Înlocuirea judecătorului sindic şi a lichidatorului judiciar. Situaţiile diferite.

Decizie 516 din 16.06.2004


Potrivit art.12 din Legea nr.64/1995R , în orice stadiu al procedurii, tribunalul poate înlocui un judecător sindic cu altul, prin încheiere dată în camera de consili , motivată,  fiind vorba de o înlocuire administrativă şi care nu poate avea la bază nemulţumirile legate de modul de soluţionare a cererilor sau măsurile dispuse  pe perioada cât se derulează procedura reorganizării ori falimentului pe care legea le dă în competenţa sa. Situaţiile în care se poate dispune înlocuirea judecătorului sindic nu sunt aceleaşi cu cele în care se poate înlocui lichidatorul judiciar.

Prin Încheierea din Camera de Consiliu de la 9 aprilie 2004, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, s-a respins cererea formulată de către petentul M. S. cu privire la înlocuirea judecătorului-sindic şi a lichidatorului judiciar SC C.E SA.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că nu sunt motive de înlocuire a judecătorului-sindic, nemulţumirile exprimate de către petent putând fi valorificate în căile de atac prevăzute de lege. De altfel, astfel de nemulţumiri au mai fost invocate printr-o cerere de înlocuire a judecătorului-sindic, respinsă prin Încheierea din Camera de Consiliu din 5 martie 2004. Cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar nu poate fi adresată decât judecătorului-sindic, în cazurile şi pentru motivele prevăzute de lege.

Împotriva acestei Încheieri a declarat recurs petentul M. S

Recursul este nefondat.

Art. 12 din Legea 64/1995 prevede că, în orice stadiu al procedurii, tribunalul poate înlocui un judecător-sindic cu altul, prin încheiere dată în camera de consiliu, motivată.

Judecătorul-sindic poate fi înlocuit  pe cale administrativă, dar şi ca urmare a recuzării sale, în condiţiile art. 27 C.p.civ., deoarece art. 128 din Legea 64/1995 prevede că dispoziţiile procedurii reorganizării judiciare şi falimentului se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă.

Dispoziţiile Titlului V - referitoare la incompatibilitate, abţinere şi recuzare -  nu sunt pe deplin compatibile cu legea specială, în care judecătorul-sindic nu pronunţă o singură hotărâre judecătorească, ca în dreptul comun, ci toate hotărârile derivând din exercitarea atribuţiilor prevăzute în art. 10 din Legea 64/1995. Ca urmare, încheierea prin care s-a respins recuzarea judecătorului-sindic poate fi atacată prin recurs separat, nu doar odată cu fondul, aşa cum prevede art. 34 alin. 2 C.p.civ.

Pe fond, cazurile de recuzare sunt cele expres prevăzute de art. 27 C.p.civ., iar în speţă se constată că motivele cererii de înlocuire a judecătorului-sindic nu se încadrează în nici una dintre ipotezele prevăzute de text, tribunalul apreciind în mod corect că, întrucât nemulţumirile exprimate de către petent vizează judecata diverselor cereri şi măsuri din timpul procedurii, pot fi valorificate în căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, Cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar nu poate fi adresată decât judecătorului-sindic, în cazurile şi pentru motivele prevăzute de lege.

Faţă de considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, potrivit art. 312 alin. 1 C.p.civ.