Daune morale. Majorare

DECIZIA PENALA NR. 31/A/27 februarie 2007

Daune morale. Majorare.

Cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, ca urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cel în cauza în plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura în care i-a fost afectata situatia sociala.

Prin sentinta penala nr. 363 din 5 decembrie 2006, Tribunalul Bihor, în baza art. 20 rap. la art. 197 alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. a Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul M.V., la o pedeapsa de 4 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal pe o durata de 3 ani.

În baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, pe o durata de 7 ani, ce constituie termen de încercare, stabilit conform art. 86/2 Cod penal.

I s-a impus inculpatului respectarea masurilor de supraveghere prevazute de art. 86/3 lit. a-d Cod penal si a fost obligat acesta sa se prezinte periodic la Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Bihor, pentru verificarea respectarii masurilor de supraveghere.

I s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86/4 Cod penal.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 RON cu titlul de daune morale în favoarea partii civile S.B.A. si au fost respinse restul pretentii civile solicitate ca nedovedite.

S-au confiscat cele doua bancnote de 50.000 lei, cu seriile 023C4364992 si 022D1984373.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca, în data de 13 iunie 2004, inculpatul, la acea data în vârsta de 72 de ani, în jurul orelor 15,00, a consumat bauturi alcoolice la un cafe-bar din localitatea de Topa de Sus, jud. Bihor, iar ulterior, în jurul orelor 19,00, s-a îndreptat spre domiciliu.

În timp ce se deplasa spre locuinta, inculpatul s-a întâlnit cu P.I., care era însotita de cele trei nepoate ale sale, printre care si partea vatamata S.B., la acea data în vârsta de 13 ani.

Inculpatul le-a propus celor 3 minore sa îl însoteasca la locuinta sa, pentru a culege cirese, propunere acceptata de cele de partea vatamata si de sora acesteia, A. si cu care a fost de acord si bunica lor.

Ajunse la domiciliul inculpatului, cele doua minore s-au urcat într-un cires, dupa ce în prealabil, inculpatul le-a pus la dispozitie o scara. La un moment dat inculpatul i-a solicitat partii civile minore sa intre în locuinta sa, sub pretextul de a-i da si lui cirese. Dupa ce minora a intrat în locuinta, inculpatul a închis usa cu cheia, prin interior, dupa care s-a asezat pe pat, cerându-i minorei sa ia loc lânga el. Fara a realiza intentiile inculpatului, minora s-a asezat pe pat, iar acesta, cu forta, i-a dat jos pantalonii si chilotii jos, dupa care s-a dezbracat de pantaloni, încercând sa întretina un raport sexual.

Inculpatul i-a remis minorei doua bancnote a câte 50.000 lei, întrebând-o daca vrea sa fie "draguta sa". În acest context, minora s-a speriat si plângând, a strigat-o pe sora sa A., însa aceasta nu a auzit-o.

Dupa un timp, A.S. s-a deplasat spre casa, unde a discutat cu bunica sa, P.I. care, îngrijorata de lipsa partii vatamate, s-a îndreptat spre locuinta inculpatului, strigându-l pe acesta pe nume, moment în care inculpatul a iesit din casa, deschizând usa din interior, cu pantalonii desfacuti la fermoar. La întrebarea întemeiata a bunicii partii vatamate, inculpatul a dat un raspuns echivoc, nearatând ce i s-a întâmplat partii vatamate. Între timp, partea vatamata s-a strecurat pe lânga aceasta, fugind spre casa, având în mâna cele doua bancnote de câte 50.000 lei.

Minora i-a povestit bunicii sale cele întâmplate, iar aceasta, în dimineata zilei de 14 iunie 2004, s-a prezentat la Postul de Politie Dobresti, unde a depus o plângere penala, prezentând si cele doua bancnote a câte 50.000 lei.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal, a declarat apel partea vatamata S.B.A., reprezentata de S.L., solicitând desfiintarea sentintei, atât sub aspectul laturii penale, cât si al celei civile.

Sub aspectul laturii penale, apelanta a solicitat sa se înlature circumstantele atenuante retinute de prima instanta în favoarea inculpatului si, de asemenea, dispozitiile art. 86/1 Cod penal privind suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, aratând ca, fata de gravitatea faptei, se impune aplicarea unei pedepse cu executarea prin privare de libertate, iar sub aspectul laturii civile, s-a sustinut ca daunele morale acordate de prima instanta sub  derizorii, având în vedere vârsta pe care minora o avea la data comiterii faptei, împrejurarea ca victima locuieste într-o comunitate restrânsa, precum si fata de atitudinea nesincera a inculpatului.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia penala nr. 31/A din 27 februarie 2007, a admis apelul penal declarat de partea civila S.B.A., reprezentata de S.L., împotriva sentintei penale nr. 363 din 5 decembrie 2006, pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care a desfiintat-o în sensul ca, a majorat daunele morale la care a fost obligat inculpatul M.V. în favoarea partii civile S.B.A. de la 3.000 lei RON la 5.000 lei RON.

A mentinut restul dispozitiunilor sentintei apelate.

Curtea a retinut ca, solutia adoptata de instanta de fond sub aspectul retinerii starii de fapt este corecta, ea fiind sustinuta de materialul probator administrat în cauza, cu referire la declaratiile partii civile, procesul-verbal de cercetare la fata locului, procesul verbal de conducere în teren, certificatul medico-legal, declaratiile martorilor, inclusiv ale martorului G.F., care atât în declaratia data în faza de urmarire penala, cât si în cea data în fata instantei a aratat ca inculpatul, cu ocazia conducerii în teren si a cercetarii la fata locului, a recunoscut ca cele aratate de minora sunt reale.

Cât priveste circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. a Cod penal, curtea apreciaza ca în mod corect a retinut-o instanta de fond în favoarea inculpatului, data fiind vârsta acestuia si trecutul sau nepedepsit, acesta neavând antecedente penale.

De asemenea, curtea apreciaza ca prima instanta a facut o justa individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicata inculpatului, atât ca si cuantum, cât si ca modalitate de executare. Pedeapsa reprezinta o reactie corespunzatoare efectelor produse de infractiunea savârsita de cel care a nesocotit norme de incriminare si specifica personalitatii sau conduitei infractorului. Coercitiunea pedepsei presupune limitarea sau pierderea de catre cel condamnat a unor drepturi si libertati. Chiar daca nu s-a dispus executarea pedepsei prin privare de libertate, pedeapsa ce i-a fost aplicata inculpatului presupune limitarea si pierderea de catre inculpat a unor drepturi si unei parti din atributele libertatii, acesta nemaiputând participa la relatiile familiale si politice. Ideea de constrângere nu numai ca nu exclude, dar chiar presupune cauzarea unor restrictii fortate de drepturi sau libertati, ceea ce determina anumite suferinte de ordin moral. Represiunea prompta si moderata are un rol foarte important, de preventiune, pedeapsa netrebuind sa se concretizeze într-o retributie pura a faptei neconvenabile social, ci este necesar sa fie avut în  vedere si scopul preventiv al sau. Data fiind vârsta inculpatului si împrejurarea ca acesta nu vadeste indicii de incorigibilitate sau antisocialitate acuta, curtea apreciaza ca în mod corect i s-a acordat inculpatului o sansa, de a se reeduca prin propria lui vointa, cu atât mai mult cu cât acest lucru va fi verificat de serviciul abilitat, caruia i s-a încredintat verificarea respectarii masurilor de supraveghere.

Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, este de retinut ca aceasta nu este supusa unor criterii legale de determinare. Cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, ca urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cel în cauza în plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura în care i-a fost afectata situatia sociala.

De asemenea, pentru ca instanta sa poata aplica aceste criterii apare necesar ca cel ce pretinde daunele morale sa produca un minim de argumente.

Or, în speta, prin savârsirea de catre inculpat a infractiunii de tentativa la viol calificat, partea civila nu a suferit pe plan fizic consecinte.

Însa, chiar daca pe plan fizic nu a suferit consecinte, având în vedere vârsta minorei la data savârsirii infractiunii, aceasta nefiind dezvoltata suficient din punct de vedere fizic si psihic, savârsirea faptei poate avea consecinte nefaste asupra dezvoltarii sale psihice  si morale ulterioare, aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul a încercat sa-i cumpere favorurile, oferindu-i bani.

De asemenea, asa cum a aratat si aparatorul partii civile, fapta s-a desfasurat într-o comunitate restrânsa, unde lucrurile de acest gen apar ca exceptii si sunt percepute si analizate ca atare, pozitia minorei în societate putând fi afectata în viitor de acest eveniment.

Astfel fiind, curtea a apreciat ca suma acordata cu titlu de daune morale de catre prima instanta nu este în masura sa acopere prejudiciul suferit de minora, considerent pentru care a majorat-o de la 3.000 lei RON la 5.000 lei RON daune morale la care a fost obligat inculpatul.

1

Domenii speta

Spete similare