Asigurări sociale. Contestaţie decizie impunere. Modalitatea de stabilire a contribuţiei de asigurări sociale

Sentinţa civilă 186 din 26.01.2011. Dosar xxxx/40/2010

Asigurări sociale. Contestaţie decizie impunere. Modalitatea de stabilire a contribuţiei de asigurări sociale.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la 13.09.2010, contestatorul R. G.  a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Botoşani anularea Deciziei nr.25842 din 30 august 2010  şi a Somaţiei nr.25843 din30.08.2010 emise de intimată.

A mai solicitat suspendarea executării potrivit art. 184 alin. 2 C.Procedură fiscală până la soluţionarea contestaţiei. 

 A solicitat totodată anularea dobânzilor, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor. 

În motivare a că la 01.10.2008 a fost chemat la intimată pentru a completa declaraţia de asigurare.  I s-a eliberat acest document la 30.08.2010 când i s-a emis şi somaţia nr. 25843.

A arătat contestatorul că este persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi independente având un mic atelier de  mecanică, însă nu a desfăşurat activitate perioade lungi de timp, astfel că nici nu a realizat câştiguri.  Mai susţine că nu i s-au dat explicaţii despre modul de calcul al penalităţilor şi al majorărilor, al temeiului de stabilire a acestora şi că  semnat declaraţia în care a scris ceea ce i s-a spus. 

Susţine că nu a solicitat şi că nici nu solicită pensie pentru perioada cât nu a lucrat.  În drept a invocat prevederile art. 174 C. pr. Fiscală şi ale Legii nr. 19/2000.

La contestaţie a depus înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată(filele 22-26  ds.),  intimata Casa Judeţeană de Pensii Botoşani a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.

A arătat că, în urma schimbului de informaţii dintre intimată şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Botoşani referitoare la persoanele ce au realizat venituri din desfăşurarea unor activităţi independente s-a identificat contestatorul ca persoană fizică autorizată.

Potrivit art.6 indice 1 al.1 din Legea 19/2000, contestatorul a avut obligaţia de a se asigura pe bază de declaraţie de asigurare în termen de 30 de zile de la data încadrării într-una dintre situaţiile prev. la art.5 al.1 pct.IV lit.c) sau d) din Legea nr.19/2000.

La 30.08. 2010 contestatorul  a încheiat declaraţia de asigurare conform Legii 19/2000, asigurându-se la un venit de 2302750 lei începând  cu 01.01.2005 cu  o contribuţie de asigurări sociale de stat de 31,5 %, cuantumul contribuţiei fiind de 725 366 lei lunar.

Din  deciziile de impunere anuală pentru anii 2005, 2006,  2007,  2008 şi 2009 reiese că acesta a realizat venituri încadrându-se în plafoanele prevăzute de lege.

S-au calculat pentru acesta contribuţia de asigurări sociale, dobânzile şi majorările de întârziere, accesoriile fiind calculate până la 31.07. 2010.

În drept, a invocat prevederile art. 18 din Legea nr. 19/2000, ale Legii nr. 487/2006, ale art. 88 al.1 Cod procedură fiscală şi  ale  art.31 al.1 din Legea 19/2000.

La întâmpinare au fost anexate înscrisuri.

La termenul din data de 26.01.2011 contestatorul a arătat că renunţă la judecata cererii având ca obiect suspendarea executării, motiv pentru care în temeiul art. 246 c.pr. civ.  , instanţa va lua act de această renunţare. 

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri. 

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că :

Potrivit deciziilor de impunere anuală depuse în copie la dosarul cauzei, contestatorul  a realizat :

- în anul 2005 un venit de 5133 lei ;

- în anul 2006 un venit de 6299 lei;

- în anul 2007 un venit de 6855 lei;

- în anul 2008 un venit de 9108 lei;

- în anul 2009 un venit de 3157lei.

În forma în vigoare pentru perioada 01.01.2005 – 22.07.2007, art.5 al.1 pct.IV din Legea 19/2000 prevedea că sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin trei salarii medii brute şi care se afla într-una dintre situaţiile prevăzute la lit.a) - f ).

Faţă de această prevedere legală instanţa va constata că nu au relevanţă în cauză apărările invocate de către contestator în legătură cu faptul că ar fi avut anumite perioade în care nu a desfăşurat activitate situaţie ce ar rezulta din registrul jurnal de încasări şi plăţi.

Pentru anul 2005 potrivit Legii 512/2004 salariul mediu lunar a fost stabilit la 921,1 lei pentru anul 2006 în baza Legii 380/2005 la 1077 lei iar pentru anul 2007 în baza actului cu nr.487/2006 la 1270 lei.

În fişa fiscală pentru anul 2005 s-a consemnat că petentul a realizat un venit net din activitatea de comerţ exterior desfăşurată în sumă de 5133 lei depăşind astfel pragul minim de 3 salarii medii în raport cu prevederile Legii 512/2004 ( fila 36 ds.). Din fişa fiscală pentru anul 2006 rezultă că aceeaşi persoană a obţinut un venit net de 6299 lei mai mare decât limita stabilită prin raportare la Legea 380/2005. Pentru intervalul 01.01.2007-21.07.2007 din datele existente în fişa fiscală pentru anul 2007 rezultă că acesta îndeplinea condiţia privind venitul minim realizat atâta timp cât în fişă s-a consemnat un venit net de 6855 lei  faţă de limita minimă impusă în raport cu preved. Legii 487/2006 de 3810 lei.

Pentru  a se analiza însă  dobândirea calităţii de asigurat era necesară determinarea venitului pe anul calendaristic 2005, an ce s-a încheiat la 31.12.2005. Abia începând cu această dată se putea constata, în condiţiile Ordinului 1040/2004, pct.g -că petentul a realizat venituri mai mari de trei ori decât salariul mediu pe economie, de la acest moment  încadrându-se în situaţia specificată de lege şi de la care curgea termenul de 30 de zile în care avea  obligaţia de a încheia declaraţia de asigurare în raport cu prevederile art.6 indice 1 şi următoarele din Legea 19/2000.

 Potrivit art.6 al.2 din Legea 19/2000, persoanele prevăzute la art.5 al.1 pct.IV care au împlinit vârsta de 18 ani sunt obligate să depună declaraţia de asigurare la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului în termen de 30 de zile de la încadrarea în situaţiile menţionate.

Cum verificarea încadrării în situaţia prevăzută la art.4 se putea face doar la încheierea anului calendaristic( 31.  12.  2005), dată de la care persoana asigurată prin efectul legii avea termenul de 30 de zile în care ar fi fost obligată să depună declaraţia, rezultă că nu pot fi stabilite dobânzi şi majorări de întârziere pentru intervalul 1 ianuarie 2005 – 31.ianuarie 2006,  neexistând nici o obligaţie a contestatorului de plată a acestor sume câtă vreme nu depăşise termenul în care era obligat să depună declaraţia de asigurat.

Art.5 al.1 pct.IV din Legea nr. 19/2000,în forma în vigoare de la data de 22 iulie 2007, a prevăzut că sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii persoanele care se află într-una dintre situaţiile prevăzute la lit.a – f fără a mai fi prevăzută condiţia realizării anumitor venituri.

De la această dată,  obligaţia legală de asigurare a continuat să existe  prin simplul fapt al dobândirii calităţii de persoană autorizată să desfăşoare activităţi independente, astfel că în mod corect pentru perioada ulterioară acestei date s-a constituit debit pentru contestator în raport de venitul înscris în declaraţia de asigurare. 

În ce priveşte penalităţile puse în sarcina contestatorului prin cele două acte contestate instanţa are în vedere că potrivit art. 31 din legea nr. 19/2000,  neplata contribuţiei de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, iar potrivit alineatului 6 din acelaşi articol nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale, prevăzută la art. 21 alin. (2) şi la art. 22 alin. (1), constituie stopaj la sursă şi generează plata unor penalităţi, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Din economia acestor texte rezultă că plata penalităţilor este stabilită doar pentru angajatori în cazul neîndeplinirii obligaţiilor specifice indicate mai sus. 

Instanţa mai are în vedere şi faptul că în conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (2) din Legea nr. 210/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 5 iulie 2005, noţiunile de "dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere" s-au  înlocuit  cu noţiunea de "majorări de întârziere".

Pentru aceste considerente  şi văzând că legea specială ce reglementează regimul dobânzilor,al  majorărilor de întârziere şi al penalităţilor (Legea nr. 19/2000)nu stabileşte obligaţia de plată a penalităţilor  decât pentru pentru nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale,contestatorul neaflându-se în acastă situaţie vaconstata că în mod greşit s-au calculat penalităţi pentru contestator  în cuantum de 42,5874 lei.

În raport cu preved. art. 174 din O.G. 92/2003 instanţa va îndrepta actele de executare emise de Casa Judeţeană de Pensii în sensul că va înlătura dobânzile şi penalităţile aferente intervalului 01.01.2005 – 31.01.2006 la stabilirea cuantumului total al dobânzilor instanţa având în vedere calculul privind contribuţia de asigurări sociale arătată de intimată în buletinul de la filele 29-31 ds. cu eliminarea dobânzilor aferente lunilor 01. ianuarie 2005- 31 ianuarie 2006 (5394,3925-1645,1475)

În raport cu noile dobânzi stabilite de instanţă şi având în vedere înlăturarea penalităţilor  se va dispune şi modificarea totalului obligaţiilor de plată restante urmând a fi modificate elementele din decizia de impunere şi somaţia de plată în sensul că în loc de dobânzi şi majorări de întârziere plus penalităţi va figura doar dobânzi şi majorări de întârziere.

Pentru motivele arătate  va modifica Decizia referitoare la obligaţiile de plată şi calcul accesorii  nr. Decizia nr. 25842/30.08.2010 şi Somaţia nr. 25843/30.08.2010 în sensul că la rubrica dobânzi şi majorări de întârziere va figura suma de de 3749,245 lei  în loc de 5394,3925 lei, la rubrica penalităţi va figura o lei în loc de 42,5874 lei,iar la rubrica Total va figura suma de 9645,4646lei  în loc de 11 333, 1995 lei.

Domenii speta

Spete similare