Contencios administrativ Anulare hotărâre emisă de Consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ

CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Anulare hotărâre emisă de Consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ

- art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004

- art. 33 Cod de procedură civilă

- art. 82 lit. a) – e) din Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar aprobată prin ordinul M.E.N. nr. 5561/2011

- Ordinul M.E.N. nr. 4895/2014

Cu titlu prealabil, Curtea a reţinut că în ce priveşte soluţiile primei instanţe asupra excepţiilor de prematuritate, inadmisibilitatea capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 şi a Deciziei nr. 301/11.02.2014 emise de pârâtă, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere formulat în subsidiar pentru anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014, invocată de pârâtă, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice a reclamantei, precum şi soluţia dată cererii reconvenţionale nu au fost recurate de către părţi, astfel că acestea au intrat în puterea lucrului judecat, în temeiul art. 430 alin. 2 Cod de procedură civilă, şi nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs, aceasta fiind obligată a se pronunţa în limitele investirii, nefiind identificate motive de casare de ordine publică.

Referitor la motivele de recurs vizând interpretarea şi aplicarea greşită a legii de către prima instanţă, încadrate la art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, referitor la nelegalitatea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014, Curtea a arepciat motivele de recurs ca fiind neîntemeiate.

Astfel, în mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că faţă de dispoziţia cuprinsă în actul administrativ contestat şi rezultatele obţinute de către reclamantă la testarea competenţelor sale, aceasta nu justifică un interes personal în anularea parţială a Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014.

Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 s-a procedat la validarea rezultatelor la proba orală în limba de predare maghiară în profilul postului la nivelul unităţii de învăţământ susţinută, printre alţii, şi de recurenta reclamantă şi profesorul ... . Potrivit catalogului de notare, atât recurenta, cât şi profesorul ... au primit rezultatul „admis”, recurenta având cel mai mare punctaj.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 coroborat cu art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, un act administrativ poate fi anulat numai dacă încalcă dispoziţiile normative sau administrative cu valoare juridică superioară şi, în acelaşi timp, produce reclamantului o vătămare într-un drept sau interes legitim privat, definit la art. 2 alin. 1 lit. p), ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.

Chiar dacă art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004, conferă persoanelor fizice sau juridice posibilitatea de a formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public, acesta poate justifica formularea acţiunii numai în mod subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Curtea a reţinut că a stabili, pe bază de probe, dacă există o vătămare a recurentei reclamante este o problemă ce ţine de fondul litigiului de contencios administrativ.

Ori Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 nu i-a produs reclamantei nici o vătămare, din contră, în baza acestei hotărâri, începând cu data de 23.01.2015, reclamanta a devenit titulară pe catedra de Informatică – Tehnologia Informaţiei, cu limba de predare română – maghiară, nivelul de învăţământ liceal, de la liceul pârât, potrivit Deciziei nr. 23/23.01.2015 emisă de Inspectoratul Şcolar al Judeţului ... . Anterior acestei hotărâri, reclamanta nu avea recunoscută limba maternă ca limbă de predare, după cum rezultă din Deciziile 376/30.08.2001, nr. 2437/28.12.2012 emise de Inspectoratul Şcolar al Judeţului ... . Actualizarea deciziei de numire s-a făcut, potrivit adresei IŞJ ... nr. 841/23.02.2015, ca urmare a faptului că reclamanta a promovat proba orală de cunoaştere a limbii maghiare, fiind apreciate ca insuficiente celelalte certificate deţinute de reclamantă.

În plus, contrar celor afirmate de către recurenta reclamantă, această hotărâre nu a fost determinantă la adoptarea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea totală de activitate a reclamantei, întrucât lipsa evaluării reclamantei a fost justificată prin aceea că aceasta nu a depus dosarul profesional în vederea evaluării obiective.

Având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 33 Cod procedură civilă, recurenta reclamantă nu a probat un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual în promovarea unei acţiuni în anularea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014, ce reprezintă punctul de plecare în recunoaşterea dreptului acesteia de a predare în limba maghiară, Curtea a apreciat că aceasta recurentă nu are interes să anuleze acest act administrativ, astfel că motivele de recurs vizând acest act au fost respinse. Faţă de concluzia expusă, nu s-a mai impus analizarea legalităţii Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 sub aspectele invocate de către recurentă.

Motivele de recurs sunt însă întemeiate în ceea ce priveşte legalitatea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015 emisă de pârât.

Potrivit acestei hotărâri, în temeiul Ordinului MEN nr. 4619/2014, au fost validate punctajele obţinute în urma evaluării obiective a dosarelor pentru soluţionarea restrângerilor parţiale sau întregi la nivelul unităţii în baza Metodologiei privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2015 – 2016. În baza rezultatelor obţinute la evaluarea obiectivă s-au aprobat completări de catedră sau întregiri de normă la nivelul unităţii, inclusiv pentru catedra la care funcţiona recurenta reclamantă – Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi restrângeri de activitate, în privinţa reclamantei hotărându-se restrângerea totală de activitate.

Anterior, prin Hotărârea CA nr. 10/28.01.2015 s-a stabilit că desemnarea persoanei care intră în restrângere de activitate se va face prin evaluare obiectivă, în conformitate cu anexa 2 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar anexă a O.M.E.N. nr. 4895/2014 şi că cele două persoane aflate în situaţie vor depune dosare cu documente la secretariatul unităţii de învăţământ până la data de 17.02.2015, ora 9.00, după cum rezultă din adresa pârâtului nr. 344/13.02.2015, emisă ca urmare a petiţiilor recurentei, răspuns dat în completarea adresei nr. 204/29.01.2015. În data de 30.01.2015, pârâtul afişează la avizierul şcolii un calendar pentru solicitarea completării normei didactice la nivelul unităţii pentru anul şcolar 2015 – 2016.

De asemenea, potrivit adresei nr. 204/29.01.2015, i se comunică recurentei că, în urma şedinţei Consiliului de Administraţie din 28.01.2015, s-a stabilit că din numărul total de 833 de ore pe an, i se poate asigura recurentei un număr de 416 ore din catedra pe care este titulară.

Din proiectul de încadrare an şcolar 2015 – 2016, avizat în aceeaşi şedinţă, rezultă că norma ce poate fi asigurată în unitatea de învăţământ este de 1,36 norme la disciplina TIC, datorată scăderii numărului de clase, numărul total de ore fiind de 833.

Prin cererile adresate pârâtului la 26.01.2015 şi 28.01.2015, recurenta reclamantă a solicitat întregirea normei la disciplina TIC de la 0,64 norme la 1,00 norme (576 ore), atât la clasele cu predare în limba română, cât şi la clasele cu predare în limba maghiară.

Instanţa de fond a reţinut că recurenta reclamantă nu a depus dosarul profesional solicitat în vederea evaluării obiective pentru restrângerea de activitate.

Însă, prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material, devenind incident motivul de casare prevăzut la art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, în ceea ce priveşte obligaţia legală a recurentei reclamante de a depune vreo cerere sau vreun dosar profesional în vederea restrângerii de activitate.

Astfel, în aplicarea metodologiei privind mobilitatea personalului didactic, pârâtul trebuia să aibă în vedere principiul continuităţii activităţii didactice de predare la aceleaşi clase sau grupe de elevi, consacrat la art. 20. În situaţia în care un post didactic/o catedră din unitatea de învăţământ, după aplicarea principiului continuităţii activităţii didactice de predare la aceleaşi clase sau grupe de elevi, este solicitat de două sau mai multe cadre didactice titulare de aceeaşi specialitate, pentru departajare se aplică criteriile şi punctajele pentru evaluarea personalului didactic prevăzute în anexa nr. 2. Dacă rezultatul evaluării obiective nu conduce la departajare, se aplică, în ordine, criteriile socioumanitare în baza documentelor justificative.

După departajare, potrivit art. 24 din acelaşi act normativ, în perioada de constituire a catedrelor şi de încadrare a personalului didactic titular, consiliul de administraţie al pârâtului avea obligaţia de a analiza posibilitatea de întregire a normei didactice de predare-învăţare-evaluare pentru cadrele didactice titulare în două sau mai multe unităţi de învăţământ ori pe două sau mai multe specializări într-o unitate de învăţământ/specializare, conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii. În situaţia în care ar fi constatat posibilitatea de întregire a normei didactice, pârâtul avea obligaţia de a informa în scris cadrele didactice titulare cu privire la posibilitatea întregirii normei didactice, la cererea lor, cu acordul de principiu al consiliului de administraţie.

Prin adresa nr. 204/29.01.2015, pârâtul a informat recurenta reclamantă că pentru întregirea normei didactice va respecta Metodologia de mobilitate. Însă, deşi reclamanta formulase două cereri pentru întregirea normei didactice, pârâtul le-a ignorat în mod nelegal, motivarea invocată de acesta în sensul că reclamanta nu a respectat calendarul afişat neputând fi reţinută, calendar ce viza cererile de completare a catedrei şi restrângere de activitate.

Potrivit dispoziţiilor legale, în situaţia în care două sau mai multe cadre didactice solicită întregirea pe aceeaşi catedră, cum s-a întâmplat în speţă, departajarea trebuia să se realizeze în baza criteriilor şi punctajelor din anexa nr. 2. În situaţia punctajelor egale, departajarea se realizează în baza criteriilor socioumanitare dovedite prin documente justificative. Dacă, după aplicarea acestor criterii se menţine egalitatea, departajarea se realizează luându-se în considerare, în ordine, următoarele criterii: gradul didactic; nota/media obţinută la examenul pentru obţinerea gradului didactic; dovada acumulării în ultimii 5 ani de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, a minimum 90 de credite profesionale transferabile, sau îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 82 lit. a) - e) din Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 5561/2011.

În consecinţă, nu avea nici o relevanţă punctajul obţinut de reclamantă la testul de evaluare a limbii materne, ci numai rezultatul „admis” obţinut.

În speţă, aşa cum susţine şi recurenta reclamantă, nu este aplicabil art. 25 din ordinul menţionat, cu privire la completarea normei didactice, întrucât aceasta vizează situaţia în care s-a parcurs deja procedura de întregire a normei didactice, iar recurenta reclamantă ar fi rămas cu cel puţin jumătate de normă didactică de predare-învăţare-evaluare. Ori această procedură nu a fost parcursă, decât prin Hotărârea CA nr. 13/04.02.2015, astfel că procedura de completare a normei ar fi fost ulterioară acestei hotărâri contestate. Procedura de completare a normei didactice se declanşează la cererea cadrului didactic, cerere pe care recurenta reclamantă nu a formulat-o către pârât.

De aemenea, nu este aplicabil nici art. 26 din ordin, ce reglementează restrângerea de activitate, ce presupune că două sau mai multe persoane se află în această situaţie, contrar celor reţinute de prima instanţă, şi cu atât mai puţin art. 31 privind activitatea comisiei de mobilitate constituită la nivelul inspectoratului şcolar.

În speţă, dacă în urma aplicării principiului continuităţii şi a departajării prevăzute de art. 21 alin. 3 şi dacă în urma aplicării procedurii de întregire a normei didactice reglementată de art. 24, recurentei reclamante nu i se putea constitui cel puţin jumătate de normă, abia atunci intra în restrângere de activitate. Iar dacă restrângerea de activitate ar fi vizat două sau mai multe cadre didactice titulare la aceeaşi specialitate, departajarea trebuia efectuată potrivit art. 25 alin. 3 şi, în subsidiar, prin evaluare obiectivă conform criteriilor prevăzute în anexa 2.

În consecinţă, faţă de starea de fapt reţinută şi de instanţa de fond, Curtea a constatat că pârâtul nu a respectat procedura reglementată de art. 24 din ordinul privind mobilitatea personalului didactic, referitoare la întregirea normei didactice, prin solicitarea unor documente şi condiţii ce exced obligaţiilor legale ale personalului didactic, cu atât mai mult cu cât şi pârâtul deţinea dosarul profesional al recurentei reclamante. Solicitarea pârâtului în sensul depunerii dosarului profesional de către aceasta este nelegală.

Pârtul a procedat nelegal la întregirea normei didactice pentru profesorul ... şi la restrângerea totală de activitate pentru recurenta reclamantă, fără a aplica criteriile de departajare şi punctajele din anexa nr. 2, ci un criteriu neprevăzut de lege, respectiv nedepunerea dosarului de către recurentă, la care se adaugă concluzia sa eronată în sensul că recurenta nu a depus cerere, astfel cum ar fi trebuit. Ori, recurenta depusese cerere pentru întregirea normei.

Din actul administrativ contestat şi actele prealabile acestuia, depuse la dosar, rezultă că pârâtul nu a avut în vedere nici principiul continuităţii şi a departajării prevăzute de art. 21 alin. 3 din metodologie.

Constatând că pârâtul a încălcat prevederile O.M.E.N. nr. 4895/2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015 – 2016, instituind o procedură atipică, nelegală, se impune anularea actului administrativ astfel emis, respectiv a Hotărârii Consiliului de Administraţie al pârâtului nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea totală de activitate a reclamantei la specializarea tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Soluţia primei instanţe pronunţată asupra cererii recurentei reclamante privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice nu a fost criticată de către aceasta, nefiind indicate motive de casare, astfel că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra acesteia, nefiind investită.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 498 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat, a casat în parte sentinţa nr. 387/CA/23.03.2016 pronunţată de Tribunalul ... şi, rejudecând, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă şi a dispus anularea în parte, a Hotărârii Consiliului de Administraţie al pârâtului nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea totală de activitate a reclamantei la specializarea tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Restul dispoziţiilor sentinţei s-au menţinut.

Dosar nr. 660/83/2015**

Decizia nr. 2711/02.12.2016

Prin sentinţa nr. 387/CA/23.03.2016, Tribunalul ... a respins excepţia de prematuritate dată de lipsa procedurii prealabile faţă de Hotărârea nr. 99/09.12.2014 emisă de pârâtă, excepţie invocată de acesta.

A admis excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 şi a Deciziei nr. 301/11.02.2014 emise de pârâtă, excepţii invocate de pârâtă.

A respins excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere formulat în subsidiar pentru anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014, invocată de pârâtă.

A admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice a reclamantei.

A respins acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta ... împotriva pârâtului Liceul ... .

A respins cererea reconvenţională formulată de pârât împotriva reclamantei pentru plata daunelor morale.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că reclamanta este profesor la liceul ... începând cu 01.09.2001, prin Dispoziţia nr. 376/30.07.2001 a Inspectoratului Şcolar al Judeţului ... fiind desemnată titular pe catedra Informatică, fără ca în actul de numire a acestuia pe post să fie indicată în concret limba de predare.

Întrucât reclamanta şi-a efectuat studiile de specialitate care îi dau dreptul să predea disciplina Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor ( T.I.C.) în limba română, iar în dispoziţia de numire a acesteia nu era indicată limba de predare, deşi reclamanta a predat mai mulţi ani disciplina T.I.C. la clase cu limba de predare în limba maghiară, începând cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011 aceasta se află în situaţia prevăzută de art.45 alin. 11 din această lege, astfel că trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective.

Întrucât atât în anul şcolar 2014- 2015, cât şi în anul şcolar 2015-2016, prin Proiectele de şcolarizare aprobate de Consiliul de administraţie al liceului, la nivelul instituţiei şcolare, s-au redus clasele de elevi, cu consecinţa reducerii orelor de predare la catedra TIC, la această catedră fiind angajaţi doi profesori cu studii de specialitate în această materie, fără a avea absolvite studiile în limba maghiară, prin cererile adresate de către reclamantă conducerii liceului la data de 22.05.2014 sub nr. 1635, iar de către numita ... sub nr. 1645/26.05.2014, reiterate la data de 01.10.2014 sub nr. 3230, respectiv nr. 3246, cei doi profesori titulari au solicitat, în baza art. 45 alin. 11 din Legea nr. 1/2011 susţinerea testului de limbă la limba maghiară, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în legătură cu acest concurs, rezultă că, la data de 02.12.2015, în cadrul liceului, au susţinut testul de limbă maghiară pentru disciplina T.I.C. doi profesori, respectiv reclamanta ... şi profesorul ..., test care a constat în două probe, o probă scrisă şi un interviu, urmare a căruia cu fost declarate admise ambele candidate.

Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 s-au validat rezultate la proba orală în limba de predare maghiară în profilul postului la nivelul unităţii de învăţământ susţinută de către: ..., ..., ..., ..., ..., ... şi ... .

Reclamanta a criticat modalitatea de organizare a testului de limbă maghiară, prin răspunsurile nr. 48/09.01.2015 şi nr. 255/04.02.2015 pârâtul a răspuns prin îndrumarea reclamantei la introducerea unei acţiuni în contencios administrativ pentru anularea hotărârii de consiliu de administraţie considerată nelegală. De asemenea, reclamanta a formulat critici de nelegalitate a testării sale la limba maghiară şi prin cereri adresate Inspectoratului Şcolar Judeţean ..., soluţionate de către acesta în sensul înlăturării criticilor de nelegalitate, fiind astfel îndeplinită procedura prealabilă a plângerii reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

După comunicarea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014, prin cererea nr. 319/22.01.2015, reclamanta a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean ... eliberarea unei noi decizii de titularizare în care să se actualizeze în cuprinsul acesteia „limba de predare română şi nivelul c2 în limba maghiară”, cerere care a fost soluţionată favorabil acesteia, prin Decizia nr. 23/23.01.2015 în sensul că, începând cu data de 23.01.2015 ca urmare a promovării probei orale de cunoaştere a limbii maghiare ..., cadru didactic titular pe catedra Informatică/Tehnologia Informaţiei devine titulară cu limba de predare română + maghiară.

Prin cererea nr. 149/26.01.2015 adresată pârâtului, reclamanta a solicitat întregirea normei sale didactice la disciplina TIC de la 0,64 norme cât avea la acea dată, la 1 normă atât la clase cu limba de predare în limba română cât şi la clase cu limba de predare maghiară, cerere care nu a fost aprobată întrucât planul de şcolarizare pe anul 2014 – 2015 a fost aprobat, iar cel pentru anul de şcolarizare 2015-2016 era în procedura de adoptare.

Prin Adresa nr. 204/29.01.2015 emisă de pârâtă, în baza art. 20 alin.1 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015-2016 aprobată prin Ordinul nr. 4895/10.11.2014, coroborat cu art. 39 lit. d) din Legea nr. 53/2003, în urma avizării proiectului de încadrare pe anul şcolar 2015-2016 la data de 28.01.2015 de către Consiliul de administraţie, reclamantei i se aduce la cunoştinţă faptul că, din numărul total de 833 ore pe an acesteia i se pot asigura un număr de 416 ore din catedra pe care aceasta este titulară, solicitându-se totodată reclamantei ca, pentru întregirea normei didactice să respecte prevederile Metodologiei de mobilitate.

Întrucât până la data de 2 februarie 2015 stabilită în Calendarul pentru solicitarea completării normei didactice la nivelul unităţii pentru anul şcolar 2015-2016 reclamanta nu a depus cerere la secretariatul unităţii în vederea solicitării completărilor de catedră la nivelul unităţii, respectiv restrângerilor totale de activitate, însoţite de documente justificative pentru stabilirea punctajului în vederea departajării obiective, o astfel de cerere fiind depusă doar de către profesorul titular ..., prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015, contestată, s-a aprobat întregirea normei didactice la disciplina TIC pentru profesorul ..., iar faţă de reclamanta ... s-a hotărât restrângerea totală de activitate.

Reclamanta a solicitat revocarea Hotărârii CA nr. 13/04.02.2015, această adresă având natura juridică a plângerii prealabile reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Cererea nr. 291/09.02.2015 a fost soluţionată de pârât prin adresa nr. 301/11.02.2015, în sensul respingerii solicitărilor reclamantei.

Soluţionând în conformitate cu art. 248 Cod de procedură civilă, excepţiile procesuale invocate în cauză de către pârât, instanţa le-a apreciat ca neîntemeiate, respectiv excepţia de prematuritate a cererii în considerarea neîndeplinirii de către reclamantă a procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 faţă de Hotărârea Consiliului de administraţie nr. 99/09.12.2014 şi faţă de Hotărârea nr. 13/04.02.2015, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014.

Excepţia inadmisibilităţii capetelor de cerere care vizează anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 şi a Deciziei nr. 301/11.02.2015 a fost considerată întemeiată sub aspectul că aceste acte juridice au fost emise de pârât în soluţionarea plângerii prealabile, soluţii care au natura juridică de răspuns la plângerea prealabilă şi nu de act administrativ.

În ce priveşte excepţia de inadmisibilitate a capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei la catedra cultură generală – disciplina tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, instanţa a constatat că această excepţie este întemeiată, instanţa de contencios administrativ nefiind îndrituită să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ cu un anumit conţinut. În al doilea rând, instanţa a constatat că acest capăt de cerere a fost solicitat de către reclamantă prin prisma invocării ca temei de fapt „nesoluţionarea” cererilor adresate pârâtului pentru completarea normei sale didactice. Ori, aceste cereri au fost toate soluţionate prin emiterea unor răspunsuri din care rezultă manifestarea de voinţă a pârâtului în sensul că nu este de acord să întregească norma didactică a reclamantei.

Pe fondul cauzei, instanţa de contencios a constatat referitor la Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 prin care s-au validat rezultatele la proba orală în limba de predare maghiară, faţă de dispoziţia cuprinsă în actul administrativ contestat şi rezultatele obţinute de către reclamantă la testarea competenţelor sale, lipsa unui interes personal, direct în anularea actelor administrative şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza acestora întrucât reclamanta a fost declarată „admis” la această testare, iar rezultatul concursului în privinţa sa a fost validat.

În condiţiile în care, reclamanta a solicitat anularea Hotărârii Consiliului de administraţie nr. 99/09.12.2014 doar în parte şi în privinţa sa, fără a chema în judecată şi fără a invoca motive de nelegalitate în ce priveşte validarea rezultatelor la testarea susţinută de colega sa ..., instanţa a analizat legalitatea acestei hotărâri doar din perspectiva reclamantei, pentru motivele de nelegalitate invocate de aceasta.

Legea nr. 1/2011 prevede dreptul unui profesor de a preda la o clasă cu limba de predare a minorităţilor naţionale şi care nu au absolvit studiile de specialitate în această limbă în cazul în care dovedeşte competenţele sale lingvistice, competenţe care, în cazul catedrelor de informatică, de tehnologia informaţiei şi comunicării, de informatică-tehnologii asistate de calculator (pentru profil tehnic şi servicii), care se doresc a fi ocupate prin întregirea, completarea normei didactice de către cadre didactice care nu sunt deja titulare pe posturi/catedre didactice similare se dovedesc prin susţinerea unei probe practice/orale eliminatorii.

În situaţia în care reclamanta nu era titulară pe un post/catedră cu limba de predare în limba maghiară, neavând trecută în decizia de numire o astfel menţiune, aceasta nu a absolvit studiile de specialitate în limba maghiară şi în condiţiile în care nu au intervenit modificări în statutul cadrelor didactice sub acest aspect, chiar dacă aceasta a predat mai mulţi ani şi la clase cu limba de predare maghiară, în noile condiţii legislative este normal şi firesc ca pentru exerciţiul dreptului său prevăzut de lege (de a preda la clase cu limba de predare maghiară) iniţiativa să pornească de la aceasta în calitate de persoană interesată, autorităţile publice neavând nicio obligaţie de a acţiona din oficiu în cazul în care exerciţiul unui drept este personal.

Potrivit art.31 alin.6 din Ordinul nr. 4895 din 10 noiembrie 2014, evaluarea probei practice/orale, prevăzută la alin. (5), se realizează de către o comisie, numită prin decizia inspectorului şcolar general. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului, prevăzută la alin. (5), se consemnează prin "admis" sau "respins". Inspectoratul şcolar eliberează adeverinţe cadrelor didactice evaluate, semnate de inspectorul şcolar general şi de preşedintele comisiei, în care se consemnează rezultatele obţinute la probele practice/orale. La aceste probe nu se admit contestaţii, hotărârea comisiei pentru evaluarea probei practice/orale rămânând definitivă.

Din înscrisurile privind desemnarea Comisiei de examinare şi a celor întocmite de aceasta cu ocazia testării susţinute de reclamantă în data de 02.12.2015 rezultă faptul că membrii comisiei de examinare au fost desemnaţi în baza acestui text de lege şi a unui şir de acte administrative emise atât de directorul liceului pârât cât şi de către inspectorul şcolar general, iar testarea efectivă a avut atât o probă practică cât şi o probă orală, ambele probe fiind notate distinct de către examinatori.

Cu privire la inoportunitatea organizării testării competenţelor de predare în limba maghiară invocată de către reclamantă ca argument de nelegalitate a Hotărârii de consiliu de administraţie nr. 99/2014, respectiv cu privire la nelegalitatea testării însăşi, instanţa de contencios administrativ constată că oportunitatea adoptării unui act administrativ excede competenţelor instanţelor de contencios administrativ, potrivit dispoziţiilor art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare pe fondul capătului de cerere privind anularea în parte a Hotărârii Consiliului de administraţie nr. 99/09.12.2014, instanţa a constatat că acesta este neîntemeiat.

Referitor la Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015, contestată, prin care s-a aprobat întregirea normei didactice la disciplina TIC pentru profesorul ..., iar faţă de reclamanta ... s-a hotărât restrângerea totală de activitate, instanţa a constatat că aceasta este contestată sub aspectul legalităţii în sensul că pe de o parte, aceasta nu trebuia supusă procedurii mobilităţii, întrucât aceasta preda deja la clase în limba de predare maghiară astfel că, în virtutea principiului continuităţii norma sa didactică trebuia să fie considerată completă, iar pe de altă parte, în cazul în care acestei nu i se asigură norma didactică completă aceasta era în situaţia de completare a normei didactice şi nu de restrângere a acesteia.

În ce priveşte primul aspect, instanţa a reţinut că, aceasta este neîntemeiată întrucât potrivit art. 8 din Ordinul nr. 4895/11.11.2014, norma didactică a personalului didactic se constituie, în baza documentului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră, conform art. 262 alin. (3) - (5) din Legea nr. 1/2011 şi cuprinde ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diplomele de licenţă sau de absolvire.

Or, reclamanta nu a fost numită pe un post cu limba de predare în limba maghiară, pentru a preda şi la clase cu limba de predare maghiară aceasta trebuind să facă dovada competenţelor sale lingvistice. Cu alte cuvinte reclamanta nu poate fi considerată ca titulară pe catedra care cuprinde şi clase cu limba de predare maghiară pentru ca faţă de aceasta să se aplice cu prioritate principiul continuităţii invocat de aceasta.

De altfel principiul continuităţii invocat de către reclamantă nu este unul imuabil întrucât de la acesta se poate deroga în situaţia reglementată de art. 20 alin. 2 din Ordinul nr. 4895/2014.

În ce priveşte criticile reclamantei în legătură cu adoptarea de către consiliul de administraţie al liceului pârât a hotărârii de restrângere a activităţii acesteia instanţa a constatat că această hotărâre reprezintă un act juridic intermediar adoptat de către pârât după mai multe acte de dispoziţie adoptate de către consiliul de administraţie al acestuia, respectiv după îndeplinirea mai multor operaţiuni administrative determinate de faptul că, datorită reducerii numărului de elevi, prin proiectul de şcolarizare aprobat pentru anul şcolar 2015-2016 s-a stabilit la catedra TIC un număr de 833 ore/an număr de ore care asigură doar 1,3 normă didactică pentru această catedră iar la această catedră sunt titulare doi profesori.

În condiţiile în care planul de şcolarizare nu permite crearea a două norme didactice întregi pentru cei doi profesori titulari indiferent de limba de predare a claselor la care se poate asigura numărul de ore pentru fiecare profesor, ambii au solicitat acordarea unei norme întregi, în mod temeinic şi legal pârâtul, prin reprezentanţii săi a demarat procedura prevăzută de Ordinul nr. 4895/10.112014.

 Interpretând dispoziţiile legale incidente, instanţa a constatat că în cauză pârâtul a făcut dovada că la nivelul acesteia a avut loc o reducere de activitate iar această reducere de activitate nu a putut fi soluţionată prin aplicarea prevederilor prevăzute în metodologia cadru, astfel că, în mod temeinic şi legal pârâtul a decis ca desemnarea cadrelor didactice titulare pentru care se completează norma didactică să se realizeze prin evaluare obiectivă, în perioada de constituire a posturilor didactice/catedrelor şi de încadrare a personalului didactic titular, conform criteriilor prevăzute în anexa nr. 2 la acest act normativ şi a invitat cadrele didactice titulare aflate în situaţii juridice identice să se înscrie prin depunerea unei cereri şi a actelor doveditoare la procedura de evaluare obiectivă pentru stabilirea în concret a cadrului didactic titular căruia i se va asigura întregire/completarea normei didactice în cadrul unităţii şcolare la care acestea sunt titulare.

Verificând considerentele care au stat la baza adoptării Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015, contestată, instanţa a constatat că singurul motiv pentru care s-a aprobat întregirea normei didactice la disciplina TIC pentru profesorul ..., iar faţă de reclamanta ... s-a hotărât restrângerea totală de activitate este faptul că profesorului reclamant a refuzat să depună dosarul profesional pentru a participa la evaluarea obiectivă dispusă anterior de consiliul de administraţie, astfel că, în cadrul acestei proceduri s-a avut în vedere doar dosarul depus de profesorul ... .

Prin urmare, în condiţiile în care consiliul de administraţie, în momentul soluţionării solicitărilor cadrelor didactice de a fi desemnate cu normă întreagă la disciplina TIC fie prin întregirea sau completarea normei didactice în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare nu s-a mai aflat în situaţia de a evalua obiectiv situaţia a doi candidaţi ci doar a unuia, acesta, în mod legal a întregit norma didactică a singurului solicitant rămas şi a constatat că, urmare a nealocării unei norme de 0,3 din catedra la disciplina TIC, reclamanta se află în situaţia de restrângere de activitate, cu consecinţa asigurării normei didactice a acesteia prin continuarea procedurii de mobilitate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean ..., lucru care s-a şi întâmplat.

Astfel fiind, pe fondul capătului de cerere privind anularea în parte a Hotărârii Consiliului de administraţie nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea de activitate a reclamantei, instanţa a constatat că acesta este neîntemeiat, actul administrativ contestat precum şi operaţiunile administrative care au stat la baza acestuia fiind emise cu respectarea dispoziţiilor Ordinului nr. 4895 din 10 noiembrie 2014, în limitele de competenţă prevăzute de lege în privinţa acestora nefiind identificat nici un motiv de nelegalitate de natură a atrage sancţiunea nulităţii actului administrativ adoptat în prezenţa acestuia.

Instanţa a constatat neîntemeiat şi capătul de cerere formulat de către reclamantă pentru obligarea pârâtului la plata unor daune morale în cuantum de 30.000 lei în temeiul art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, apreciind că sunt neîndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale în sensul constatării lipsei vreunui fapt ilicit, săvârşit cu vinovăţie de către autoritatea publică pârâtă, în opinia instanţei faptele/actele săvârşite/adoptate de acesta fiind în conformitatea cu legea, prejudiciul moral suportat de către reclamantă nefiind în raport de cauzalitate direct cu actele administrative adoptate de pârât.

Referitor la cererea reconvenţională formulată de către pârât privind obligarea reclamantei – pârâte la plata sumei de 5000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat instituţiei şcolare prin afirmarea publică a unor acuze nefondate prin cotidianul „... ”, instanţa a constatat că reprezintă o cerere incidentală, care poate fi întemeiată în mod exclusiv pe dispoziţiile Codului civil privind răspunderea delictuală reglementat de dispoziţiile art. 1357 şi următoarele C.civ., şi nu pe dispoziţiile art. 18 din Legea contenciosului administrativ. Analizând probele administrate în cauză de către pârât, respectiv declaraţiile martorilor, articolele de presă publicate în cotidianul „... ” la data de 07.05.2015, instanţa a constatat că nu sunt întrunite elementele răspunderii delictuale pentru fapta proprie, pârâtul nu a probat faptul că reclamanta s-ar fi adresat în mod personal sau în scris presei pentru a face publică nemulţumirile acesteia legate de activitatea instituţiei şcolare pârâte. De asemenea, în condiţiile în care reclamanta nu este autoarea articolului de presă denigrator, instanţa a apreciat că, în privinţa reclamantei nu s-a dovedit săvârşirea vreunei fapte materiale de aducere la cunoştinţă publică a unor acuze nefondate.

În ce privesc cererile părţilor de obligare a părţii adverse la plata cheltuielilor de judecată suportate, instanţa a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, în sensul că acestea urmează a fi respinse, ambele părţi fiind în mod reciproc căzute în pretenţii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta ..., solicitând instanţei de recurs admiterea acestuia.

În motivare, se arată că Ordinul 5451/12.11.2013 este abrogat de art.III alin. (2) din Ordinul nr.4895/2014 începând cu data de 1 septembrie 2015, iar Ordinul 4895/10.11.2014 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Testul de limbă de predare în limba maghiară a fost organizat la data de 02.12.2014, când ambele ordine de ministru erau în vigoare. Diferenţa fundamentală dintre cele două ordine de ministru se află în anexa 6 pct III.

O.M.E.N. nr.4895/2014 prevede la Anexa nr.6 pct.III că pentru predarea disciplinelor non-lingvistice din celelalte arii curriculare în altă limbă decât aceea în care candidaţii şi-au efectuat studiile se susţine un interviu în limba maternă pentru care se organizează această probă, care să reflecte competenţele de comunicare ale candidatului, cel puţin la nivelul Bl din Cadrul European Comun de Referinţa pentru Limbi (CECRL), se verifică şi capacitatea de a utiliza limbajul de specialitate scris şi oral pentru disciplina, care urmează să fie predată în limba maternă şi se acordă lp din oficiu, ori testul de predare în limba maghiară s-a susţinut în baza O.M.E.N. nr. 5451/2013, care la anexa nr. 6 pct. III, prevedea susţinerea unui interviu în limba maternă pentru care se organizează această probă, care să reflecte competenţele de comunicare ale candidatului,cel puţin la nivelul A2 din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL) şi capacitatea de a utiliza limbajul de specialitate scris şi oral pentru disciplina care urmează să fie predată în limba maternă 5p. Se acordă 1 p din oficiu.

Constată că a susţinut un test de limbă de predare maghiară conform nivelului A2 din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL) şi avea nevoie să fie admisă conform nivelului Bl din acelaşi CECRL, iar referitor la proba scrisă care nu a avut loc, nu există nici un document în Procesul verbal de predare-primire a documentelor, din care să rezulte ca această probă ar fi avut loc.

În continuare, se arată că art.31 alin.(5) din O.M.E.N. nr.4895/2014 se referă la cadrele didactice care solicită întregirea sau completarea de norma pe posturi didactice din cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, ori în cazul de faţă este vorba de cadre didactice titulare intr-un liceu tehnologic.

Potrivit articolului mai sus comisia de examen trebuia numită prin decizie a inspectorului şcolar general, şi nu de directorul liceului, preşedintele comisiei trebuia să fie inspector şcolar/metodist, şi nu directorul adjunct al liceului, membri - doi profesori cu specializări în profilul postului, or în speţă D-nul ..., profesor de chimie cu limba de predare romană, şi D-nul ... profesor de fizica + TIC fară a avea în decizia de numire nr.43/04.03.2013 a ISJ ... are specificată limba de predare ca şi recurenta.

Doi membri ai comisiei de evaluare nu aveau competenţe de predare la clase în limba maghiară, conform deciziilor de numire, dar evaluează fara a fi numiţi de Inspectorul şcolar general, apoi examinează, fară a exista un preşedinte al comisiei Inspector şcolar şi în final CA al liceului validează un concurs în care se dau calificative şi nu se poate stabili un câştigător al concursului.

Referitor la fondul cauzei privind testul de limba maghiară, recurenta arată că a solicitat anularea testului de limba de predare maghiară în parte, la disciplina TIC şi că nu a solicitat intregirea sau completarea normei didactice pe catedre de informatică sau TIC din cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, pentru că nu are competenţă şi pregătire în acel domeniu.

Potrivit art.31, alin.(6) din O.M.E.N. nr.4895/2014, evaluarea probei practice/ orale pentru participanţii la concursul specific de întregirea normei didactice sau completarea normei didactice se face de o comisie numită prin decizia inspectorului şcolar general şi nu de directorul unităţii de învăţământ, preşedinte - un inspector şcolar/metodist şi nu directorul adjunct al unităţii de învăţământ, membri - doi profesori cu specializări în profilul postului şi nu un profesor de chimie cu limba de predare romană sau un profesor de fizica + TIC, fară a avea specificată limba de predare, deci aflat în aceeaşi situaţie şi fără specializare a postului.

Din Decizia nr.91 din 04.11.2014 privind constituirea comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului directorul unităţii de învăţământ decide în mod arbitrar constituirea comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru proba practică/orală în profilul postului, cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

Referitor la testul sau concursul de limbă de predare maghiară, acesta nu putea fi organizat la nivelul unităţii de învăţământ deoarece proba orală de cunoaştere a limbii în care se face predarea, face parte din concursul pentru ocuparea catedrelor vacante, ori la unitatea de învăţământ nu au existat ore vacante la catedra de TIC, iar organizarea acestor concursuri pentru ocuparea catedrelor vacante începând cu data de 30.06.2014 cade în sarcina inspectoratelor şcolare.

În consecinţă, solicită anularea concursului de limbă de predare maghiară din cauza nerespectarii modului de organizare, pe articole de lege abrogate şi cu o comisie de organizare a cărei membri nu şi-au făcut studiile în limba în care urmau să predea şi nici nu au susţinut vreun test de limbă de predare maghiară.

Referitor la Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015 contestată, arată că nu a dorit să îşi completeze norma didactică în cadrul liceului şi nu a depus dosarul solicitat de liceu şi nici cerere de completare de normă, dar asta nu înseamnă că din acest motiv colegei sale să i se întregească norma didactică la TIC pentru că aceasta a depus cerere de completare de normă, nu de întregire de normă. Întregire de normă înseamnă să ai o catedră completă la disciplina la care eşti titular, iar completare de normă înseamnă să ai o catedră completă formată din cel puţin 50% ore la disciplina la care eşti titular, iar diferenţa de ore conform art. 25 alin.(4).

Din momentul în care unitatea de învăţământ i-a asigurat 416 ore TIC pe an, conform art. 25 alin (1) din O.M.E.N. nr.4895/2014 se afla în situaţia de completare de normă, la fel ca şi colega sa, şi la fel cum au fost şi în anii şcolari anteriori. În cadrul şedinţelor Consiliului Profesoral şi prin adresa nr. 1041 din 12.03.2015 i se comunică faptul că a doua sa specializare, mecanică agricola nu mai corespunde profilului liceului, deci şcoala nu poate completa norma didactică.

Din acest moment în care şcoala îi comunică că nu sunt ore în a doua sa specializare, nu era obligată să depună cerere de completare de normă, urmând să îşi completeze norma în şedinţă publică la nivelul ISJ ... conform Calendarului.

Fiind ambele cadre didactice în completare de normă, conform art.25 alin (4) se desemnează în baza evaluării obiective conform anexei nr. 2, cadrul didactic căruia i se completează norma didactică. Pentru că nu şi-a depus dosarul cu anexa nr. 2, care oricum se afla în dosarul profesional la secretariatul liceului, colega sa a fost desemnată să i se completeze norma didactică conform art.25 alin (5).

Completarea normei colegei sale nu se putea realiza cu ore de la disciplina TIC pentru că acestea au fost împărţite în două conform adresei 204/29.01.2015 emisă de pârâtă şi recunoscute de instanţă şi nu mai erau ore de TIC vacante.

Acest artificiu cu apartenenţă de legalitate, de a lua ore de la recurentă şi a întregi catedra colegei sale nu are temei legal în O.M.E.N. 4895/2014.

În concluzie, consideră că nu avea obligaţia de a depune cerere de completare de normă în cadrul liceului pentru că nu sunt ore cu care să i se completeze norma didactică. Colegei sale trebuia să i se completeze norma, dacă erau ore vacante în a doua specializare şi nu să i se întregească norma cu ore la disciplina TIC care nu mai erau vacante.

În drept art.486 Cod de procedură civilă.

Intimatul Liceul ... ... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că nu poate fi primită susţinerea recurentei în sensul că Ordinul 5451/2013 a fost abrogat cu data de 1 septembrie 2015, motiv pentru care, testarea de predare în limba maghiară trebuia să urmeze în 2014 procedura instituită prin Anexa 6 pct.III din Ordinul 4895/2014, deoarece art.111 din Ordinul 4895/2014 etapele mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2014 - 2015 se desfăşoară conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2014 - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5451/2013. Cu data de 1 septembrie 2015 se abrogă Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2014 - 2015, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5451/2013.

Instanţa de fond reţine în mod judicios că nemulţumirea reclamantei este de dată de faptul acceptării la testare a colegei sale de catedră, care ar fi trebuit înlăturată de la testare, urmare a experienţei mai bogate a reclamantei, împrejurare care ar fi dus la păstrarea doar a acesteia ca titulară pe catedră şi astfel nu s-ar fi intrat în restrângere de activitate cu această catedră pentru anul şcolar 2015-2016. Atâta timp cât validarea rezultatelor este doar consecinţa organizării testării, reclamanta nu justifică vreun interes născut faţă de legalitatea acestui act.

Un alt element esenţial este cu privire la interesul reclamantei de a pretinde anularea unei hotărâri de validare a testului de limbă, atâta timp cât prin decizia consiliului profesoral din data de 09.04.2014 s-a decis aplicarea prevederilor art.45 alin.ll din Legea nr.1/2011, în sensul că în toate cazurile în care, prin decizia Inspectoratului de numire pe post, nu este menţionată limba de predare şi sunt clase cu predare în limba maternă, cadrele didactice sunt obligate să susţină testul de limbă, iar decizia a fost respectată de recurentă prin depunerea cererii de înscriere la testare.

Se arată că testarea nu a fost o componentă a procedurii de mobilitate a personalului didactic, iar la data testării era publicat Ordinul 4895/2014 în Monitorul Oficial şi Ordinul 5451/2013 urma să-şi înceteze efectele la 1 septembrie 2015.

Potrivit anexei 6 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar aprobat prin O.M.E.N. 5451/2014 nu poate fi contestat rezultatul la examenul de limbă, hotărârea comisiei fiind definitivă, motiv pentru care procedura prealabilă ce vizează legalitatea examenului nu poate fi valorificată şi cu privire la hotărârea consiliului de administraţie de validare a examenului.

În unitatea de învăţământ, ca urmare a faptului că au rămas 1,3 norme pentru disciplina Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor la doi profesori titulari, pentru a nu se face o restrângere totală de activitate pentru anul şcolar 2014-2015 s-a procedat, cu acordul Inspectoratului, în baza cererilor cadrelor didactice aflate în această situaţie, la susţinerea examenului de limbă maghiară. Această abordare a fost posibilă faţă de împrejurarea că a crescut numărul de clase cu predare în limba maghiară şi astfel, dacă se îndeplinea cerinţa instituită de art.45 alin. 11 din Legea nr. 1/2011, se putea întregi norma cu ore la discipline ce presupun o oarecare tangenţă cu pregătirea profesională a cadrelor titulare pe catedra TIC.

Intimatul a primit aprobarea pentru susţinerea testului pentru dovedirea competenţei profesionale în limba maghiară, cerut de prevederile art.45 alin. 11 din Legea nr.1/2011. Testul de limbă a respectat toate cerinţele instituite prin Ordinul 5451 Anexa 6 pct. III, relevând capacitatea de a utiliza limbajul de specialitate scris şi oral pentru disciplina TIC. Examinatorii au fost nominalizaţi prin decizia de numire a comisiei ca şi membri ai acesteia şi aveau calitatea de profesori, conform cerinţei legale.

Recurenta propune instanţei de recurs să verifice legalitatea hotărârii instanţei de fond, cu privire la menţinerea ca legală a Hotărârii nr. 99/2014 a Consiliului de administraţie, din perpectiva prevederilor Ordinului 4895/2014, independent de faptul că, prin cererea de chemare în judecată şi răspunsul la întâmpinare, a investit instanţa să verifice această legalitate faţă de prevederile Ordinului 5451/2013, ceea ce face ca recursul să atragă exigenţele art.489 Cod de procedură civilă.

Faptul că s-a ales procedura de numire a comisiei şi de compunere a acesteia, precum şi procedura de testare prin raportare la prevederile art.61 şi 62 alin.3 şi 5 din Ordinul 5451, acest demers era firesc în lipsa unor reglementări exprese pentru realizarea cerinţei de la art.45 alin 11 din Legea nr. 1/2011. Cu privire la aplicarea unui text de lege abrogat, instanţa de recurs a reţinut că prevederile Ordinului 5451 s-au abrogat cu data de 01.09.2015 şi nu cu data publicării Ordinului 4895 în Monitorul oficial, pe de o parte şi, pe de altă parte, testarea a fost organizată pe data de 02.12.2014.

Cu privire la caracterul nepertinent a motivelor de nelegalitate faţă de dezlegarea dată capătului de cerere privind anularea Hotărârii nr.13/2015 a Consiliului de Administraţie, se arată că din totalul de 833 ore pe an/catedră TIC, a putut fi asigurat unu număr de 416 ore fiecărui cadru titular, fără posibilitate de completare de normă, ceea ce impunea intrarea în procedura de soluţionare a cererilor de restrângere totală de activitate, la solicitarea cadrelor didactice aflate în această situaţie.

Întregirea normei didactice celuilalt cadru didactic s-a realizat ca urmare a faptului că reclamanta nu a înţeles să-şi depună dosarul în vederea evaluării obiective a soluţionării cererilor de restrângere la nivelul unităţii de învăţământ şi astfel, fiind sigurul cadru didactic evaluat, a fost posibilă aprobarea completării/întregirii de normă.

Legat de restrângerea de activitate sunt incidente prevederile Ordinului nr. 4895/2014 art.25 alin.5, care vine şi distinge sub aspectul că, pentru anul şcolar 2015-2016, este posibilă completarea de normă în mediul urban numai acolo unde completarea nu presupune mai mult de 1/3 din alte discipline pentru care cadrul didactic are pregătirea corespunzătoare şi intervine la nivelul de şcolarizare gimnazial. Potrivit aceluiaşi act, completarea normei se poate face în mediul rural.

Planul de şcolarizare a cunoscut o permanentă modificare în sensul restrângerii activităţii şi, pe de altă parte, au fost introduse clase cu predare în limba maghiară, a căror pondere a ajuns în anul şcolar 2014-2015 la peste 30% din totalul claselor. Ca urmare a acestei evoluţii negative s-a ajuns ca în anul şcolar 2014-2015 să fie şcolarizaţi un număr de 634 elevi, organizaţi în 26 de clase, ceea ce a permis, în contextul prevederilor art.45 alin.ll din Legea nr.1/2011, pentru acel an şcolar, să nu declanşeze procedura de mobilitate a cadrelor didactice prin restrângerea activităţii pe anumite catedre, inclusiv cea de TIC şi să apeleze la testarea cunoaşterii limbii maghiare, cu consecinţa echilibrării normelor didactice la cele două cadre diactice titulare, inclusiv prin completarea normei cu anumite ore la discipline înrudite cu tehnologia informaţiei.

Evoluţia negativă a planului de şcolarizare a făcut ca, pentru anul şcolar 2015-2016, numărul de elevi şcolarizaţi la unitatea de învăţământ să ajungă la 579, organizaţi în 23 de clase, motiv pentru care fiecăreia din cele două cadre didactice de pe catedra de TIC li se putea asigura doar 416 ore pe an, respectiv mai puţin de 2/3 de normă în specializarea în care era titulară.

Prin specificitatea sa, raportul juridic presupune o abordare diferită, în sensul că cererea de anulare a examenului de competenţă lingivistică nu are valenţe asupra actelor generate de evaluarea obiectivă a dosarelor pentru soluţionarea restrângerilor parţiale sau întregi la nivelul unităţii, fiind două aspecte diferite, având temei juridic diferit.

Anularea Hotărârii nr.99/2014, pe motiv de nelegalitate a testării competenţelor lingvistice, în aplicarea prevederilor art.45 alin. 11 din Legea nr. 1/2011, nu poate fi de natură să afecteze validitatea Hotărârii nr. 13/2015 a Consiliului de Administraţie.

Recurenta continuă să se afle în confuzie, criticând legalitatea hotărârii instanţei de fond faţă de împrejurarea că aceasta nu ar fi înţeles că situaţia juridică era aceea a soluţionării unor cereri de completare de normă, completare care se face în baza evaluării obiective. Dar omite să precizeze că procedura de evaluare obiectivă stabilită prin Hotărârea Consiliului de Administraţie presupunea întocmirea şi depunerea dosarului pentru evaluare obiectivă, obligaţie pe care recurenta nu şi-a îndeplinit-o.

Oportunitatea nu poate face obiect de analiză a instanţei de contencios administrativ, ca atare nu poate fi criticată instanţa de fond pe motiv că nu a sancţionat actul pentru că nu i s-a asigurat recurentei completarea normei cu ore la alte discipline, acest atribut fiind exclusiv de compenteţa conducerii instituţiei de învăţământ, pe de o parte şi, pe de altă parte, în situaţia recurente s-au aflat alte 8 cadre didactice, neputând fi preferate acestora cele două cadre didactice pe de catedrele de TIC.

Deşi critică legalitatea hotărârii instanţei de fond, recurenta opreşte aceste critici asupra modului de soluţionare a capetelor de cerere privind anularea Hotărârii 99 şi 13 ale Consiliului de Administraţie, ceea ce, faţă de limitele de investire, va presupune că nu poate fi verificată legalitatea hotărârii instanţei de fond cu privire la modul de dezlegare dat tuturor celorlalte capete de cerere, inclusiv cu privire la daunele morale, cu consecinţele juridice conexe asupra întregului dezlegat.

În drept, art.205 Cod de procedură civilă.

Examinând sentinţa recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi a susţinerilor intimatului, Curtea a apreciat recursul întemeiat sub următoarele aspecte şi considerente:

Cu titlu prealabil, Curtea a reţinut că în ce priveşte soluţiile primei instanţe asupra excepţiilor de prematuritate, inadmisibilitatea capetelor de cerere privind anularea Deciziei nr. 255/04.02.2015 şi a Deciziei nr. 301/11.02.2014 emise de pârâtă, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere formulat în subsidiar pentru anularea testului de predare în limba maghiară din data de 02.12.2014, invocată de pârâtă, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice a reclamantei, precum şi soluţia dată cererii reconvenţionale nu au fost recurate de către părţi, astfel că acestea au intrat în puterea lucrului judecat, în temeiul art. 430 alin. 2 Cod de procedură civilă, şi nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs, aceasta fiind obligată a se pronunţa în limitele investirii, nefiind identificate motive de casare de ordine publică.

Referitor la motivele de recurs vizând interpretarea şi aplicarea greşită a legii de către prima instanţă, încadrate la art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, referitor la nelegalitatea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014, Curtea a arepciat motivele de recurs ca fiind neîntemeiate.

Astfel, în mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că faţă de dispoziţia cuprinsă în actul administrativ contestat şi rezultatele obţinute de către reclamantă la testarea competenţelor sale, aceasta nu justifică un interes personal în anularea parţială a Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014.

Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 s-a procedat la validarea rezultatelor la proba orală în limba de predare maghiară în profilul postului la nivelul unităţii de învăţământ susţinută, printre alţii, şi de recurenta reclamantă şi profesorul ... . Potrivit catalogului de notare, atât recurenta, cât şi profesorul ... au primit rezultatul „admis”, recurenta având cel mai mare punctaj.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 coroborat cu art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, un act administrativ poate fi anulat numai dacă încalcă dispoziţiile normative sau administrative cu valoare juridică superioară şi, în acelaşi timp, produce reclamantului o vătămare într-un drept sau interes legitim privat, definit la art. 2 alin. 1 lit. p), ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat.

Chiar dacă art. 8 alin. 11 din Legea nr. 554/2004, conferă persoanelor fizice sau juridice posibilitatea de a formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public, acesta poate justifica formularea acţiunii numai în mod subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Curtea a reţinut că a stabili, pe bază de probe, dacă există o vătămare a recurentei reclamante este o problemă ce ţine de fondul litigiului de contencios administrativ.

Ori Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 nu i-a produs reclamantei nici o vătămare, din contră, în baza acestei hotărâri, începând cu data de 23.01.2015, reclamanta a devenit titulară pe catedra de Informatică – Tehnologia Informaţiei, cu limba de predare română – maghiară, nivelul de învăţământ liceal, de la liceul pârât, potrivit Deciziei nr. 23/23.01.2015 emisă de Inspectoratul Şcolar al Judeţului ... . Anterior acestei hotărâri, reclamanta nu avea recunoscută limba maternă ca limbă de predare, după cum rezultă din Deciziile 376/30.08.2001, nr. 2437/28.12.2012 emise de Inspectoratul Şcolar al Judeţului ... . Actualizarea deciziei de numire s-a făcut, potrivit adresei IŞJ ... nr. 841/23.02.2015, ca urmare a faptului că reclamanta a promovat proba orală de cunoaştere a limbii maghiare, fiind apreciate ca insuficiente celelalte certificate deţinute de reclamantă.

În plus, contrar celor afirmate de către recurenta reclamantă, această hotărâre nu a fost determinantă la adoptarea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea totală de activitate a reclamantei, întrucât lipsa evaluării reclamantei a fost justificată prin aceea că aceasta nu a depus dosarul profesional în vederea evaluării obiective.

Având în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 33 Cod procedură civilă, recurenta reclamantă nu a probat un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual în promovarea unei acţiuni în anularea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014, ce reprezintă punctul de plecare în recunoaşterea dreptului acesteia de a predare în limba maghiară, Curtea a apreciat că aceasta recurentă nu are interes să anuleze acest act administrativ, astfel că motivele de recurs vizând acest act au fost respinse. Faţă de concluzia expusă, nu s-a mai impus analizarea legalităţii Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 99/09.12.2014 sub aspectele invocate de către recurentă.

Motivele de recurs sunt însă întemeiate în ceea ce priveşte legalitatea Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 13/04.02.2015 emisă de pârât.

Potrivit acestei hotărâri, în temeiul Ordinului MEN nr. 4619/2014, au fost validate punctajele obţinute în urma evaluării obiective a dosarelor pentru soluţionarea restrângerilor parţiale sau întregi la nivelul unităţii în baza Metodologiei privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2015 – 2016. În baza rezultatelor obţinute la evaluarea obiectivă s-au aprobat completări de catedră sau întregiri de normă la nivelul unităţii, inclusiv pentru catedra la care funcţiona recurenta reclamantă – Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi restrângeri de activitate, în privinţa reclamantei hotărându-se restrângerea totală de activitate.

Anterior, prin Hotărârea CA nr. 10/28.01.2015 s-a stabilit că desemnarea persoanei care intră în restrângere de activitate se va face prin evaluare obiectivă, în conformitate cu anexa 2 din Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar anexă a O.M.E.N. nr. 4895/2014 şi că cele două persoane aflate în situaţie vor depune dosare cu documente la secretariatul unităţii de învăţământ până la data de 17.02.2015, ora 9.00, după cum rezultă din adresa pârâtului nr. 344/13.02.2015, emisă ca urmare a petiţiilor recurentei, răspuns dat în completarea adresei nr. 204/29.01.2015. În data de 30.01.2015, pârâtul afişează la avizierul şcolii un calendar pentru solicitarea completării normei didactice la nivelul unităţii pentru anul şcolar 2015 – 2016.

De asemenea, potrivit adresei nr. 204/29.01.2015, i se comunică recurentei că, în urma şedinţei Consiliului de Administraţie din 28.01.2015, s-a stabilit că din numărul total de 833 de ore pe an, i se poate asigura recurentei un număr de 416 ore din catedra pe care este titulară.

Din proiectul de încadrare an şcolar 2015 – 2016, avizat în aceeaşi şedinţă, rezultă că norma ce poate fi asigurată în unitatea de învăţământ este de 1,36 norme la disciplina TIC, datorată scăderii numărului de clase, numărul total de ore fiind de 833.

Prin cererile adresate pârâtului la 26.01.2015 şi 28.01.2015, recurenta reclamantă a solicitat întregirea normei la disciplina TIC de la 0,64 norme la 1,00 norme (576 ore), atât la clasele cu predare în limba română, cât şi la clasele cu predare în limba maghiară.

Instanţa de fond a reţinut că recurenta reclamantă nu a depus dosarul profesional solicitat în vederea evaluării obiective pentru restrângerea de activitate.

Însă, prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material, devenind incident motivul de casare prevăzut la art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, în ceea ce priveşte obligaţia legală a recurentei reclamante de a depune vreo cerere sau vreun dosar profesional în vederea restrângerii de activitate.

Astfel, în aplicarea metodologiei privind mobilitatea personalului didactic, pârâtul trebuia să aibă în vedere principiul continuităţii activităţii didactice de predare la aceleaşi clase sau grupe de elevi, consacrat la art. 20. În situaţia în care un post didactic/o catedră din unitatea de învăţământ, după aplicarea principiului continuităţii activităţii didactice de predare la aceleaşi clase sau grupe de elevi, este solicitat de două sau mai multe cadre didactice titulare de aceeaşi specialitate, pentru departajare se aplică criteriile şi punctajele pentru evaluarea personalului didactic prevăzute în anexa nr. 2. Dacă rezultatul evaluării obiective nu conduce la departajare, se aplică, în ordine, criteriile socioumanitare în baza documentelor justificative.

După departajare, potrivit art. 24 din acelaşi act normativ, în perioada de constituire a catedrelor şi de încadrare a personalului didactic titular, consiliul de administraţie al pârâtului avea obligaţia de a analiza posibilitatea de întregire a normei didactice de predare-învăţare-evaluare pentru cadrele didactice titulare în două sau mai multe unităţi de învăţământ ori pe două sau mai multe specializări într-o unitate de învăţământ/specializare, conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii. În situaţia în care ar fi constatat posibilitatea de întregire a normei didactice, pârâtul avea obligaţia de a informa în scris cadrele didactice titulare cu privire la posibilitatea întregirii normei didactice, la cererea lor, cu acordul de principiu al consiliului de administraţie.

Prin adresa nr. 204/29.01.2015, pârâtul a informat recurenta reclamantă că pentru întregirea normei didactice va respecta Metodologia de mobilitate. Însă, deşi reclamanta formulase două cereri pentru întregirea normei didactice, pârâtul le-a ignorat în mod nelegal, motivarea invocată de acesta în sensul că reclamanta nu a respectat calendarul afişat neputând fi reţinută, calendar ce viza cererile de completare a catedrei şi restrângere de activitate.

Potrivit dispoziţiilor legale, în situaţia în care două sau mai multe cadre didactice solicită întregirea pe aceeaşi catedră, cum s-a întâmplat în speţă, departajarea trebuia să se realizeze în baza criteriilor şi punctajelor din anexa nr. 2. În situaţia punctajelor egale, departajarea se realizează în baza criteriilor socioumanitare dovedite prin documente justificative. Dacă, după aplicarea acestor criterii se menţine egalitatea, departajarea se realizează luându-se în considerare, în ordine, următoarele criterii: gradul didactic; nota/media obţinută la examenul pentru obţinerea gradului didactic; dovada acumulării în ultimii 5 ani de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, a minimum 90 de credite profesionale transferabile, sau îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 82 lit. a) - e) din Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul nr. 5561/2011.

În consecinţă, nu avea nici o relevanţă punctajul obţinut de reclamantă la testul de evaluare a limbii materne, ci numai rezultatul „admis” obţinut.

În speţă, aşa cum susţine şi recurenta reclamantă, nu este aplicabil art. 25 din ordinul menţionat, cu privire la completarea normei didactice, întrucât aceasta vizează situaţia în care s-a parcurs deja procedura de întregire a normei didactice, iar recurenta reclamantă ar fi rămas cu cel puţin jumătate de normă didactică de predare-învăţare-evaluare. Ori această procedură nu a fost parcursă, decât prin Hotărârea CA nr. 13/04.02.2015, astfel că procedura de completare a normei ar fi fost ulterioară acestei hotărâri contestate. Procedura de completare a normei didactice se declanşează la cererea cadrului didactic, cerere pe care recurenta reclamantă nu a formulat-o către pârât.

De aemenea, nu este aplicabil nici art. 26 din ordin, ce reglementează restrângerea de activitate, ce presupune că două sau mai multe persoane se află în această situaţie, contrar celor reţinute de prima instanţă, şi cu atât mai puţin art. 31 privind activitatea comisiei de mobilitate constituită la nivelul inspectoratului şcolar.

În speţă, dacă în urma aplicării principiului continuităţii şi a departajării prevăzute de art. 21 alin. 3 şi dacă în urma aplicării procedurii de întregire a normei didactice reglementată de art. 24, recurentei reclamante nu i se putea constitui cel puţin jumătate de normă, abia atunci intra în restrângere de activitate. Iar dacă restrângerea de activitate ar fi vizat două sau mai multe cadre didactice titulare la aceeaşi specialitate, departajarea trebuia efectuată potrivit art. 25 alin. 3 şi, în subsidiar, prin evaluare obiectivă conform criteriilor prevăzute în anexa 2.

În consecinţă, faţă de starea de fapt reţinută şi de instanţa de fond, Curtea a constatat că pârâtul nu a respectat procedura reglementată de art. 24 din ordinul privind mobilitatea personalului didactic, referitoare la întregirea normei didactice, prin solicitarea unor documente şi condiţii ce exced obligaţiilor legale ale personalului didactic, cu atât mai mult cu cât şi pârâtul deţinea dosarul profesional al recurentei reclamante. Solicitarea pârâtului în sensul depunerii dosarului profesional de către aceasta este nelegală.

Pârtul a procedat nelegal la întregirea normei didactice pentru profesorul ... şi la restrângerea totală de activitate pentru recurenta reclamantă, fără a aplica criteriile de departajare şi punctajele din anexa nr. 2, ci un criteriu neprevăzut de lege, respectiv nedepunerea dosarului de către recurentă, la care se adaugă concluzia sa eronată în sensul că recurenta nu a depus cerere, astfel cum ar fi trebuit. Ori, recurenta depusese cerere pentru întregirea normei.

Din actul administrativ contestat şi actele prealabile acestuia, depuse la dosar, rezultă că pârâtul nu a avut în vedere nici principiul continuităţii şi a departajării prevăzute de art. 21 alin. 3 din metodologie.

Constatând că pârâtul a încălcat prevederile O.M.E.N. nr. 4895/2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015 – 2016, instituind o procedură atipică, nelegală, se impune anularea actului administrativ astfel emis, respectiv a Hotărârii Consiliului de Administraţie al pârâtului nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea totală de activitate a reclamantei la specializarea tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Soluţia primei instanţe pronunţată asupra cererii recurentei reclamante privind obligarea pârâtului la întregirea normei didactice nu a fost criticată de către aceasta, nefiind indicate motive de casare, astfel că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra acesteia, nefiind investită.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 498 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat, a casat în parte sentinţa nr. 387/CA/23.03.2016 pronunţată de Tribunalul ... şi, rejudecând, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă şi a dispus anularea în parte, a Hotărârii Consiliului de Administraţie al pârâtului nr. 13/04.02.2015 în ceea ce priveşte restrângerea totală de activitate a reclamantei la specializarea tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Restul dispoziţiilor sentinţei s-au menţinut.

Reţinând culpa procesuală a intimatului pârât, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, Curtea l-a obligat să plătească recurentei-reclamante suma de 100 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Domenii speta

Spete similare