Societati comerciale. Contestatie la executare. Interferenta dispozitiilor Legii nr.31/1990 modificata.

Decizie 212 din 07.07.2005


Societati comerciale. Contestatie la executare. Interferenta dispozitiilor  Legii nr.31/1990 modificata.

Potrivit art.399  Cod procedura civila  - împotriva executarii silite însesi, precum si împotriva  oricarui  act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.

Conform art.56 lit.a din  Legea nr.31/1990 republicata, societatea comerciala  poate fi declarata nula când lipseste actul  constitutiv.

La data de 5.08.2004, contestatoarea S.C.E. S.A., în contradictoriu cu intimata B.R.D. Bucuresti si S.C.B. S.R.L., a formulat contestatie la  executare, împotriva actelor  de  executare începute în cazul  dosarului executional  nr.20/2004 al B.E.J.G. I.-E.

Totodata, s-a solicitat suspendarea executarii silite pâna la solutionarea contestatiei.

Prin sentinta civila nr.13529/17.12.2004,  a Judecatoriei Constanta, s-a respins cererea ca nefondata.

S-a retinut ca, prin încheierea nr.1453/3.06.2004 pronuntata de Judecatoria Constanta, a  fost încuviintata cererea  de  începere  a procedurii de executare silita  formulata de creditorul B.R.D.-G.S.G.-Centrala Bucuresti în contradictoriu  cu debitorul S.C.B. S.R.L.Eforie  Nord, în baza titlului executoriu, respectiv  sentinta penala nr.53/3.12.2002, pronuntata de Curtea Suprema  de Justitie (dosar penal nr.891/1999).

La data  de 2.07.2004, contestatoarea a fost somata sa îsi achite datoria pentru ca, apoi, sa se dispuna afisarea publicatiei de vânzare a activului  Braseria „B.”.

Vânzarea la licitatie a activului  a  fost suspendata  la data de  30.08.2004, ca urmare  a admiterii cererii de suspendare provizorie a executarii  formulata de contestatoare în dosarul civil nr.7760/2004 al Judecatoriei Constanta.

Motivul invocat  de contestatoare si anume faptul ca activul asupra caruia s-a început executarea silita nu este în  proprietatea S.C.B. S.R.L., nu este întemeiat.

Astfel, aceasta  s-a înfiintat la  16.03.1992 prin asocierea  dintre S.C.E.  S.A.  si A.T. & T.S.R.L., conform  contractului de societate autentificat, ocazie cu care S.C.E. S.A. a adus  ca aport la  capitalul social Complexul  Hotelier Belona.

Prin sentinta civila nr.1999/22.04.1998 a Tribunalului Constanta,  s-a constatat nulitatea  absoluta a contractului de societate autentificat sub nr.6646/16.03.1992 la  Notariatul de Stat Judetean Constanta privind constituirea S.C.B.S.R.L., s-a dispus dizolvarea societatii si  s-a respins capatul de cerere privind lichidarea.

Hotarârea a ramas definitiva  si irevocabila, respectiv prin respingerea apelului si  recursului declarat împotriva acesteia.

Raportând  disp.art.58  din  Legea nr.31/1990, modificata, în cauza de fata, instanta constata ca la data de 16.11.1998, S.C.B. S.R.L. a încetat,  fara efect retroactiv.

De asemenea, desi contestatoarea invoca  constatarea nulitatii absolute a licitatiei  din  2.07.1992 si  a contractului  de vânzare-cumparare  a activului  Braseria  „B.” , nu se probeaza acest aspect.

Impotriva acestei hotarâri, în termen,  a declarat apel S.C.Turism Hoteluri Restaurante „M. N.” S.A. (T.H.R.M. N. S.A.), fosta S.C.Eforie S.A., solicitând admiterea  lui, schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii contestatiei la  executare.

Se arata ca hotarârea este nelegala si netemeinica pentru urmatoarele  considerente:

1.Inaplicabilitatea în  cauza a prev.art.58  din Legea nr.31/1990, modificata:

In cauza, instanta de fond face o confuzie  între nulitatea actului constitutiv  si  societatea nelegal constituita.

Din modul de redactare al art.56 din Legea nr.31/1990, cât si din interpretarea  lui gramaticala, rezulta ca nulitatea unei societati  comerciale poate avea drept  cauze  numai pe cele  mentionate în  mod  expres în text, de la lit.a-h.

Nulitatea actului constitutiv pentru lipsa consimtamântului  nu este prevazut expres ca o cauza de nulitate a unei  societati comerciale  înmatriculate.

Pe de alta  parte, vazând si disp.art.58 din lege, instantele  de judecata care au constatat nulitatea absoluta  a contractelor  de societate, au  respins cererea de  lichidare si nu au aplicat aceste prevederi.

Potrivit  art.59 din  lege, declararea nulitatii societatii nu aduce  atingere actelor  încheiate în numele  sau.

In  al.2  se prevede ca  nici  societatea si  nici  asociatii nu pot  opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

In cauza,  intimata B.R.D.-G.S.G. nu are calitatea unui tert de buna-credinta.

Astfel, hotarârile instantelor  de judecata, prin care s-a  constatat nulitatea absoluta  a actelor constitutive au fost publicate în  M.Of. la  19.05.1999, înainte de finalizarea procesului  penal si  nu a fost adus la cunostinta  Curtii Supreme  de Justitie.

Mai  mult, creditele  acordate catre S.C.B. S.R.L. si  S.C.U.  T. & T. S.R.L. au fost  date cu  încalcarea normelor bancare si  fara  verificarea tuturor  documentelor  necesare.

Toate argumentele instantei  de fond, referitoare la societatea comerciala  nelegal constituita si inopozabilitatea fata  de terti a acestei nulitati,  exced situatiei  de fapt prezentata mai sus.

Indiferent  de motivul de nulitate retinut de instanta, în cauza îsi  gasesc aplicarea principiile  efectelor  nulitatii, respectiv  al  retroactivitatii  efectelor acestora.

Potrivit  acestui principiu, nulitatea actului  juridic  îsi produce efectele  retroactiv  din  momentul  încheierii lui, astfel  încât actul juridic civil afectat de nulitate este considerat ca  nu  a existat niciodata.

In acest sens, trebuie respinsa si apararea intimatei, potrivit cu care  aceasta hotarâre judecatoreasca nu  este opozabila intimatei,  deoarece nu  a participat la proces.

2.Nulitatea actelor  de executare, raportata la vânzarea la licitatie  si  a terenurilor  pe  care se afla  activele:

Asa cum rezulta din actele  de executare, obiectul acesteia îl constituie Braseria „Belona”, fara  a fi inclus si terenul aferent.

Din dosarul de executare rezulta ca expertizarea a inclus si valoarea terenului.

Ca efect, pretul de pornire  a  licitatiei cuprinde atât  constructiile  cât si terenul  aferent – teren care, conform certificatului  de atestare  a dreptului de proprietate asupra terenurilor si  a hotarârii Consiliului  Local al orasului  Eforie  nr.134/31.05.2003,  se afla  în proprietatea S.C.Eforie S.A.

Deci, a fost scos la  licitatie si terenul, un bun care  nu  apartine partii responsabille  civilmente S.C.B.S.R.L.

3.Caracterul  nefondat al celorlalte aparari  ale  intimatei.

O  alta  aparare  a intimatei, neretinuta, însa, de instanta de fond, se refera la faptul  ca  lipsa formalitatilor  de înregistrare (inclusiv cele  privind legalitatea actului  constitutiv), nu va putea fi opusa de catre asociati tertilor, invocându-se ca temei disp.art.3,4,7 din lege.

Insa, asa cum rezulta din aceste texte de lege, nulitatea actului  constitutiv nu se regaseste printre conditiile prev.de art.3,  astfel  încât  prev.art.7 al.2  nu  îsi  gaseste aplicarea în cauza, întrucât  nu se poate confunda  lipsa  formalitatilor  de înregistrare cu  legalitatea actului constitutiv.

Intimata B.R.G.-G.S.G. S.A. a depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea  apelului  ca nefondat,  deoarece toate  motivele invocate de contestatoare  în cererea de apel cât si  argumentele  sale sunt neîntemeiate.

Se arata ca instanta  de fond a retinut în  mod  corect situatia de  fapt, pronuntând o solutie legala si  temeinica.

De asemenea, la dosar intimata a depus concluzii  scrise.

Analizând criticile formulate, Curtea retine  urmatoarele:

In anul 1991, în  baza Legii nr.15/1990 si a H.G.nr.1041/1990, a  luat fiinta S.C.E.S.A. – care în  prezent se  numeste S.C.T. H. R. „Marea Neagra” S.A. (T.H.R.Marea Neagra S.A.) si  i-au  fost predate în proprietate o serie de active, printre care si activul Braseria „B”.

In  anul 1992 a luat fiinta o noua societate S.C.B. S.R.L., prin asocierea dintre S.C.E S.A. si S.C.A  T& T S.R.L.,  având la  baza contractul de societate autentificat sub nr.6746/16.03.1992.

La 3.07.1992, S.C.B  a cumparat  de la S.C. T.H.R.M N S.A., în urma licitatiei organizate, activul Braserie „B”.

Ulterior, prin decizia  nr.4690/15.06.2000 a Curtii de Apel Constanta, s-a constatat nulitatea  licitatiei din  2.07.2002  si  a contractului de vânzare-cumparare din 3.07.1992, privind activul Braseria  „B” din Eforie  Nord.

De asemenea, prin sentinta civila  nr.1999/22.04.1998 a Tribunalului Constanta, s-a constatat nulitatea absoluta  a contractului  de societate, autentificat sub nr.6746/16.03.1992 la Notariatul de Stat Judetean Constanta, a dispus  dizolvarea S.C.B S.R.L. si a respins capatul de cerere privind lichidarea.

Ulterior, prin sentinta civila nr.1549/1999 a Tribunalului  Constanta, s-a admis,  la cererea  S.C. T.H.R.Marea Neagra S.A., evacuarea S.C.Belona S.R.L. din activele  aportate de contestatoare la capitalul social,  cu consecinta predarii acestuia  catre contestatoare.

In  baza acestor  hotarâri, S.C. T.H.R.M. N.S.A. a formulat contestatie  la executare  a sentintei penale nr.55/3.12.2002 a Curtii Supreme de Justitie, invocând un drept  de proprietate  asupra activului urmarit silit.

Argumentele invocate  de catre contestatoare sunt  neîntemeiate, retine Curtea.

Astfel art.56 lit.a din  Legea nr.31/1990, modificata, arata  ca societatea comerciala poate fi declarata  nula  când  lipseste actul constitutiv.

Ori  nulitatea acestuia, echivaleaza  cu lipsa acestui act constitutiv.

Asa dar, daca acest contract este declarat nul,  societatea  însasi  este  nula.

In aceste conditii, apare ca lipsita de relevanta distinctia pe care  încearca sa  o faca contestatoarea între nulitatea actului  constitutiv  si cea a societatii nelegal  constituita.

In ceea ce priveste buna-credinta  a tertilor,  conform art.59 din lege, se apreciaza de la  momentul actului  juridic  de catre societatea a carei  nulitate s-a constatat si  nu  dupa cel  al  publicarii  lui  în  Monitorul Oficial.

Sustinerea contestatoarei privind legalitatea  acordarii creditelor catre S.C.Belona S.R.L., nu poate fi analizata pe  calea  contestatiei la  executare.

In aceste conditii,  asa  cum în mod  corect  a retinut  si instanta de fond, activul se afla în patrimoniul S.C.B S.R.L., deoarece nulitatea contractului de societate nu opereaza  cu  efect retroactiv.

Unul din efectele actului  juridic este principiul restabilirii  situatiei  anterioare, însa el nu se aplica  tertilor, ci  numai  partilor raportului  juridic.

Din actele existente la  dosar, nu s-a demonstrat nulitatea absoluta a licitatiei  prin care a fost comparat activul  B.

De  asemenea, instanta de fond, a retinut în  mod corect ca terenul  pe  care  se afla  situata constructia  face parte din activ, iar conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate, rezulta ca acesta a intrat în  patrimoniul S.C. E.S.A.

In aceste conditii, sustinerea contestatoarei,  în sensul ca obiectul  executarii  silite îl constituie numai constructia,  nu poate fi primita.

Este adevarat ca, prin sentinta civila nr.199/22.04.1998 pronuntata de Tribunalul Constanta, s-a constatat, la cererea contestatoarei, nulitatea  absoluta  a contractului  de societate autentificat sub nr.6746/16.03.1992 la Notariatul de Stat Judetean Constanta, s-a dispus  dizolvarea S.C.B. S.R.L. si s-a respins capatul de cerere privind lichidarea.

Insa,  în urma  dizolvarii, societatea nu mai poate  angaja  noi  operatiuni comerciale, dar cele  aflate în curs trebuie finalizate.

Deci, societatea trebuie  sa-si execute obligatiile  si sa îsi  valorifice drepturile care au ca izvor  raporturile  juridice  încheiate anterior  dizolvarii.

In ceea ce priveste lipsa  formalitatilor de înregistrare, nu poate fi opusa tertilor.

Rezulta ca S.C.Belona S.R.L. a dobândit  si pastrat în continuare personalitatea juridica în ceea ce privesc raporturile  cu tertii, chiar daca pe  cale judecatoreasca  s-a constatat nulitatea absoluta a contractului  de societate.

Fata de cele  expuse,  rezulta ca  toate criticile aduse hotarârii instantei de fond  sunt neîntemeiate.

Pe cale de consecinta,  în  conf.cu disp.art.296 cod pr.civila,  apelul urmeaza a fost respins ca nefondat de instanta de control.

Decizia civila nr.212/07 iulie 2005