Liberare conditionată

Sentinţă penală 263 din 02.02.2012


Dosar nr. 1255/55/2012 al Judecatoriei Arad

 Sentinta Penala nr. 263/02.02.2012, definitiva prin admiterea recursului petentului, conform dec. pen. nr. 76/07.03.2012 a Tribunalului Arad.

Respingerea propunerii de liberare conditionata. Nelegalitatea  dispunerii executarii pedepsei la termen în situatia în care pedeapsa ramasa de executat e mai mare de 1 an. Stabilirea termenului de reînnoire a cererii în termen de 1 an de la data ramânerii definitive a hotarârii.

Prin sent. pen mentionata s-a dispus respingerea propunerii de liberare conditionata a condamnatului R. C cu motivarea ca acesta nu întruneste conditiile prev. de art. 59 Cod penal si s-a dispus liberarea condamnatului la termen respectiv la data de 22.09.2013.

Pentru a hotarî, în acest sens, instanta a retinut ca potrivit prevederilor legale aplicabile în speta si reglementate de art. 59 Cod penal, pentru a beneficia de liberarea conditionata, petentul trebuie sa execute 2/3 din durata pedepsei aplicate si în masura în care se dovedeste ca este staruitor în munca, disciplinat si da dovezi temeinice de îndreptate, tinându-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

S-a retinut ca petentul a executat fractia de 2/3 adica dar  în cursul executarii pedepsei a avut o conduita potrivit careia s-a impus sanctionarea sa, ca este cunoscut cu antecedente penale, fiind recidivist.

Analizându-se situatia petentului, evolutia comportamentului în detentie, precum si antecedenta penala, instanta  a apreciat ca acesta nu poate beneficia de liberare conditionata.

Cu ocazia examinarii propunerii de eliberare conditionata instanta a retinut ca în cursul detentiei condamnatul a fost sanctionat disciplinar si ca  a mai fost condamnat la diverse pedepse iar în cursul fiecarei liberari, a comis din nou fapte prevazute de legea penala. S-a mai aratat ca liberarea conditionata este facultativa si nu obligatorie precum si faptul ca pedeapsa pronuntata de instanta se  executa de regula integral,  deoarece în momentul aplicarii pedepsei instanta a fost aceea care a apreciat durata pe care trebuie sa o execute condamnatul pentru a se putea obtine reeducarea lui, raportat la gradul de pericol social concret atât al faptei savârsite cât al infractorului.

În consecinta, în temeiul art. 450 Cod procedura penala s-a dispus respingerea propunerii de liberare conditionata si apreciindu-se ca pentru reeducarea condamnatului se impune executarea pedepsei integral, s-a dispus liberarea condamnatului la termen respectiv la data de 22.09.2013.

Prin decizia penala nr. 76/07.03.2012 a Trib Arad, s-a admis, însa recursul condamnatului si s-a stabilit ca în mod legal prima instanta a retinut comportamentul inadecvat, în dezacord cu normele locului de detinere, dar si cu condamnarile anterioare, ca motive de respingere a cererii de liberare conditionata. Cele 3 condamnari anterioare la pedepse cu închisoarea, din executarea carora a fost liberat conditionat de tot atâtea ori, (ultima liberare din 12.07.2005, rest 1097 zile, revocata, ca urmare a condamnarii la o alta pedeapsa cu închisoarea pentru o fapta comisa la 23.09.2005) dovedeste ca, desi a beneficiat de clementa legii penale, recurentul a nesocotit-o, comitând alte doua infractiuni în cursul termenului de încercare, la doar 2 luni de la punerea sa în libertate conditionata, determinând revocarea suspendarii conditionate.

Astfel, tribunalul a constatat ca recurentul condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, ci mai mult, a dat dovada de perseverenta infractionala savârsind la scurt timp dupa liberarea sa conditionata acelasi gen de infractiuni cu un pericol social extrem de ridicat.

Instanta de control a aratat însa ca hotarârea este nelegala sub aspectul termenului de discutare a situatiei condamnatului stabilit de prima instanta, ignorând dispozitiile art. 450 alin. 2 Cod procedura penala, potrivit caruia :

„...Când instanta constata ca nu sunt îndeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate, prin hotarârea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoita. Termenul nu poate fi mai mare de un an si curge de la ramânerea definitiva a hotarârii”.

Fata de cele aratate, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) Cod procedura penala, recursul declarat de condamnatul R.C. a fost admis numai în ceea ce priveste termenul de rediscutare a situatiei recurentului, si s-a fixat termenul pentru discutarea situatiei condamnatului, în termen de un an de la data ramânerii definitive a hotarârii.