R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREŞTI
....
Dosar nr. ................
SENTINŢA CIVILĂ NR..........
Şedinţa publică de la ...............
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE - .............................
GREFIER - ................................
Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta ................ în
contradictoriu cu pârâţii .............. şi ............., având ca obiect anulare act.
Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică de la termenul
din ..........., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată şi care face
parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru
a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat
succesiv pronunţarea pentru datele de ......., ........., ......... şi pentru data de azi,
..........
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de .......... sub nr.
..........., reclamanta .................. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii .................
şi ................., constatarea nulităţii absolute a contractului de mandat autentificat
sub nr. .............. de BNP ..............., a contractului de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr. ............ de BNP ............. pentru cauză ilicită şi lipsa obiectului,
precum şi a tuturor contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că l-a mandatat pe pârâtul ...........
să efectueze vânzarea-cumpărarea unui imobil situat în municipiul Ploieşti, cu
obligaţia pentru acesta de a achiziţiona un alt apartament. Pârâtul nu şi-a
îndeplinit obligaţiile, înstrăinând imobilul pentru o sumă simbolică, de .............
ROL, fără a cumpăra un alt apartament. Pentru aceste motive au fost sesizate
organele de cercetare penală, pârâtul fiind trimis în judecată pentru săvârşirea
infracţiunii de înşelăciune, fiind condamnat la pedeapsa închisorii prin Sentinţa
penală nr. .......... a Judecătoriei Ploieşti, reţinându-se că a indus în eroare
reclamanta la momentul încheierii mandatului.
A mai susţinut reclamanta că este lovit de nulitate absolută contractul de
vânzare-cumpărare încheiat de mandatarul său, ............., cu pârâtul .............,
pentru cauza imorală, deoarece mandatarul putea să vândă apartamentul numai
dacă achiziţiona un altul, în caz contrar reclamanta nefiind de acord cu
înstrăinarea apartamentului. De asemenea, a fost invocată lipsa preţului, suma de
............. ROL fiind sub valoarea minimă de vânzare a imobilului la nivelul anului
2000 în municipiul Ploieşti.
Ca efect al constatării nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare
este necesară constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare
subsecvente.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 112 Cod procedură civilă, art. 948,
art. 962, art. 968 şi art. 1303 Cod civil.
Reclamanta a renunţat la ultimul capăt de cerere prin declaraţia
autentificată sub nr. .......... de BNP .....................
Pârâtul ................ a formulat întâmpinare, invocând excepţia prescrierii
dreptului la acţiune al reclamantei, excepţie respinsă ca neîntemeiată prin
încheierea de şedinţă din data de ............ Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea
acţiunii ca neîntemeiată, reclamanta nefăcând dovada afirmaţiilor făcute în
cuprinsul acţiunii.
Instanţa a încuviinţat pentru reclamantă şi pentru pârâtul .............. proba
cu înscrisuri, proba cu interogatoriu şi proba cu un martor.
Deşi legal citat, pârâtul .............. nu a formulat întâmpinare şi nu s-a
prezentat în instanţă pentru a solicita administrarea de probe.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin procura autentificată sub nr. .............. de BNP .............., reclamanta l-a
mandatat pe pârâtul ........... în vederea înstrăinării apartamentului nr. .... situat în
.................................... . În baza acestei procuri, pârâtul .............. a încheiat cu
pârâtul ................ contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ................
de BNP ............ în schimbul unui preţ de ............... ROL.
La sesizarea reclamantei, s-a început urmărirea penală împotriva pârâtului
.............., acesta fiind trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de
înşelăciune prevăzută de art. 215 Cod penal, reţinându-se că a indus-o în eroare pe
reclamantă la momentul încheierii contractului de mandat, căreia i-a promis
achiziţionarea unui alt apartament, obligaţie pe care nu a îndeplinit-o. Prin
Sentinţa penală nr. ........... a Judecătoriei Ploieşti, definitivă prin Decizia penală nr.
............ a Tribunalului Prahova, pârâtul ............. a fost condamnat la 3 ani şi 6
luni închisoare.
Instanţa reţine că cererea de constatare a nulităţii absolute a contractului de
mandat este întemeiată exclusiv pe faptul că pârâtul ................ a fost condamnat
penal prin hotărârile amintite mai sus, susţinându-se că s-a dovedit astfel
inducerea în eroare la momentul încheierii contractului.
Trebuie remarcat că, din examinarea conţinutului procurii, pârâtul a fost
mandatat să se ocupe de toate formalităţile necesare înstrăinării apartamentului
proprietatea reclamantei, să încaseze preţul obţinut şi să efectueze formalităţile
pentru intabularea proprietăţii pe numele noului dobânditor. Nu reiese din
conţinutul procurii că s-ar fi impus în sarcina mandatarului obligaţia de a cumpăra
un alt apartament pentru reclamantă cu preţul obţinut din vânzare. În consecinţă,
fiind sesizată cu o cerere de constatare a nulităţii a acestei procuri, instanţa se va
pronunţa exclusiv raportat la limitele procurii contestate.
În opinia instanţei, suntem în prezenţa a două raporturi juridice încheiate
între părţi: un prim raport juridic consemnat în procura care avea ca obiect
vânzarea apartamentului reclamantei, în timp ce al doilea raport juridic,
neconsemnat în scris dar dovedit prin probele administrate în faţa instanţei penale,
avea în vedere achiziţionarea unui alt apartament. Cele două operaţiuni juridice
sunt distincte şi nu se poate prezuma că la momentul întocmirii procurii s-a
prevăzut şi obligaţia de a cumpăra un alt apartament.
Avându-se în vedere această distincţie, instanţa reţine că Sentinţa penală nr.
............ a Judecătoriei Ploieşti face referire doar la neexecutarea celei de a doua
obligaţii, fără a se menţiona eventualele manopere dolozive utilizate la momentul
încheierii contractului de vânzare-cumpărare. În aceste condiţii, în lipsa unor alte
motive de nulitate instanţa apreciază că este neîntemeiat primul capăt de cerere.
Privitor la nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare se observă
că se invocă lipsa scopului mediat, ca element al structurii cauzei actului juridic.
Prin scop mediat se înţelege motivul determinant al încheierii actului juridic, fiind
variabil chiar şi în cadrul unei categorii de acte juridice civile, în timp ce scopul
imediat este stabilit pe principalele categorii de acte juridice.
În cauză, scopul mediat al reclamantei a fost de a înstrăina bunul pentru a
dobândi un alt bun cu suma de bani primită ca preţ. Acest scop a existat la
momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, astfel cum susţine chiar
reclamanta. Este o diferenţă între existenţa scopului mediat, care este prealabilă
întocmirii actului juridic, şi motivele care au dus la nerealizarea acestui scop, care
implică alte instituţii juridice şi care sunt ulterioare vânzării. Existenţa scopului
mediat se analizează în raport de părţile raportului juridic, reclamanta, respectiv
pârâtul .............., şi nu în raport de pârâtul ..........., care era doar un mandatar
care a încheiat actul în numele şi pe seama reclamantei. În consecinţă, chiar dacă
mandatarul nu avea reprezentarea scopului mediat al încheierii contractului de
vânzare-cumpărare, acest fapt nu are nici o relevanţă, conduita mandatarului
urmând a fi analizată prin prisma răspunderii contractuale în baza contractului de
mandat, fără legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat.
Instanţa nu va reţine nici susţinerile reclamantei în sensul că preţul vânzării
nu există întrucât suma de ...................... ROL ce a fost obţinută ca preţ nu este
atât de disproporţionată în raport de valoarea bunului astfel încât preţul să fie
considerat derizoriu. Pentru a aprecia astfel, instanţa are în vedere atât anul
întocmirii contractului cât şi locul situării imobilului şi caracteristicile acestuia.
Este adevărat că este un preţ minim însă preţul redus nu echivalează cu un preţ
derizoriu, iar o acţiune în acţiune pentru leziune este deschisă numai minorului cu
capacitate de exerciţiu restrânsă.
În concluzie, instanţa consideră că nu s-au dovedit cauze de nulitate
invocate de reclamantă iar activităţile frauduloase ale pârâtului, astfel cum au fost
arătate în hotărârile pronunţate în procesul penal, nu afectează validitatea procurii
şi a contractului de vânzare-cumpărare atacate, reclamanta având posibilitatea de
a se îndrepta împotriva pârâtului .............. pentru obligarea la daune interese ca
urmare a neexecutării contractului de mandat prin care acesta se obliga să îi
achiziţioneze un alt imobil cu preţul obţinut în urma încheierii contractului de
vânzare-cumpărare, contract de mandat care este distinct de contractul dedus
judecăţii.
Pentru aceste motive, instanţa va respinge acţiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge acţiunea formulată de reclamanta ..............., cu domiciliul ales la
Cabinet de Avocat ........... situat în ........................., în contradictoriu cu pârâţii
........................, domiciliat în comuna ......................., şi ................, cu ultimul
domiciliu cunoscut situat în ........................., citat şi prin afişare la uşa instanţei şi
prin publicarea citaţiei într-un cotidian de largă circulaţie, ca neîntemeiată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, ...............
PREŞEDINTEGREFIER
3
Curtea de Apel Brașov
Tipuri de acţiuni în contencios administrativ. Actul atacat în justiţie poate fi atât actul administrativ tipic, ca manifestare unilaterală de voinţă, cât şi actl administrativ atipic, adică tăcerea, respectiv refuzul nejustificat, ca acte asimilate actlu
Judecătoria Caracal
Contract de imprumut. Nerespectarea prevederilor art.5 din Ordonanţa 9/200 privind nivelul dobanzii in raporturile civile.
Curtea de Apel Oradea
Cerere de chemare în judecată, formulată de o societate în insolvenţă, împotriva administratorului său special
Curtea de Apel Suceava
Contract de lucrări. Posibilitatea de ajustare a prețului într-un contract de achiziție.
Tribunalul Bacău
Contracte