Judecată. Reorganizare judiciară şi faliment. Reprezentarea debitorului în cadrul procedurii. Dispoziţii aplicabile. Consecinţe.

Decizie 26 din 10.01.2006


Judecată. Reorganizare judiciară şi faliment. Reprezentarea debitorului în cadrul procedurii. Dispoziţii aplicabile. Consecinţe.

C. pr. civ. – art. 161 alin. 2, art. 87 pct. 5

Legea nr. 64/1995, republicată – art. 49, art. 50, art. 33 alin. 1 lit. g şi art. 39

Când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu al drepturilor procedurale a părţii sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri, iar dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială şi de contencios administrativ,

 decizia nr. 26 din 10 ianuarie 2006

Prin sentinţa civilă nr. 396 din 5 aprilie 2005, pronunţată în dosar nr. 8331/COM/S/2004, Tribunalul Timiş a declinat la Judecătoria Timişoara competenţa materială de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatoarea societate comercială în contradictoriu cu intimaţii persoane fizice.

Prin decizia civilă nr. 26 din 10 ianuarie 2006, pronunţată în dosar nr. 7998/COM/2005, Curtea de Apel Timişoara a anulat recursul declarat de contestatoare.

Curtea a constatat că, în cadrul procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, astfel cum este aceasta reglementată de Legea nr. 64/1995, republicată, asociaţii debitoarei deşi păstrează anumite drepturi limitate, pentru conservarea intereselor lor de asociaţi în cadrul debitoarei, putând astfel, în apărarea acestor interese, să formuleze apărări în cauză, fără ca prin aceasta ei să fie consideraţi reprezentanţi ai debitoarei, raportat la dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 64/1995, republicată, care prevăd că în afară de cazurile prevăzute de această lege sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele şi operaţiunile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule şi întrucât potrivit art. 50 din lege, deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare, constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea, dacă acesta nu şi-a declarat, în condiţiile art. 33 alin. 1 lit. g sau, după caz, ale art. 39, intenţia de reorganizare, iar dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului, iar potrivit art. 87 pct. 5 C. pr. civ., însăşi citarea celor supuşi procedurii reorganizării judiciare şi falimentului se face prin administratorul sau lichidatorul judiciar, reprezentarea debitorului aflat în procedură de faliment este asigurată de către lichidator.

În consecinţă, foştii administratori sau unul dintre aceştia, nu pot formula cereri în calitate de reprezentant al debitorului, astfel că, prin aplicarea dispoziţiilor art. 161 alin. 2 C. pr. civ. recursul trebuie anulat.