Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice – art. 337 Cod penal; amânarea aplicării pedepsei

Prin sentinţa penală nr. 795/2017 pronunţată la data de 23 martie 2017, s-a hotărât astfel:

În baza art. 337 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 1, 4 şi 10 Cod procedură penală:

Stabileşte pentru inculpatul a n, fără antecedente penale:

- pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, faptă din data de 21.03.2016.

În baza art. 83 Cod penal şi art. 396 alin. 4 Cod procedură penală:

Amână aplicarea pedepsei de 8 (opt) luni închisoare, pe termenul de supraveghere de 2 ani impus de art. 84 alin. 1 Cod penal, termen care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal:

Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

-  se va prezenta la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, la datele fixate de acesta;

-  va primi vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

-  va anunţa, în prealabil, la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

-  va comunica Serviciului de Probaţiune Dâmboviţa schimbarea locului de muncă;

-  va comunica Serviciului de Probaţiune Dâmboviţa informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 83 alin. 4, raportat la art. 88 Cod penal:

Atrage atenţia inculpatului asupra conduitei sale viitoare şi asupra consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau dacă nu va respecta măsurile de supraveghere pe durata termenului de supraveghere.

(1)  Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

(2)  În cazul când, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

(3)  Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.

(4)  Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei. În cazul revocării, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Ia act că inculpatul a fost cercetat în stare de libertate.

În baza art. 398, raportat la art. 274 alin. 1 Cod procedură penală:

Obligă pe inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare statului.

În baza art. 408 şi următoarele Cod procedură penală:

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.03.2017.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că:

Prin rechizitoriul întocmit în dosarul nr. 686/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găeşti, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul a n, pentru infracţiunea de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 337 Cod penal.

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că:

În ziua de 21.03.2016, în jurul orei 21.25, lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei Oraşului Găeşti, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza oraşului Găeşti, au oprit pentru control, în dreptul imobilului cu nr. ..., autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare ..., care circula din direcţia Cobia către Găeşti având un mers sinuos şi viteză redusă.

În această împrejurare s-a procedat la identificarea conducătorului auto în persoana inculpatului A N, posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B şi C. 

Întrucât A N prezenta halenă alcoolică, i s-a solicitat să se supună testului cu aparatul marca DRAGER, rezultatul fiind 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat. 

În acest context, lucrătorii de poliţie i-au adus la cunoştinţă inculpatului A N că este necesar să-i fie prelevate mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta fiind condus la Spitalul Orăşenesc Găeşti, unde în prezenţa medicului de gardă şi a unui martor asistent a refuzat în mod expres recoltarea de probe biologice.

Refuzul recoltării probelor biologice manifestat în mod expres de către inculpatul A N a fost consemnat atât în cuprinsul procesului-verbal de consemnare a consimţământului persoanei examinate, cât şi în procesul-verbal întocmit în prezenţa personalului medical. Conform buletinului de examinare clinică - anexa 3, întocmit de către medicul de gardă C G, deşi inculpatul neagă consumul de băuturi alcoolice, se constată că acesta din urmă prezintă halenă alcoolică, este confuz, incoerent, dezordonat în comportament, aflat în stare de ebrietate, împrejurări care, coroborate cu rezultatul testului cu aparatul marca DRAGER, creează convingerea că, la momentul opririi în trafic, inculpatul conducea autovehiculul sub influenţa alcoolului. 

Audiat în cauză, inculpatul A N neagă săvârşirea faptei, justificând într-o manieră puerilă prezenţa sa la locul săvârşirii acesteia. Astfel, în declaraţia dată, acesta a susţinut că, anterior momentului opririi sale în trafic, a condus autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare ... pe acel segment de drum, situaţie în care autoturismul s-a defectat, astfel că a fost nevoit să parcheze maşina pe partea dreaptă a străzii şi să se întoarcă la domiciliu, unde a servit masa şi a consumat circa 400-500 ml ţuică de casă, iar în jurul orei 20.00 s-a întors în locul în care îşi lăsase autoturismul, s-a urcat la volan şi a adormit, fiind trezit de organele de poliţie. Mai precizează inculpatul în declaraţia dată că a refuzat prelevarea de probe biologice, întrucât nu circula pe drumul public, autoturismul în care se afla la momentul sosirii organelor de poliţie fiind staţionat.

Susţinerile inculpatului sunt lipsite de suport probator, în sensul că acestuia i-a fost adus la cunoştinţă conţinutul proceselor-verbale întocmite în data de 21.03.2016, aşa cum confirmă în declaraţiile lor martorii asistenţi S A şi B N, procesele-verbale fiind semnate de către inculpat fără obiecţiuni. În acest context, se poate observa că inculpatul A N, deşi susţine în declaraţia dată că în cuprinsul procesului-verbal de depistare nu s-a consemnat că autoturismul în care se afla era staţionat, nu a contestat actul întocmit şi nici nu a solicitat administrarea altor probe care să confirme susţinerile sale, acesta solicitând doar audierea fiicei sale A A C şi a altei rude, respectiv martorul O D M, care nu au oferit informaţii cu privire la momentul depistării în trafic, ci doar au relatat aspecte pe care le-au aflat ulterior din susţinerile inculpatului.

Ca mijloace de probă, sunt indicate în actul de sesizare a instanţei:

- proces-verbal de depistare/proces-verbal de sesizare din oficiu,

- ordonanţă de începere a urmăririi penale cu privire la faptă,

- ordonanţă de efectuare a examinării fizice a persoanei, proces-verbal de consemnare a refuzului de recoltare din 21.03.2016, buletin de examinare clinică (anexa 3), întocmite la Spitalul Orăşenesc Găeşti,

- proces-verbal de consemnare a rezultatului testului efectuat cu aparatul marca DRAGER, 

- proces-verbal de consemnare a refuzului de recoltare mostre biologice,

- ordonanţă de efectuare în continuare a urmăririi penale,

- declaraţie suspect,

- ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale,

- declaraţie inculpat,

- procese-verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect/inculpat,

- declaraţii martori,

- fişă de cazier judiciar.

În drept, se arată în actul de sesizare a instanţei că:

Fapta inculpatului A N, posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B şi C, care în data de 21.03.2016, în jurul orei 21.25, a  condus pe raza oraşului Găeşti, jud. Dâmboviţa, autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare ..., fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, iar la solicitarea organelor de poliţie a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, în forma prev. de  art. 337 Cod penal.

Cu privire la inculpat, s-a arătat în actul de sesizare a instanţei că: 

Inculpatul este fără antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar.

Inculpatul a avut o atitudine nesinceră, de nerecunoaştere a faptei săvârşite.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 15.12.2016.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în speţă, instanţa reţine următoarele:

Ca situaţie de fapt, instanţa constată că, în ziua de 21.03.2016, în jurul orei 21.25, lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei Oraşului Găeşti, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza oraşului Găeşti, au oprit pentru control, în dreptul imobilului cu nr. ..., autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare ..., care circula din direcţia Cobia către Găeşti având un mers sinuos şi viteză redusă.

În această împrejurare s-a procedat la identificarea conducătorului auto în persoana inculpatului A N, posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B şi C. 

Întrucât A N prezenta halenă alcoolică, i s-a solicitat să se supună testului cu aparatul marca DRAGER, rezultatul fiind 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat. 

În acest context, lucrătorii de poliţie i-au adus la cunoştinţă inculpatului A N că este necesar să-i fie prelevate mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta fiind condus la Spitalul Orăşenesc Găeşti, unde în prezenţa medicului de gardă şi a unui martor asistent a refuzat în mod expres recoltarea de probe biologice.

Refuzul recoltării probelor biologice manifestat în mod expres de către inculpatul A N a fost consemnat atât în cuprinsul procesului-verbal de consemnare a consimţământului persoanei examinate, cât şi în procesul-verbal întocmit în prezenţa personalului medical. Conform buletinului de examinare clinică - anexa 3, întocmit de către medicul de gardă C G, deşi inculpatul neagă consumul de băuturi alcoolice, se constată că acesta din urmă prezintă halenă alcoolică, este confuz, incoerent, dezordonat în comportament, aflat în stare de ebrietate, împrejurări care, coroborate cu rezultatul testului cu aparatul marca DRAGER, creează convingerea că, la momentul opririi în trafic, inculpatul conducea autovehiculul sub influenţa alcoolului. 

Audiat în cauză, inculpatul A N neagă săvârşirea faptei, justificând într-o manieră puerilă prezenţa sa la locul săvârşirii acesteia. Astfel, în declaraţia dată, acesta a susţinut că, anterior momentului opririi sale în trafic, a condus autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare ... pe acel segment de drum, situaţie în care autoturismul s-a defectat, astfel că a fost nevoit să parcheze maşina pe partea dreaptă a străzii şi să se întoarcă la domiciliu, unde a servit masa şi a consumat circa 400-500 ml ţuică de casă, iar în jurul orei 20.00 s-a întors în locul în care îşi lăsase autoturismul, s-a urcat la volan şi a adormit, fiind trezit de organele de poliţie. Mai precizează inculpatul în declaraţia dată că a refuzat prelevarea de probe biologice, întrucât nu circula pe drumul public, autoturismul în care se afla la momentul sosirii organelor de poliţie fiind staţionat.

Susţinerile inculpatului sunt lipsite de suport probator, în sensul că acestuia i-a fost adus la cunoştinţă conţinutul proceselor-verbale întocmite în data de 21.03.2016, aşa cum confirmă în declaraţiile lor martorii asistenţi S A şi B N, procesele-verbale fiind semnate de către inculpat fără obiecţiuni. În acest context, se poate observa că inculpatul A N, deşi susţine în declaraţia dată că în cuprinsul procesului-verbal de depistare nu s-a consemnat că autoturismul în care se afla era staţionat, nu a contestat actul întocmit şi nici nu a solicitat administrarea altor probe care să confirme susţinerile sale, acesta solicitând doar audierea fiicei sale A A C şi a altei rude, respectiv martorul O D M, care nu au oferit informaţii cu privire la momentul depistării în trafic, ci doar au relatat aspecte pe care le-au aflat ulterior din susţinerile inculpatului.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă reiese din următoarele mijloace de probă: proces-verbal de depistare/proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de consemnare a refuzului de recoltare din 21.03.2016, buletin de examinare clinică (anexa 3), întocmite la Spitalul Orăşenesc Găeşti, proces-verbal de consemnare a rezultatului testului efectuat cu aparatul marca DRAGER, proces-verbal de consemnare a refuzului de recoltare mostre biologice, declaraţie suspect, declaraţie inculpat, declaraţii martori, fişă de cazier judiciar.

În drept, instanţa a reţinut că fapta inculpatului A N, posesor al permisului de conducere valabil pentru categoriile B şi C, care în data de 21.03.2016, în jurul orei 21.25, a  condus pe raza oraşului Găeşti, jud. Dâmboviţa, autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare ..., fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, iar la solicitarea organelor de poliţie a refuzat să se supună prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii  de „refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, în forma prev. de  art. 337 Cod penal.

Prin încheierea pronunţată în procedura de cameră preliminară judecătorul a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.

În faza judecăţii inculpatul a solicitat să beneficieze de dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cerere care a fost pusă în discuţie şi admisă de instanţă, cu concluzii în acelaşi sens din partea reprezentantului Ministerului Public.

A fost încuviinţată inculpatului proba cu înscrisuri în circumstanţiere, înscrisuri pe care le-a depus la dosarul cauzei.

La interpelarea instanţei, inculpatul şi-a manifestat acordul privind prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Coroborând recunoaşterea inculpatului cu celelalte probe administrate în faza de urmărire penală, instanţa a reţinut că acesta a săvârşit fapta pentru care este trimis în judecată, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 337 Cod penal.

Potrivit art. 337 Cod penal, refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în refuzul conducătorului de vehicul de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, urmarea imediată o reprezintă starea de pericol cu privire la siguranţa circulaţiei, iar legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă ex re, din însăşi materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, prevăzând rezultatul faptei sale şi producerea acestui rezultat.

Instanţa a constatat că, din probele administrate în faza de urmărire penală, reiese că fapta inculpatului este stabilită şi că există suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Având în vedere dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală de care beneficiază inculpatul ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, în urma reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege (închisoarea de la unu la 5 ani), instanţa a stabilit o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni.

La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere, criteriile generale prevăzute de art. 74 alin. 1 Cod penal (de individualizare a pedepsei):

o împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii;

o starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

o aspectul că inculpatul este infractor primar; 

o conduita sa după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

o nivelul de educaţie al inculpatului şi vârsta acestuia.

Instanţa nu a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante judiciare, deoarece nu au fost identificate împrejurări care să se încadreze în dispoziţiile art. 75 alin. 2 Cod penal.

În concluzie, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. 4 Cod procedură penală, respectiv fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, astfel că în cauză urmează a opera răspunderea penală a acestuia pentru infracţiunea comisă.

Având în vedere toate aceste argumente, instanţa a stabilit pentru inculpat pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

În baza art. 83 Cod penal şi art. 396 alin. 4 Cod procedură penală, a amânat aplicarea pedepsei de 8 (opt) luni închisoare, pe termenul de supraveghere de 2 ani impus de art. 84 alin. 1 Cod penal, termen care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Instanţa a considerat oportună amânarea aplicării pedepsei, având în vedere că sunt îndeplinite cerinţele art. 83 Cod penal, anume:

- pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;

- infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a şi lit. b sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

- infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;

- în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

De asemenea, nu este incident cazul prevăzut la alin. 2 al art. 83 Cod penal, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită nu este de 7 ani sau mai mare, iar infractorul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.

Astfel, inculpatul este infractor primar, astfel cum reiese din cazierul său judiciar, el nefigurând cu antecedente penale, iar în cursul procesului penal, cu toate că iniţial a adoptat o poziţie nesinceră, ulterior, în faţa instanţei, inculpatul a recunoscut fapta comisă, manifestând cooperare şi regret cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina sa. Această atitudine a condus instanţa la concluzia că reeducarea inculpatului şi cultivarea în conştiinţa sa a respectului faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală se pot realiza prin aplicarea unei pedepse mai uşoare.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

-  se va prezenta la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, la datele fixate de acesta;

-  va primi vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

-  va anunţa, în prealabil, Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

-  va comunica Serviciului de Probaţiune Dâmboviţa schimbarea locului de muncă;

-  va comunica Serviciului de Probaţiune Dâmboviţa informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Instanţa a făcut şi aplicarea art. 83 alin. 4, raportat la art. 88 Cod penal şi a atras atenţia infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei.

În cazul când, până la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei, afară de cazul când persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.

Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, instanţa poate menţine sau revoca amânarea aplicării pedepsei. În cazul revocării, dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Instanţa a luat act că inculpatul a fost cercetat în stare de libertate.

Va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare statului.

Calea de atac împotriva prezentei sentinţe penale este apelul, care se poate exercita în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, conform art. 408 şi următoarele Cod procedură penală.

Sentinţa penală a rămas definitivă prin neapelare.

Domenii speta

Spete similare