Fara titlu

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

....

Dosar nr. ...............

SENTINŢA CIVILĂ NR. ...........

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ............

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE - ..................

GREFIER - ..................

Pe rol pronunţarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de contestatorii

................ şi ................. în contradictoriu cu intimaţii BEJ ................ şi ............ Marian,

având ca obiect - contestaţie la executare.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la ..........., fiind consemnate în

încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când

instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi,

.................

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ............. la data de ............,

astfel cum a fost modificată şi completată prin cererea de la ............ (f. 33), contestatorii

............. şi ............., în contradictoriu cu intimaţii BEJ ............. şi ............, au formulat

contestaţie la executare, solicitând:

1)anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. .............. al

BEJ ...........;

2)anularea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit

de executorul judecătoresc la data de ........... ori, în subsidiar, modificarea

(anularea parţială a) acestui proces-verbal, prin reducerea onorariului

executorului judecătoresc şi a onorariului avocaţial;

3)întoarcerea executării silite.

4)Suspendarea executării silite privind cheltuielile de executare, până la

soluţionarea prezentei contestaţii.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat în esenţă că au încheiat cu intimatul

............ un antecontract de vânzare-cumpărare, în temeiul căruia intimatul le-a plătit un

avans de .......... euro. Cu toate că perfectarea vânzării nu a fost posibilă din cauza

problemelor financiare ale intimatului, contestatorii au fost de acord cu amânarea

termenului, iar ulterior, cu restituirea avansului primit, fiind încheiată în acest sens o

convenţie autentificată la notarul public la data de ............ Se arată că înţelegerea dintre

părţi a fost ca restituirea avansului să se facă de îndată ce contestatorii vor vinde terenul

unei terţe persoane.

Potrivit contestatorilor, convenţia din data de ............ nu constituie titlu executoriu,

întrucât creanţa nu este exigibilă, nefiind stipulat nici un termen de plată. În consecinţă, se

impunea în prealabil ca intimatul să ceară contestatorilor plata benevolă a sumei datorate.

Cu toate acestea, susţin contestatorii, intimatul a început cu rea-credinţă executarea

silită împotriva contestatorilor, fără a le solicita plata benevolă a sumei de ........... euro şi

fără a le da posibilitatea de a plăti de bunăvoie, ceea ce contravine prevederilor art. 3711

C.pr.civ. La momentul la care au fost înştiinţaţi despre executarea silită începută,

contestatorii au plătit benevol suma de .......... euro, însă la acea dată erau deja stabilite

cheltuieli de executare în cuantum de peste ............ lei noi, total nejustificate în raport de

activitatea depusă de avocat şi de executorul judecătoresc. Se solicită cenzurarea şi

reducerea onorariului avocatului şi al executorului judecătoresc, în temeiul art. 274 alin.3

C.pr.civ., respectiv al art. 58 din Legea nr. 188/2000 şi al Ordinului Ministrului Justiţiei nr.

2550/2006, care stabileşte onorariile maximale cuvenite executorilor judecătoreşti.

În dovedirea cererii, întemeiată în drept pe disp. art. 274 alin.3, art. 3711, art. 372,

374, 399 C.pr.civ., ale Legii nr. 188/2000 şi ale Ordinului Ministrului Justiţiei nr.

2550/2006, contestatorii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Prin întâmpinare (f. 30), intimatul ............... a solicitat respingerea contestaţiei la

executare, ca neîntemeiată, arătând în esenţă că contestatorii ar fi refuzat plata sumei

convenite şi că convenţia părţilor reprezintă titlu executoriu, fiind îndeplinite cerinţele art.

66 din Legea nr. 36/1995, întrucât în lipsa unui termen, creanţa este exigibilă la data

încheierii actului. Totodată, în raport de art. 3741 C.pr.civ., nu este necesară învestirea cu

formulă executorie.

Se apreciază că onorariile avocatului şi al executorului judecătoresc sunt pe deplin

justificate în raport de suma ce formează obiectul executării silite.

În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri,

considerând-o concludentă şi utilă pentru soluţionarea cauzei.

La dosar au fost depuse înscrisuri şi au fost ataşate actele aflate în dosarul de

executare nr. .................. al BEJ .............

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine

următoarele:

Potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP ............... sub nr.

................. (f. 6 - 7), contestatorii ............ şi .............. s-au obligat să vândă, iar intimatul

............... să cumpere imobilul situat în ......., ............, la un preţ de .............. euro, data

convenită pentru încheierea în formă autentică a vânzării fiind ....................

Potrivit antecontractului, astfel cum a fost modificat prin actul adiţional autentificat

la acelaşi notar public sub nr. ................. (f. 9), intimatul a plătit contestatorilor un avans de

.............. euro, urmând ca în ipoteza neîncheierii contractului de vânzare, partea în culpă să

piardă avansul plătit, respectiv să restituie dublul avansului.

Termenul stabilit pentru vânzare a fost ulterior prelungit până la .............., prin actul

adiţional autentificat la acelaşi notar public sub nr. .............. (f. 8). Cu toate acestea,

vânzarea nu a mai fost încheiată din cauza "neînţelegerilor dintre părţi", după cum rezultă

din încheierea de certificare nr. ......... încheiată de BNP .......... (f. 11).

Ulterior, prin convenţia autentificată la acelaşi notar public sub nr. ............... (f. 10),

părţile au convenit să stingă obligaţiile asumate prin antecontract, astfel cum a fost

modificat prin actele adiţionale, şi să restituie integral avansul în cuantum de ............ euro,

echivalentul a ............ lei, la data încheierii convenţiei.

La data de .............. (f. 12, 15), contestatorii au fost înştiinţaţi de executorul

judecătoresc ............... că s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor deţinute de

contestatori la unităţile bancare, până la concurenţa sumei de ............... lei, conform

titlurilor executorii - convenţia autentificată la BNP ........... sub nr. ................ şi procesul-

verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de ................

La data de .........., BEJ ................ a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor

deţinute de contestatori la unităţile bancare, până la concurenţa sumei de ........... lei, după

cum rezultă din adresele de înfiinţare a popririi emise în dosarul de executare nr. .......... (f.

56, 59).

Prin procesul-verbal din ............ (f. 14)  au fost stabilite cheltuieli de executare silită

în cuantum de ........... lei, dintre care ........... lei onorariul avocatului şi ........... lei onorariul

executorului judecătoresc.

Prin somaţia nr. ......, BEJ .......... a somat contestatorii să plătească intimatului suma

de ................ lei debit neachitat şi cheltuieli de executare în cuantum de ......... lei, în termen

de 15 zile, urmând ca în caz contrar să se treacă la executarea silită asupra imobilului situat

în ........... (f. 71). Somaţia a fost comunicată contestatorilor la .......... (f. 76).

La data de ..........., contestatorii au plătit intimatului prin ordin de plată suma de

......... euro (f. 38). Ulterior, pentru a opri executarea silită, contestatorii au consemnat la

dispoziţia executorului judecătoresc sumele de 16.270 lei (potrivit recipisei de consemnare

din ........, f. 39) şi de ........... lei (potrivit recipisei de consemnare din ...........).

Cu toate că din convenţia încheiată între părţi la data de ........... nu rezultă că s-ar fi

convenit un termen de plată, obligaţia de plată a sumei de ........ euro, ce incumbă

contestatorilor, este exigibilă de la data încheierii convenţiei, în absenţa unui termen

suspensiv, care să amâne pentru o dată ulterioară exerciţiul drepturilor şi obligaţiilor

izvorâte din actul juridic.

Sunt aşadar îndeplinite cerinţele art. 66 din Legea nr. 26/1995 pentru ca actul în

discuţie să constituie titlu executoriu, întrucât creanţa ce o constată are caracter cert, lichid

şi exigibil de la data încheierii sale. În raport de textul de lege menţionat şi de dispoziţiile

art. 3741 C.pr.civ., învestirea cu formulă executorie a convenţiei nu era necesară.

Cu toate acestea, potrivit art. 3711 alin.1 şi 2 C.pr.civ., obligaţia stabilită prin

hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul

în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin

executare silită, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă legea nu prevede altfel.

În principiu, din acest text de lege nu rezultă obligaţia creditorului de a solicita în

prealabil executarea benevolă a titlului executoriu, dar această concluzie este valabilă

numai în măsura în care în procedura - judiciară sau extrajudiciară - care a dus la

constituirea respectivului titlu executoriu, debitorul obligaţiei a fost pus deja în întârziere,

ori este socotit de drept în întârziere, potrivit legii (spre exemplu, în condiţiile art. 43

C.com.).

În cauză, se constată că părţile au încheiat un contract cu caracter civil, fiind pe

deplin aplicabile dispoziţiile art. 1079 alin.1 C.civ., potrivit cărora  debitorul trebuie pus în

întârziere cu privire la executarea obligaţiei sale,  prin notificare expediată de executorul

judecătoresc - excepţiile de la acest text legal nefiind incidente.

Se constată că intimatul ............... nu i-a pus în întârziere pe contestatorii ........... şi

..........., în forma prevăzută de lege, şi nu le-a dat posibilitatea de a efectua plata benevol,

neexistând de altfel nicio dovadă că intimatul ar fi solicitat, pe orice altă cale şi în orice

formă, restituirea benevolă a avansului, iar contestatorii l-ar fi refuzat.

Prin începerea intempestivă a executării silite, înainte de a-i pune în întârziere pe

contestatori, intimatul a încălcat cerinţele art. 1079 alin.1 C.civ. şi, prin urmare, ale art.

3711 alin.1 şi 2 C.pr.civ.

Interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale în discuţie impune concluzia că, în

acele situaţii de excepţie în care debitorii obligaţiei cuprinse în titlul executoriu nu au fost

deja puşi în întârziere, creditorul este obligat ca, înainte de începerea executării silite, să-i

pună în întârziere pe debitori, în formele cerute de lege, şi numai după aceea să recurgă la

executarea silită.

Această succesiune logică este susţinută de mai multe considerente.

Astfel, dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscută de lege subiectului activ

să aibă o anumită conduită, să ceară subiectului pasiv o conduită corespunzătoare şi, în caz

de nevoie, să recurgă la forţa de constrângere a statului.

Ca atare, numai în situaţia în care subiectul pasiv refuză îndeplinirea obligaţiei

corelative, titularul dreptului subiectiv poate recurge la forţa de constrângere a statului,

ceea ce implică în mod logic ca, mai întâi, titularul dreptului să ceară îndeplinirea

obligaţiei, pentru a da posibilitatea debitorului să execute şi, eventual, pentru a constata

refuzul care face necesar apelul la forţa publică. Acela care recurge direct la forţa de

constrângere a statului, fără ca debitorul său să fie pus în întârziere şi fără să fi refuzat

executarea obligaţiei, îşi exercită dreptul cu rea-credinţă şi îl deturnează de la finalitatea în

vederea căreia a fost recunoscut, săvârşind un evident abuz de drept.

Pe de altă parte, punerea în întârziere operează prin notificare (art. 1079 alin.1

C.civ.), ori, cel mai târziu, prin introducerea cererii de chemare în judecată (art. 1088 alin.2

C.civ.), de unde rezultă că, în cele mai frecvente situaţii - respectiv acelea în care titlul

executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească - debitorul obligaţiei este pus în

întârziere cu mult înainte de constituirea titlului executoriu, fiind uneori de drept în

întârziere chiar înaintea oricărei notificări ori acţiuni în justiţie.

Se poate aşadar reţine că, într-o succesiune firească a lucrurilor, întâi debitorul este

pus în întârziere, apoi se constituie titlul executoriu (prin pronunţarea hotărârii

judecătoreşti şi învestirea cu formulă executorie, ori în alt mod prevăzut de lege) şi abia

ulterior are loc executarea silită, dacă debitorul persistă în refuzul de a executa obligaţia ce-

i incumbă.

Situaţia dedusă judecăţii prezintă un caracter atipic, întrucât convenţia părţilor

constituie, în plan procesual, titlu executoriu de la data autentificării sale de către notarul

public, fără nicio altă formalitate ulterioară, fără ca în planul dreptului substanţial să fi

operat punerea în întârziere a contestatorilor - debitori (data exigibilităţii şi data punerii în

întârziere fiind, în materie civilă, chestiuni diferite, după cum rezultă din cele ce preced).

În această situaţie, intimatul trebuia să dea ocazia contestatorilor să-şi execute

benevol obligaţia, prin punerea în întârziere conform art. 1079 alin.1 C.civ. Neîndeplinirea

acestei obligaţii şi începerea intempestivă a executării silite, fără punerea în întârziere a

contestatorilor, contravine dispoziţiilor art. 3711 alin.1 şi 2 C.pr.civ., interpretate în lumina

prevederilor art. 723 C.pr.civ. şi ale art. 57 din Constituţie, ceea ce impune anularea tuturor

actelor de executare silită efectuate în cauză.

În subsidiar faţă de cele reţinute anterior, în raport de criticile exprese formulate în

cuprinsul contestaţiei la executare, instanţa constată că anularea parţială a executării silite

s-ar impune oricum pentru nelegalitatea cheltuielilor de executare stabilite de executorul

judecătoresc.

Astfel, prin procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de

............., executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare silită în cuantum de

........... lei, dintre care .............. lei onorariul avocatului şi ............ lei onorariul executorului

judecătoresc.

Potrivit art. 3717 alin.3 C.pr.civ., sumele ce urmează să fie plătite cu titlu de

cheltuieli de executare se stabilesc de către executorul judecătoresc prin proces-verbal -

care constituie titlu executoriu - pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în

condiţiile legii.

Onorariul avocatului în cuantum de ............ lei (conform facturii fiscale şi chitanţei

aflate la f. 49) este total disproporţionat în raport de natura şi complexitatea activităţii

avocatului în cursul executării silite.  Din actele dosarului de executare nu rezultă de altfel

în ce ar consta această activitate, cu excepţia cererii de executare silită din data de

................., întocmită pe formularul tipizat pus la dispoziţie de executorul judecătoresc. 

Astfel, trebuie avut în vedere faptul că recuperarea creanţei este atribuţia executorului

judecătoresc, iar nu a avocatului.

Şi în faza procesuală a executării silite sunt aplicabile dispoziţiile art. 274 alin.3

C.pr.civ., altfel s-ar ajunge la consecinţa inechitabilă ca debitorul să fie pus în situaţia de a

suporta nişte onorarii exagerate, stabilite de părţile contractului de asistenţă juridică

(contract faţă de care debitorul este terţ) tocmai în considerarea faptului că acestea vor fi, în

final, suportate de debitor. În acest mod nu se intervine în desfăşurarea contractului de

asistenţă juridică, părţile acestuia fiind libere să stabilească orice onorariu doresc, ci se

stabileşte partea din onorariu care va trebui suportată de debitor, în temeiul culpei sale

procesuale.

Faptul că nu mai există în prezent "tabloul onorariilor minimale" la care se referă

textul de lege nu îl face inaplicabil, după cum eronat a susţinut intimatul în cuprinsul

dezbaterilor, întrucât art. 274 alin.3 C.pr.civ. instituie criteriile în raport de care judecătorul

apreciază proporţionalitatea onorariului: cuantumul acestuia, pe de-o parte, respectiv

valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat, pe de altă parte. De altfel, jurisprudenţa

majoritară consideră cu temei că acest text de lege este în vigoare şi pe deplin aplicabil.

Prin urmare, în temeiul art. 274 alin.3 C.pr.civ., instanţa apreciază că - în ipoteza

teoretică în care s-ar reţine că executarea silită însăşi este legală -  în sarcina contestatorilor

nu ar putea  fi reţinută decât  cel mult suma de ..... lei cu titlu de cheltuieli de executare,

reprezentând contravaloarea onorariului avocatului, aceasta fiind suficientă în raport de

natura şi complexitatea activităţii avocatului în cursul executării silite.

Pe de altă parte, se impune constatarea că şi onorariul executorului judecătoresc în

cuantum de ........... lei a fost stabilit în mod nelegal.

Potrivit art. 37 alin.1 din Legea nr. 188/2000, astfel cum a fost modificată prin OUG

nr. 144/2007, executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii

minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii

Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca

obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele: (...) d) pentru

creanţele în valoare de peste ....... lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus 1% din suma

ce depăşeşte ........ lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.

În raport de această dispoziţie legală şi de cuantumul debitului ce formează obiectul

executării (......... lei), cuantumul maxim al onorariului executorului judecătoresc este de

........... lei, onorariul fiind stabilit cu depăşirea limitei maxime prevăzute de lege.

Este de altfel nelegal modul în care a procedat executorul judecătoresc, calculând

taxa pe valoarea adăugată (TVA) la onorariul maximal, întrucât potrivit art. 1 din O.M.J.

nr. ..........., "se aprobă onorariile minimale şi maximale pentru serviciile prestate de

executorii judecătoreşti, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.",

iar art. 37 alin.1 din Legea nr. 188/2000, modificată, stabileşte onorariile maximale, care nu

pot fi depăşite nici prin ordinul ministrului justiţiei. Din aceste text de lege nu rezultă că la

onorariile menţionate în cuprinsul lor s-ar adăuga TVA datorată de executorul judecătoresc

bugetului de stat, aceasta fiind o obligaţie fiscală ce incumbă executorului, în calitatea sa

de prestator de servicii. Această obligaţie a fost pusă în mod nelegal în sarcina

contestatoarei, depăşindu-se astfel, în mod nepermis, onorariul maxim prevăzut de lege.

Prin urmare, instanţa reţine că dispoziţiile art. 37 alin.1 din Legea nr. 188/2000,

modificată,  trebuie interpretate în sensul că onorariul maxim include şi TVA, fiind

nelegală adăugarea unor taxe ori impozite, datorate de executorul judecătoresc bugetului de

stat.

În raport de soluţia de anulare a tuturor actelor de executare şi de dispoziţiile art.

4041 C.pr.civ., se impune întoarcerea executării silite şi restituirea sumelor plătite de

contestatori în contul cheltuielilor de executare, urmând ca intimatul să fie obligat să

plătească contestatorilor suma de ............ lei, reprezentând sumele plătite de contestatori în

plus faţă de debitul principal de ........... euro (a cărui restituire către contestatori ar fi fără

sens, suma fiind oricum datorată intimatului, potrivit convenţiei părţilor), respectiv sumele

de  .............. lei (potrivit recipisei de consemnare din ..........., f. 39) şi de ............. lei

(potrivit recipisei de consemnare din .............).

În  consecinţă, în temeiul art. 105 alin.2, 274 alin.3, art. 3711 alin.1 şi 2, art. 3717

alin.3,  art. 399 alin.1 şi 3 şi art. 723 C.pr.civ., art. 1079 alin.1 C.civ., art. 57 din

Constituţie,  instanţa va admite contestaţia la executare, va anula toate actele de executare

silită şi va dispune întoarcerea executării silite, potrivit celor ce preced.

În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.civ., va obliga intimatul căzut în pretenţii să plătească

contestatoarei suma de ...... lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestaţia la executare, formulată de contestatorii ......... şi ............., ambii

cu domiciliul în ........, str. ..........., sector ...., în contradictoriu cu în contradictoriu cu

intimaţii BEJ ..........., cu sediul în ........., ...................., şi .................,, domiciliat în

.......................

Anulează toate actele de executare întocmite în dosarul nr. ............ al BEJ ..........

Dispune întoarcerea executării şi obligă intimatul .................. să plătească

contestatorilor ........... şi ........... suma de ............. lei.

Obligă intimatul .............. să plătească contestatorilor suma de ............ lei cheltuieli

de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, ...............

PREŞEDINTE, GREFIER,

7

Domenii speta

Spete similare