o păstreze faţă de reclamantă şi locuinţa părţilor, instanţa apreciază că 100 m sunt suficienţi pentru a se evita contactul fizic dintre părţi şi a se atinge scopul vizat prin luarea măsurii de protecţie, precum şi pentru a nu se genera inconveniente majore în ceea ce priveşte desfăşurarea normală a activităţilor zilnice, curente de către pârât şi a se evita încălcarea involuntară a interdicţiei de către acesta, lucru posibil în cazul stabilirii unei distanţe mai mari. 

În privinţa cererii formulate de reclamanta Bejenaru Emilia, având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie a sa împotriva pârâtului, instanţa o consideră inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare, întrucât părţile nu sunt rude, ci doar afini de gradul III şi nici nu s-a dovedit existenţa între ele a unor relaţii de natura celor enumerate în art. 5 alin. 1 lit. c, d şi e din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. În acest sens, instanţa are în vedere că art. 5 din lege este definită sintagma „membru de familie”, în această categorie încadrându-se următoarele persoane: ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc; tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului; reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, pârâtul, în calitate de parte căzută în pretenţii, va fi obligat să plătească către stat suma de 260 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, constând în onorariul apărătorului din oficiu, de a cărei asistenţă a beneficiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca inadmisibilă cererea având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie, formulată de către reclamanta BBn contradictoriu cu pârâtul CC

Admite acţiunea formulată de reclamanta AA, în contradictoriu cu pârâtul CC

Dispune emiterea următorului ORDIN DE PROTECŢIE, privind pe reclamanta AA:

„Dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuinţa comună a părţilor, situată în Piatra Neamţ, de 6 luni de la pronunţarea prezentei hotărâri.

Obligă pârâtul să păstreze faţă de reclamantă şi faţă de locuinţa părţilor, situată în Piatra Neamţ, o distanţă minimă de 100 m, pentru o perioadă de 6 luni de la pronunţarea prezentei hotărâri.

Interzice pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta AA, pentru o perioadă de 6 luni de la pronunţarea prezentei hotărâri.”.

Dispune avansarea onorariul apărătorului din oficiu al pârâtului, în sumă de 260 lei (delegaţia nr. 13966/30.05.2017), din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Neamţ.

Obligă pârâtul la plata sumei de 260 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă şi executorie fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunţare, urmând ca cererea să fie depusă la Judecătoria Piatra Neamţ.

Domenii speta

Spete similare