Condiţiile răspunderii civile delictuale; răspunderea pentru fapta proprie.

Prin acţiunea civilă, înregistrată sub nr.2198/329/2015, la data de 28 decembrie 2015, reclamanta SC C.V. SA, cu sediul în C., str. B., nr.2, judeţul D., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. . având CUI , deschis la BRD Sucursala D., reprezentată de avocat A.  I., cu sediul în B., C. F. nr.39, etaj 3, Sector 1,  a chemat în judecată pe pârâtul F. M., domiciliat în comuna I., judeţul T., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa, să-l oblige pe pârât să-i repare prejudiciul ce i l-a cauzat, în valoare de 7375,26 lei, reprezentând recuperarea energiei electrice, conform facturilor anexate cererii de chemare în judecată,  şi să-i plătească dobânda legală, calculată până la data plăţii.

A solicitat obligarea pârâtului şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în urma verificării instalaţiei electrice de alimentare şi măsurare, la locul de consum aparţinând pârâtului, , inspectori din cadrul societăţii au întocmit nota de constatare nr.101397, ataşate cererii de chemare în judecată.

În urma acestui control, efectuat la data de 25.06.2015, s-a constatat că mecanismul integrator prezenta urme de zgârieturi iar şuruburile metrologice ale contorului aveau vopsea neagră aplicată pe capete şi prezentau uzură pe filete.

Având în vedere că unitatea de măsură a energiei electrice a fost atribuită în custodia pârâtului, acesta, în calitate de titular al contractului de furnizare, este răspunzător pentru integritatea contorului, indiferent dacă prejudiciile aduse acestuia au fost cauzate de el, în mod direct sau indirect.

Conform prevederilor contractului cadru de furnizare a energiei electrice la consumatori, responsabilitatea păstrării integrităţii sigiliilor şi a contorului revine consumatorului.

Mai mult decât atât, de energia electrică neînregistrată de aparatul de măsură a beneficiat pârâtul.

Faţă de aceste aspecte, reprezentanţii Departamentului NTL au procedat la inventarierea receptoarelor electrice şi la întocmirea notei de constatare.

În astfel de situaţii, contorul s-a păstrat în pungă de plastic, ce a fost sigilată în prezenţa pârâtului, cu sigiliu de unică întrebuinţare.

Valoarea prejudiciului pe care pârâtul i l-a cauzat, din culpa sa, este în sumă de 7375,26 lei, pentru care au fost emise facturile cuprinse în fişa de client şi ataşate cererii de chemare în judecată.

Cu privire la dobânda legală, reclamanta a arătat că facturile emise au ajuns la scadenţă, iar, potrivit dispoziţiilor OG nr.13/2011, acestea sunt purtătoare de dobânzi,  motiv pentru care a solicitat obligarea pârâtului şi la plata dobânzii legale, calculate de la data scadenţei facturii şi până la data achitării integrale a debitului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.194 şi următoarele Cod procedură civilă, art.1350 Cod civil, art.1516 şi art.1521 Cod civil, Legii nr.123/2012 şi Ordinului ANRE nr.64/2014.

Pentru dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului şi expertiză.

Au fost anexate acţiunii, interogatoriu, facturi fiscale, fişă client, notă de constatare nr.101397/25.06.2015, bon de mişcare/resigilare, planşe foto, contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr.3776/22.05.2003(în copii certificate), ordin de plată în valoare de 473,76 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, şi împuternicire avocaţială.

La data de 17 februarie 2016, după expirarea termenului legal, pârâtul a formulat întâmpinare(filele 52-54), prin care a solicitat respingerea acţiunii.

În motivarea cererii, pârâtul a arătat că la data de 25 iunie 2015, la imobilul proprietatea sa, situat în comuna Islaz, judeţul Teleorman, s-au prezentat lucrători ai reclamantei, cu scopul de a verifica instalaţia electrică a imobilului. Controlul a avut loc în prezenţa sa şi, cu această ocazie, s-a constatat că nu se înregistrează toată energia electrică ce  era consumată, motiv pentru care a fost ridicat contorul şi a fost întocmită nota de constatare nr.EY101397/25.06.2015.

Pârâtul a susţinut că el nu a încălcat nicio dispoziţie legală iar în bonul de mişcare, întocmit la data de 25.06.2015, s-a constatat că sigiliile contorului şi sigiliile de pe placa de borne au fost intacte.

Mai mult decât atât, în cererea de chemare în judecată au fost prezentate alte fapte decât cele reţinute în nota de constatare.

Pârâtul a mai arătat că angajaţii reclamantei nu au efectuat măsurători pentru a calcula consumul de energie.

De asemenea, reclamanta a depus, la dosarul cauzei, planşe foto din care rezultă foarte clar că este vorba de un alt contor, şi nu cel care a fost montat la imobilul proprietatea lui.

Pentru aceste motive, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamantă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205 şi următoarele Cod procedură civilă.

În apărare, pârâtul a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, martori şi expertiză.

La data de 14 martie 2016, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare(filele 60-61), prin care a solicitat respingerea cererii formulate de pârât.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma controlului efectuat la data de 25 iunie 2015, la imobilul proprietatea pârâtului, s-a găsit o punte între bornele 1 şi 3 ale contorului, introdusă în urma unei intervenţii neautorizate, menite să împiedice grupul de măsură să înregistreze toată energia electrică. Această intervenţie neautorizată a avut drept scop ocolirea echipamentului de măsurare a energiei electrice consumate, în acest mod, neînregistrându-se energia electrică consumată şi facturată.

Aşa cum se poate observa din fişa de detaliu a energiei electrice consumate şi neînregistrate de contor, perioada de calcul a fost de 162 zile, respectiv 14.01.2015 – 25.06.2015.

Baza legală pentru calcularea diferenţei de consum o constituie Legea nr.123/2012 şi Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici.

Pentru lămurirea situaţiei de fapt, reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize.

Instanţa a încuviinţat probele cu înscrisuri şi expertiză, solicitate de părţi, şi proba cu martori(Bratu Victor Adrian şi Voicu Puiu), solicitată de pârât şi necontestată de reclamantă.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine că, în ziua de 25 iunie 2015, lucrători aparţinând S.C. S. I. S.R.L., societate ce a prestat servicii de verificare a grupurilor de măsură a energiei electrice pentru S.C. C. D. S.A., între care s-au aflat şi martorii V. P. şi B. V. A., au efectuat o verificare a instalaţiei electrice de alimentare şi măsurare, la imobilul proprietatea pârâtului, situat în comuna I., judeţul T..

Cu ocazia acestui control, conform depoziţiei martorilor audiaţi în cauză(filele 76 şi 77 din dosar), s-a constatat că asupra contorului se făcuse o intervenţie neautorizată, în sensul că s-a găsit montată o punte între bornele 1 şi 3 ale contorului, menită să împiedice grupul de măsură să înregistreze întreaga cantitate de energie electrică consumată.

Rezultatul verificărilor a fost consemnat în nota de constatare CY101397/25.06.2015(filele 15-20 din dosar).

Tot atunci, a fost întocmit şi bonul de mişcare/resigilare contor/grup de măsurare.

Pârâtul a recunoscut în întâmpinarea formulată că aparatul de măsură(contorul) nu înregistra întreaga cantitate de energie electrică, ce era consumată, dar s-a apărat susţinând că lucrătorii care au efectuat controlul nu au efectuat măsurători pentru a calcula consumul de energie electrică şi că din planşele foto, anexate cererii de chemare în judecată, rezultă că este vorba de un alt contor, şi nu cel care a fost montat la imobilul proprietatea lui.

Aceste apărări sunt contrazise de materialul probator administrat în cauză, astfel, martorii V. P. şi B. V. A. au declarat că echipa de control a făcut fotografii ale contorului, astfel cum a fost găsit, pentru a fi identificate seria, indexul şi sigiliile aplicate. În locul contorului demontat, s-a montat un alt aparat de măsură iar contorul demontat, împreună cu sigiliile, au fost puse într-o pungă de plastic şi sigilate în prezenta pârâtului.

Martorul V. P. a precizat că toate etapele verificării au fost fotografiate şi filmate şi că toate aceste verificări s-au făcut în prezenţa pârâtului.

Tot în prezenţa pârâtului, conform aceloraşi declaraţii de martori, cu ajutorul unui cleşte Wattmetric, s-a măsurat intensitatea curentului electric iar datele din acest aparat de măsură au fost filmate şi fotografiate. Acest aparat de măsură, potrivit precizărilor făcute de martorul B. V. A., este folosit pentru determinarea consumului de energie electrică, permite vizualizarea rezultatului măsurătorilor,dar nu eliberează şi o diafragmă pe suport de hârtie.

Pârâtul s-a apărat susţinând că nu poate fi obligat la repararea prejudiciului cauzat reclamantei, pe motiv că el nu a încălcat nicio dispoziţie legală.

Referitor la angajarea răspunderii pârâtului, instanţa reţine că între reclamantă(fosta S.C. E. S.A.)şi pârât s-au încheiat contractele de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr.3776/22.05.2003(filele 34-37)şi nr.322-003623/22.05.2003(filele 38-41)iar potrivit art.7 lit.f) din contracte, consumatorul, în speţă pârâtul, are obligaţia să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice şi plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia şi de la firida individuală de branşament, precum şi toate celelalte instalaţii ale furnizorului, aflate în proprietatea consumatorului.

Potrivit acestei clauze contractuale, pârâtului, în calitate de proprietar al contorului de decontare, îi revine răspunderea juridică legată de integritatea acestui aparat de măsură.

Din întregul material probator administrat în cauză a rezultat că asupra contorului montat la imobilul proprietatea pârâtului se făcuse o intervenţie neautorizată, prin montarea unui şunt între bornele 1 şi 3, ce împiedica aparatul de măsură să înregistreze întreaga  cantitate de energie electrică consumată.

Răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie a unei persoane este reglementată de dispoziţiile art.1357 al.(1) Cod civil, ce dispune că cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.(2). Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Din analiza textului de lege, reprodus mai sus, reiese că angajarea răspunderii pentru prejudiciile acuzate prin fapta proprie,mai mult, a întregii răspunderi delictuale, presupune existenţa cumulativă a patru condiţii, şi anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile. Toate aceste condiţii  sunt în acelaşi timp  şi condiţii ale răspunderii contractuale.

Dovada acestor condiţii se poate face prin orice mijloace de probă, inclusiv martori şi prezumţii simple.

Martorii audiaţi în cauză au declarat că au constatat că asupra contorului montat la imobilul proprietatea pârâtului se făcuse o intervenţie neautorizată şi au arătat că aparatul de măsură era sigilat, dar au precizat că sigiliul este practic un plastic şi nu-ţi poţi da seama dacă asupra acestuia s-a intervenit sau  nu şi că ei nu erau abilităţi să certifice autenticitatea sigiliilor aplicate(martorul V. P.).

Şi martorul B. V. A. a declarat că aparatul de măsură prezenta sigiliu, dar nu a putut preciza dacă acest sigiliu era cel original şi nici dacă acesta prezenta „urmă de intervenţie neautorizată”.

În cauză, au fost întocmite două rapoarte de expertiză, de expert  C. N. C (filele 87-88 şi 95-98 dosar) şi de expert N. V.(filele 139-140 dosar).

Expert C. N. C, la fila 87(pe verso) a raportului de expertiză, a menţionat că la desigilarea echipamentului de măsurare s-a constatat existenţa unui şunt suplimentar, între bornele 1 şi 3, dar s-au identificat şi urme de intervenţie/forţare a plăcuţei obturatoare, de pe faţa dorsală a contorului.

În răspunsul la obiectivul 1 al raportului de expertiză, expertul a arătat că intervenţia neautorizată asupra contorului electric s-a făcut prin deschiderea/forţarea plăcuţei obturatoare şi fără desigilarea contorului electric. Şuntul suplimentar a fost montat, potrivit expertului, prin îndepărtarea plăcuţei obturatoare de pe partea dorsală a echipamentului, ale cărei urme de forţare sunt vizibile pe suprafaţa acesteia, acţiune realizată fără desigilarea contorului.

Expertul N. V. a constatat montarea şuntului între  cele două borne ale contorului, dar a considerat că o astfel de intervenţie neautorizată nu se putea face „fără desigilarea cutiei contorului şi a cutiei propriu-zise” . Expertul nu a făcut însă vorbire de urmele de forţare identificate de expert C. N.C., pe suprafaţa plăcuţei obturatoare a cotorului şi potrivit aprecierii sale, „montarea şuntului s-a făcut de către angajatul A. care a resigilat contorul(…)”.

Aşa cum instanţa a reţinut mai sus, potrivit clauzelor din contractul de furnizare a energiei electrice, încheiat între părţi, contorul de măsură a energiei electrice, montat la imobilul proprietatea pârâtului, se află în paza juridică a acestuia iar pârâtul este răspunzător de intervenţiile neautorizate asupra  cestuia, cât timp nu face dovada unei cauze exoneratoare de răspundere, precum fapta unui terţ, presupus de a fi un angajat A. de către expert N. V., dovadă pe care pârâtul nu a făcut-o în cauză.

La soluţionarea cauzei, instanţa va omologa raportul de expertiză întocmit în cauză de expert C. N.C., în care sunt explicate şi detaliate constatările făcute de expert.

Şi verificarea calculului energiei electrice s-a făcut de către acelaşi expert(care a concluzionat că prejudiciul a fost evaluat în mod corect de către reclamantă), potrivit dispoziţiilor art.80 alin.(1) şi (2) din Ordinul nr.64/2014, în forma în vigoare la data constatării faptei(26.05.2015), formă în vigoare până la data de 06.08.2015, potrivit cărora (1) în situaţiile  în care consumul de energie electrică nu poate fi determinat prin măsurare, acesta se stabileşte în sistem pauşal, în conformitate cu procedura specifică, elaborată de OR şi avizată de ANRE şi (2) pct.IV stabilirea consumului de energie electrică în sistem pauşal este permisă, printre alte situaţii, limitativ prevăzute, în cazul sustragerii de energie electrică.

Pentru considerentele expuse mai sus, instanţa apreciază că acţiunea este întemeiată, motiv pentru care urmează să o admită şi va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 7375,26 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantei, şi dobânda legală, calculată de la data de 09.07.2015 (data scadenţei facturii nr.2061766793 /29.06.2015- fila 9 dosar)  şi până la data plăţii.

În baza art.453 alin.(1) Cod procedură civilă, va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 2453,76 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru şi onorariu expert – Creţu Nicoleta Corina.

Domenii speta

Spete similare