Prin cererea înregistrată sub nr. X/104/2015, reclamantul X a chemat în judecată pârâta Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR) , solicitând citarea in calitate de intervenient forţat a persoanei responsabile numita X , solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 1.500.000 lei reprezentând daune morale şi , de asemenea, a daunelor materiale de 393 lei reprezentând cheltuieli medicale precum şi a prejudiciului material reprezentat de cheltuielile materiale ulterioare pe care il estimează la valoarea de 100 lei /lună de la data pronunţării hotărârii si până la sfârşitul vieţii, solicitând, de asemenea, penalităţi de întârziere in cuantum de 0,2 % calculate pentru fiecare zi de întârziere începând cu data introducerii cererii de chemare in judecata si pana la plata efectivă a despăgubirilor şi plata cheltuielilor de judecată .
In motivarea cererii, reclamantul arată că, in data de 17.08.2014 , in timp ce se deplasa in calitate de pasager in autoturismul cu numărul de înmatriculare X , a fost accidentat de numita X, conducătoarea autoturismului cu numărul de înmatriculare X care nu a respectat semnificaţia indicatorului STOP si a intrat in coliziune cu autoturismul in care se afla reclamantul şi care era condus regulamentar , in urma acestui accident suferind o serie de vătămări corporale grave şi rămânând cu handicap accentual semiparalizie , fiindu-i afectat iremediabil modul de viaţă.
In acest sens , se arată că la Spitalul Clinic de Urgenţă B, au fost constatate multiple leziuni , printre care : fractură a extremităţii inferioare a radiusului, nespecificată; politraumatism, traumatism toracic cu fracturi costale C4-C9 stângi, volet costal stâng C4-C6 angrenat, hemopneumotorax stâng drenat, contuzie pulmonară bilaterală, traumatism abdominal, fractură epifiză distală radius drept – operată, fractură os iliac stâng posterior , fractură ram ischio-pubian stâng fără deplasare, tromboză de sinus sagital superior 2/3 posterioară, tromboză de sinus torcular, crize comitale , discopatie vertebrală cervicală faza IV, polidiscopatie vertebrală lombară faza nechirurgicală actuaă, ramolisment hemoragic parietal stâng spontan reabsorbit, tulburare organică de personalitate post TCC.
De asemenea , precizează reclamantul că după accident a rămas inconştient, fiind transportat de urgenţă la spital, unde i s-au introdus trei tuburi de dren in plămâni si splină întrucât aceştia erau inundaţi de sânge iar splina s-a fisurat , având mâna dreaptă fracturată şi cu paralizie, în timpul internării fiind aplicat aparat gipsal pe mâna ruptă după care s-a efectuat operaţie la mână şi s-a introdus o tija metalică si şuruburi, tija urmând a fi purtată pentru tot restul vieţii , după trei săptămâni fiind îndepărtate tuburile de dren si rămânând cicatrici vizibile pe corp.
După externare , au urmat şedinţe de recuperare , chineto-terapie, masaj, gimnastică si fizioterapie la cabinete specializate iar în urma evaluării dispuse de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din data de 22.04.2015 s-a eliberat certificatul X privind încadrarea in grad de handicap accentuat cod boală G83- paralizia cerebrală şi alte sindroame paralitice , F07-tulburări mentale organice inclusiv tulburările simptomatice, G40- epilepsie si S 06-edemcerebral traumatic ca urmare a accidentului suferit, menţionându-se şi incapacitate de muncă cu precizarea că înainte era o persoană şi fără nicio boală iar in urma accidentului a căpătat epilepsie, manifestând pierderi de memorie şi de cunoştinţă , în prezent având nevoie de insoţitor permanent întrucât nu se poate deplasa, nu îşi poate folosi mâna dreaptă, nu se poate îmbrăca, nu se poate încălţa, nu are stabilitate, prezintă deficienţă în mers şi îl doare capul
În ceea ce priveşte vinovătia autorului accidentului auto, se arată că, la 23.09.2015 a fost emisă de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria, Ordonanţa prin care s-a propus clasarea cauzei pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă faţă de intervenientul forţat , vinovatul de producerea accidentului, respectiv in dosar X/P/2014 .
Reclamantul a solicitat asiguratorului, in cadrul unui dosar de daună, notificat in data de 29.09.2015, acoperirea voluntară a prejudiciului însă până la acest moment nu a încasat nicio sumă de bani , arătând că in temeiul art. 35 din Ordinul 14/2011 al CSA şi art. 49 din Legea 136/1995, „asiguratorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund, în baza legii, faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule”, art. 50 din acelaşi act normativ, arătând că despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.
Referitor la daunele materiale solicitate, reclamantul arată că după accident a avut nevoie de tratament şi şedinţe de recuperare pentru care nu a păstrat însă toate chitanţele doveditoare, solicitând acordarea cheltuielilor dovedite iar cheltuielile materiale viitoare sunt estimate la suma de 100 lei/luna până la sfârşitul vieţii, având in vedere periodicitatea efectuării unor cheltuieli absolut necesare cu materiale medicale, medicamente, schimburi, etc.
In ceea ce priveşte daunele morale, reclamantul arată că este dincolo de orice îndoială faptul că i-a fost creat un prejudiciu moral de gravitate ridicată, constând in suferinţa fizică si psihică generată de vătămarea sănătăţii şi integrităţii corporale ce a condus la paralizie şi pierderea in totalitate a capacităţii de muncă , până la accident fiind o persoană activă care călătorea şi muncea iar după accident nu a mai putut defăşura aceste activităţi , fapt ce a cauzat o puternică stare de nervozitate si un sentiment de inferioritate, toate efectele suportate de reclamant trebuind a fi compensate prin acordarea unor daune morale ce reprezintă pretium doloris impunandu-se astfel repararea echitabilă in acest mod a prejudiciului suferit .
Susţine reclamantul că pe parcursul a aproximativ 1 an si jumătate de la producerea accidentului rutier, viaţa sa a pendulat între diferite spitale, intervenţii chirurgicale, secţii de reparare , comisii de evaluare a persoanelor invalide, accidentul transformându-l într-un infirm pe viaţă, fără niciun fel de şanse de realizare în planul vieţii de familie, al vieţii sociale şi profesionale , viaţa sa fiind total schimbată.
De asemenea, reclamantul arată că în urma accidentului suferit a rămas cu cicatrici vizibile , suferind un prejudiciu estetic care oferă posibilitatea de a fi indemnizat conform recomandării făcute de Consiliul Europei si de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acest drept fiind consacrat si prin Rezoluţia 75-7 a CCE care recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale reprezentate prin dureri fizice, insomnii, sentimente de inferioritate .
În drept au fost invocate dispoz. art.193 c.p.c., art.49 din Legea 136/1996, art. 1349, 1357, 1381, 1385, 2199, 2224, Cod civil, Legea 136/1996 , Norma 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule .
Pentru dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar dovezi privind accidentul suferit, decizie încadrare in gradul de handicap, certificate de concediu medical, înscrisuri privind internarea si externarea din instituţii spitaliceşti, raport de expertiză medico-legală şi de completare la raportul de expertiză medico legală.
Prin întâmpinare, Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR) a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa , arătând că nu are calitate procesuală pasivă şi solicitând introducerea in cauză în calitate de garant al Biroului National Carte Verde din Spania, având in vedere faptul că autovehiculul condus de X - autorul accidentului era înmatriculat în Spania sub nr. X dar neasigurat pentru răspundere civilă auto, neexistând nicio societate de asigurare din Spania care să poată sta in proces in calitate de asigurator, aşa încât nu sunt îndeplinite cumulativ prevederile art, 48 alin.2 din legea 136/1995, Biroul Carte Verde din Spania având calitatea de garant al celor prejudiciaţi prin evenimentul rutier, acesta exercitându-şi astfel atribuţiile din Romania prin intermediul mandatarului său Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania .
Cu privire la pretenţiile de despăgubiri formulate de reclamant, se arată în întâmpinare că potrivit raportului de expertiză medico legală nr. X/B/2014 întocmit de S.J.M.L. T la 18.12.2014, leziunile traumatice au necesitat 60-65 zile îngrijiri medicale, Casa Teritorială de Pensii O emiţând la 4.02.2015 , decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. X prin care s-a constatat că reclamantul X a pierdut in totalitate capacitatea de muncă, fiind încadrat in grad de handicap accentuat conform certificatului nr. X/22.04.2015 , ulterior la 18.05.2015, fiind întocmită sub nr. X/B/2015 completarea la raportul de expertiză medico legală prin care numărul de zile de îngrijiri medicale a rămas neschimbat, 60-65 zile, cu menţiunea că „leziunile prezentate nu constituie infirmitate fizică permanentă sau temporară”.
Menţionează pârâta că afecţiunile care au determinat încadrarea reclamantului în grad de handicap nu sunt datorate vătămării corporale înregistrate ca urmare a accidentului rutier , arătând, de asemenea, că, cheltuielile materiale dovedite sunt in cuantum de 63 lei conform chitanţei X/2015 iar prestaţia periodică lunară solicitată se impune a fi respinsă datorită lipsei legăturii de cauzalitate a stării reclamantului cu accidentul suferit .
Referitor la daunele morale solicitate, se arată că, acestea trebuie să vizeze prejudiciul real şi cert încercat de persoana păgubită , urmând să fie apreciat rezonabil pe o bază echitabilă şi raportat la consecinţele negative suferite de cel in cauză iar nu să se transforme in venituri nejustificate, fiind necesară realizarea unui echilibru, conform principiului proporţionalităţii intre echitate si nevoia socială , sens în care apreciază că acordarea despăgubirilor morale in cuantum de 26.000 lei pentru reclamantul X ar reprezenta o compensaţie adecvată prejudiciului moral încercat prin vătămarea corporală suferită in urma accidentului de circulaţie , susţinând , de asemenea că penalităţile de întârziere solicitate de reclamant nu pot fi acordate de la data formulării cererii de chemare in judecată, aşa cum se susţine ci la 10 zile după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti ce se pronunţă în cauză.
La data de 17.02.2016, reclamantul a depus la dosar cerere de modificare a cererii iniţiale de chemare in judecată, solicitând a se dispune introducerea in cauză in calitate de pârâtă şi garant a Biroului Naţional Carte Verde din Spania şi arătând ca înţelege să renunţe la judecata în ceea ce priveşte Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, înţelegând să se judece doar cu Biroul Naţional carte Verde din Spania prin corespondent Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (B.A.A.R.)
Cu privire la daunele materiale se arată încă o dată că nu au fost păstrate toate chitanţele doveditoare, solicitându-se acordoarea doar a celor daune materiale pentru care prezintă dovezi , menţinându-se cererea pentru acordarea sumei de 100 lei / lună până la sfârşitul vieţii datorită periodicităţii efectuării cheltuielilor cu materiale medicale, medicamente , schimb, etc iar cu privire la cuantumul daunelor morale se arată că se solicită suma de 1.000-000 lei cu acest titlu, suma fiind rezonabilă vis a vis de suferinţa pricinuită şi de prejudiciul adus reclamantului .
Referitor la penalităţi, se arată că , potrivit art. 36 din Ordinul CSA nr. 1472011, despăgubirea se plăteşte de către asiguratorul RCA in maxim de 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii si cuantificării daunei iar potrivit art. X din acelaşi act normativ, dacă asiguratorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile în termenele prev. la art. 36 sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea la suma de despăgubire cuvenită, care se plăteşte de asigurator, se aplică o penalizare , de 0,2 % calculată pentru fiecare zi de întârziere, susţinându-se că a solicitat pârâtei plata despăgubirilor la data de 29.09.2015 iar aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile in termenele prevăzute .
Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat la 21.03.2016, reclamantul a reluat prezentarea situaţiei de fapt privind suferinţele apărute in urma accidentului auto in care a fost implicat , considerând că atât despăgubirile materiale cât şi daunele morale solicitate , reprezintă o sumă rezonabilă fata de suferinţa pricinuită si prejudiciul adus reclamantului iar suma de 26.000 lei acceptată de către pârâtă este foarte mică raportat la prejudiciul suferit şi handicapul cu care a rămas , penalităţile fiind datorate conform dispoziţiilor legale menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată .
Prin încheierea din 19.04.2016, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de ambele părţi şi proba testimonială solicitată de reclamantul cu martorul X, admiţând şi solicitarea reclamantului de ataşare a dosarului penal X/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, prorogând discutarea probei referitoare la efectuarea unei expertize medico-legale după audierea martorului încuviinţat, ulterior prin încheierea din 30.08.2016, admiţându-se în parte cererea reclamantului privind efectuarea expertizei medico-legale, doar in ceea ce priveşte evaluarea prejudiciului estetic suferit in urma accidentului, la dosar fiind depus raportul de expertiză medico legală cui examinarea persoanei-completare cu nr A1-8/84 din 19.01.2017 şi ulterior, la solicitarea instanţei, referitor la indicarea in mod concret dacă reclamantul a suferit un prejudiciu estetic in urma leziunilor suferite, comunicându-se adresa X/8/84/2017 din 10.04.2017 .
Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele :
Aşa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, la data de 17.08.2014 in intersecţia dintre varianta ocolitoare DN VO 6F şi DJ 703 , pe raza judeţului T, s-a produs un accident rutier, in accident fiind implicate autoturismul marca VW Passat cu numărul de înmatriculare X condus de X şi autoturismul marca Dacia Logan cu numărul de înmatriculare X condus de X, accidentul soldându-se cu vătămarea reclamantului X şi a numiţilor X şi X, pasageri ai autoturismului cu numărul X condus de X, situaţie necontestată de părţi.
In cauza au fost efectuate cercetări penale în dosarul X/P/2014, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, prin Ordonanţa din 23.09.2015 dispunându-se clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 196 al.2-4 c.p.- vătămare corporală din culpă, la plângerea lui X formulată în numele şi pentru tatăl său X, din cercetări rezultând că vinovată de producerea accidentului a fost X, conducătorul autoturismului VW Passat cu nr. X care nu a respectat semnificaţia indicatorului „STOP” , intrând în coliziune cu celălalt autoturism condus regulamentar .
În urma accidentului rutier, reclamantul X a suferit leziuni ce au necesitat 60-65 zile îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr. X/2014, completarea la raportul de expertiză nr. X/B/2015 menţionând faptul că leziunile prezentate nu au constituit infirmitate fizică permanentă sau temporară.
Se menţionează, de asemenea, în această completare la raportul de expertiză medico-legală că au fost avute în vedere toate actele medicale, începând cu copia FO a Spitalului Clinic de Urgenţă B din care rezultă internarea reclamantului la 18.08.2014 până la 19.08.2014, la Secţia chirurgie cu diagnosticul: accident rutier vechi 24 ore , politraumatism, traumatism toracic cu fracturi costale C4-C9 stânga, volet costal stâng C4-C6, hemopneumotorax stâng drenat, contuzie pulmonara bilaterală, traumatism abdominal, fractură epifiza distală radius drept , hipoacuzie .
La examenul clinic din 5.02.2015 s-au constatat mişcări neregulate la nivelul membrelor superioare, tulburări de echilibru, cefalee, ameţeli, crize comiţiale, mers sprijinit in baston, din FO a Institutului Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare , Secţia neurochirurgie rezultând o internare de 13.11.2014 până la 28.11.2014 cu diagnostic : tromboza de sinus sagital superior 2/2 superioară , tromboză de sinus sagital , crize comiţiale, status postraumatism prin accident rutier, discopatie vertebrală cervicală faza IV, polidiscopatie vertebrală lombară faza neurochirurgicală actuală.
Din concluziile respectivului raport de expertiză medico legală rezultă că internările din luna noiembrie 2014, făcute la 3 luni după accident nu evidenţiază vreo legătură de cauzalitate între accidentul suferit şi afecţiunile ce au determinat aceste internări.
Raportul de expertiză medico-legală nr. X08/84 din 19.01.2017, efectuat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală T, din dispoziţia instanţei, verificând aceleaşi acte medicale dar şi pe cele privind internările ulterioare ( 18-19.05.2015; 10-14.12.2015; 22.08.2016; 27.01.2017) a concluzionat în stabilirea aceluiaşi număr de îngrijiri medicale, de 60 zile-65 zile, leziunile punând viaţa persoanei in primejdie dar nu au determinat alte consecinţe ale art. 194 c.p. , afecţiunile prezentate la internările repetate , începând cu 2.11.2014 , neavând legătură de cauzalitate cu accidentul de circulaţie din 17.08.2014 .
Acelaşi Serviciu Judeţean de Medicină Legala T a comunicat instanţei cu adresa X/8/84/10.04.2017, că leziunile rezultate in urma accidentului din 17.08.2014 nu au determinat un prejudiciu estetic grav şi permanent .
Pe de altă parte , Tribunalul reţine că prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. X/22.04.2015 eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap din cadrul Consiliului Judeţean O , s-a constatat încadrarea reclamantului in grad de handicap accentual, cod boala G84, F07, G40, S06, cu pensie de invaliditate, decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. X/4.02.2015 emisă de Casa Teritorială de Pensii O- Cabinet de expertiză medicală a capacităţii de muncă C constatând deficienţă funcţională accentuată şi încadrarea in gradul de invaliditate 2, data ivirii invalidităţii fiind 28.11.2014 iar termenul de revizuire fiind 4.02.2016, codul afecţiunilor fiind – 169, G40, F07, M47.
Având in vedere concluziile rapoartelor de expertiză medico-legale întocmite în cauză din care rezultă că leziunile suferite de reclamant in urma accidentului rutier din 17.08.2014 nu au determinat infirmitate fizică permanentă sau temporară iar internările ulterioare nu au legătură cu accidentul rutier, instanţa nu poate constata vreo legătură între măsura încadrării în gradul de invaliditate a reclamantului şi leziunile suferite în urma accidentului rutier aşa încât solicitarea reclamantului de plata a sumei de 100 lei lunar cu caracter de prestaţie periodică până la sfârşitul vieţii, în cadrul cererii de despăgubiri materiale, apare ca neîntemeiată , urmând astfel a fi respinsă.
În ceea ce priveşte celelalte despăgubiri materiale reprezentate de cheltuielile medicale efectuate , reclamantul a solicitat plata sumei de 363 lei , precizând că nu a mai păstrat toate dovezile privind cheltuielile ocazionate de îngrijirea sănătăţii, urmare a leziunilor suferite , fiind depusă doar chitanţa X/2015 in valoare de 63 lei – c.val. raportului de expertiză si un bon fiscal in valoare de 330 lei pentru plata unei analize genetice in urma accidentului vascular, acest bon neputând fi reţinut întrucât nu există dovezi că analiza respectivă privea leziunile suferite in accident .
In ce priveşte daunele morale solicitate de reclamant, instanţa are in vedere dispoziţiile art.26 din Constituţie referitoare la respectarea si ocrotirea vieţii intime, familiale si private de către autorităţi precum şi art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la ocrotirea aceloraşi valori, prejudiciul moral reprezentând consecinţele negative, rezultatele dăunătoare ale lezării valorilor respective , in cauza de faţă fiind vorba de un prejudiciu moral ce constă în suferinţa fizică si psihica ce a fost cauzata reclamantului in urma accidentului din 17.08.2014 .
In doctrină, s-a statuat că dauna morală constă în atingerea adusă valorilor ce definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului , la sănătatea şi integritatea sa corporală, la cinste, la demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare şi că, deşi este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare , instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate , măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectata viaţa familială, profesională şi socială .
În vederea aplicării acestor criterii este necesar ca cel care pretinde daune morale să prezinte argumente şi indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale ocrotite prin Constituţie i-au fost afectate şi pe cale de consecinţă să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează a compensa prejudiciul , în cauză reclamantul dovedind cu actele medicale depuse şi cu declaraţia martorului X, audiat de instanţă, suferinţele suportate în urma accidentului rutier suferit .
Raportat la criteriile enumerate anterior şi la dovezile prezentate de reclamant, Tribunalul apreciază că nu a fost probată justeţea afirmaţiilor reclamantului în susţinerea pretenţiilor sale de 1.000.000 lei , prejudiciul fiind doar în parte probat , daunele patrimoniale ce urmează a fi acordate pentru repararea prejudiciului nepatrimonial trebuind să reflecte o concordanţă valorică intre cuantumul lor si gravitatea prejudiciului la a cărui reparare sunt destinate să contribuie, impunându-se a se avea in vedere principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat , fără însă a rezulta o îmbogăţire nejustificată a persoanelor vătămate ori într-o amendă excesivă pentru cei care plătesc.
Din probatoriul administrat – înscrisuri, documente medicale , declaraţia martorului, a rezultat cu prisosinţă faptul că reclamantul a încercat un prejudiciu moral concretizat în suferinţa fizică puternică, necesitând şi intervenţii chirurgicale, fiind necesare pentru vindecare un număr de 60.65 zile îngrijiri medicale, iar in raport de toate acestea Tribunalul considerând o evaluare adecvată a daunelor morale la suma de 65.000 lei , instanţa având in vedere atât numărul de zile d e îngrijiri medicale cât şi condiţiile socioeconomice individuale ale reclamantului, nivelul general al dezvoltării economice , consecinţele negative suferite in plan psihic si fizic, intensitatea perceperii consecinţelor vătămării .
În privinţa penalităţilor de întârziere solicitate pentru daunele morale, se constată că prin decizia nr. 2977/9.10.2014 I.C.C.J. a stabilit că „legea nu prevede obligaţia asiguratorului de a plăti daunele morale solicitate de către persoanele vătămate in urma producerii unor accidente de circulaţie, la nivelul pretenţiilor acestora şi la momentul solicitării lor. Este evident că in situaţia in care între societatea de asigurare şi persoanele vătămate nu se încheie o tranzacţie prin care părţile să stabilească, prin comun acord, o sumă certă, cu titlu de despăgubiri, în vederea acoperirii prejudiciului material şi moral produs, nu se poate considera că asigurătorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a plăti despăgubirile cuvenite persoanelor vătămate . În această situaţie, cuantificarea prejudiciului , in special a celui moral, va fi stabilită de către instanţa de judecată , prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti. Astfel, până la momentul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive care sa stabilească un cuantum al daunelor morale, acestea nu au caracter cert, lichid si exigibil astfel încât sa fie purtătoare de penalităţi de întârziere” .
Ca atare, penalităţile de 0,2% prevăzute de art. X din Ordinul CSA 14/2011, sunt datorate de către pârât însă, datorită faptului că valoarea despăgubirilor morale s-a stabilit prin procesul de faţă, nu se pute problema obligării pârâtei la penalităţi de întârziere pentru trecut, aşa cum solicită reclamantul , ci doar pentru viitor , in caz de neplată a despăgubirilor, in 10 zile de la primirea hotărârii definitive .
Având in vedere considerentele expuse, se va admite in parte cererea reclamantului aşa cum a fost precizată şi se va dispune obligarea pârâtului Biroul Naţional Carte Verde din Spania reprezentat de Biroul Naţional al Asiguratorilor din România la plata sumei de 63 lei despăgubiri materiale si 65.000 lei daune morale , pârâtul urmând a fi obligat la penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi întârziere începând cu a 11-a zi de la data rămânerii definitive .
Obligarea pârâtului la plata sumelor respective se impune deoarece nu a fost identificat nici un asigurator RCA /carte verde pentru autovehiculul VW Passat înmatriculat sub nr. X pentru al cărui conducător auto s-a stabilit vinovăţia comiterii accidentului rutier iar in lipsa unei asigurări valabile, în temeiul Acordului Multilateral de Garantare si Regulamentului General al Consiliului Birourilor adoptată prin Decizia 2007/482/CE , Biroul Naţional Carte Verde din Spania este cel care gestionează dauna .
Se va respinge cererea privind obligarea pârâtului la plata unei prestaţii periodice ca neîntemeiate .
Având în vedere dispoz. art. 453 al.2 c.p.c potrivit cărora „dacă cererea a fost admisă numai in parte, judecătorii vor stabili măsura in care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată…” se va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 2900 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Data publicarii pe portal:19.06.2017
Tribunalul Dâmbovița
Calitatea procesuală a unităților administrati-teritoriale
Judecătoria Târgu Neamț
Pretentii
Judecătoria Arad
Absenta unei polite de asigurare pentru autoturismul implicat într-un accident auto.
Judecătoria Câmpulung
Fara titlu
Tribunalul Buzău
CIVIL.Asigurări sociale. Recalculare pensie