Procedura insolvenţei

Sentinţă comercială 999 din 17.06.2008


Prin  cererea  înregistrată  la  data de 11  aprilie  2008  la  Tribunalul Gorj , creditoarea  AFP Tg. Jiu , a solicitat  deschiderea  procedurii  insolvenţei  debitoarei  SC D. SRL  Tg.Jiu ,  invocând  împotriva acesteia  o creanţă  certă  ,lichidă si exigibilă  in sumă de  11.600  lei .

Prin sentinţa  999 din 17  iunie  2008,  s –a admis  cererea creditoarei  , s-a deschis procedura generală a insolvenţei  şi  s-a numit administrator judiciar BP CONSULTING SPRL , având ofertă la  dosarul cauzei. Reprezentantul creditorului  nu a solicitat  in această şedinţă  publică numirea unui anumit  administrator judiciar , judecătorul sindic  stabilind  un onorariu de 500  lei  pentru administratorul judiciar şi fixând  data  şedinţei  adunării creditorilor la 7 oct. 2008 .

La această  dată  s-a întocmit procesul verbal in care se arată că nu se confirmă administratorul invocându-se  motivul că  in urma selecţiei efectuată de Comisia  din cadrul  DGFP Gorj  in conformitate cu Ordinul 1009/2007  , a  fost desemnat ca practician  LDC SPRL Tg.Jiu

La  fila  28  din dosar se află  adresa nr. 23684  din 29  aprilie  2008 emisă de  DGFP Gorj , către  AFP Tg.Jiu in care se menţionează  că  această  comisie a desemnat  pe  LDC SPRL  cu  un onorariu lunar de 800 lei si  un onorariu de succes de 0 %.

Procedura  generală s-a  deschis  la  data de 17  iunie  2008 , iar în şedinţa  publică din 23 sept.008, administratorul judiciar a solicitat trecerea debitoarei la procedura simplificată a falimentului , cerere  cu  care  reprezentantul creditoarei  a  fost de acord şi nu a solicitat la a cel moment numirea altui  lichidator judiciar .

  S-a  creat următoarea  situaţie  :  judecătorul sindic a  desemnat  un administrator  judiciar prin sentinţa de  deschidere a procedurii  generale  , la  data  de 17  iunie  2008  , fixând  prin  această  şedinţă  termenul pentru adunarea generală a creditorilor  la  data de 7 oct.2008 . Înainte de acest  termen  , respectiv  in şedinţa  publică  din 23  sept. 2008 ,  administratorul judiciar  solicită  trecerea debitoarei  al procedura  simplificată a  falimentului cu care creditorul  prezent  in instanţă a  fost de acord , fără  însă a solicitat  numirea unui  alt  lichidator ,astfel că judecătorul sindic a confirmat  administratorul judiciar  numit  şi  in calitate d e lichidator  judiciar .

La  termenul de judecată  din 4 nov. 2008  se depune copie  după  procesul verbal al adunării creditorilor  , fiind vorba despre  un singur creditor  si  anume, AFP Tg.Jiu care  nu a confirmat  lichidatorul judiciar  numit de judecătorul sindic  cu motivarea  că a  fost selectat  un alt lichidator de  către DGFP Gorj conform Ordinului 1009/2007  .

Se observă  că  LDC SPRL  a  fost selectată  cu  un onorariu lunar de 800 lei , iar judecătorul sindic a  stabilit  pentru  BP CONSULTING  SPRL  , 500 lei , deci  in avantajul creditorului .

Cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar  nu are  la  bază  un interes legitim al creditorului  , in concordanţă  cu  Legea  85/2006 , cererea  este lipsită de interes  deoarece  judecătorul sindic  este  obligat  să  respecte  dispoziţiile  Legii insolvenţei  şi nu un ordin al preşedintelui ANAF .

In art.11 al.1 sunt prezentate principalele atribuţii ale judecătorului sindic printre care  figurează  şi cea de desemnare motivată  , prin  sentinţa de deschidere a  procedurii a administratorului judiciar provizoriu  sau  după  caz a lichidatorului dintre practicienii  care  au depus  oferta de serviciu  la  dosarul cauzei  .

Creditorul  bugetar  avea  posibilitatea  ca la momentul trecerii la faliment  să  solicite numirea  unui alt lichidator judiciar decât  administratorul judiciar  , motivând  temeinic  cererea  , iar  in cadrul acestor motive , onorariul ar reprezenta  un element de bază . Ori , judecătorul sindic a  stabilit  un onorariu mai mic  decât  cel  cu care a câştigat selecţia  LDC SPRL  .

Potrivit  art. 24 al.2  din L. 85/2006 in cazul  in care dispune trecerea  la faliment , judecătorul sindic  va desemna  un lichidator, iar  la alin 3 se prevede  că  , poate  fi desemnat  si  administratorul judiciar desemnat anterior,aplicându-se  disp.  art. 19 , 21 , 22 , 23  si 102  al.5  .

  Este adevărat că in alin.2  al art. 19 se precizează la recomandarea  comitetului creditorilor , creditorii care deţin cel puţin 50% pot decide desemnarea unui administrator sau lichidator judiciar ,stabilindu-i şi remuneraţia, dar  in cazul  în care aceasta se achită  din averea debitoarei .Remuneraţia  este  însă  stabilită de judecătorul sindic  în  situaţia  in care ea se dispune a fi aplicată  din fondul de lichidare. Creditorii  nu  pot să stabilească  remuneraţia  administratorului judiciar  sau lichidatorului judiciar  atunci  când ea se achită  din fondul de lichidare  .

Apare astfel  o neconcordanţă  între disp. legii  8572006 privind  numirea administratorului  sau  lichidatorului judiciar  şi  stabilirea  onorariului acestuia  in  situaţia  in care el s e achită  din fondul de lichidare si  acest Ordin nr. 1009/2007. Cum se  poate explica  că  ,  creditorul  , chiar  şi bugetar poate  să decidă cuantumul onorariului  şi  să desemneze  in acest  mod  un administrator  sau  un lichidator judiciar în situaţia  in care debitoarea  nu  are  bunuri si  onorariul se va achita  din fondul  d e lichidare a supra căruia creditorul  nu poate dispune .

  In acest sens  Legea  85/2006  este clară  si  anume  art. 19  al.2  , teza a  II-a . "  În cazul  in  care  remuneraţia se va  aplica  din fondul constituit  conform prev.  art. 4  , aceasta  va  fi stabilită de către judecătorul sindic  ,  pe  baza  criteriilor stabilite prin Legea  privind profesia de practician  in insolvenţă". Adică , judecătorul sindic este obligat  să  stabilească  remuneraţia  din fondul de lichidare ,  iar creditorul  să desemneze lichidatorul judiciar  ? Ce se întâmplă în  situaţia  în care  judecătorul sindic stabileşte  un onorariu de 500 lei din fondul de lichidare  atunci când  dispune  trecerea  la procedura simplificată a falimentului şi numeşte lichidatorul judiciar ,iar creditorul  majoritar  doreşte  un alt lichidator  pentru care  a  stabilit  800  lei lunar  din fondul de  lichidare , in baza  unui ordin care  nu creează  nici o obligaţie  pentru judecătorul sindic ?

Opinia  judecătorului sindic este  că, creditorul majoritar  poate să decidă in adunarea generală schimbarea administratorului judiciar sau a lichidatorului , dar să motiveze cererea, să invoce  anumite aspecte care să demonstreze că ar fi benefică pentru el numirea administratorului sau lichidatorului  pe care-l doreşte  in sensul că  acesta ar putea obţine rezultate  mai bune  in procedură

Ce sens  ar avea această  cerere de  schimbare  dacă creditorul nu justifică cererea  ?

Ce se întâmplă  in situaţia  in care  în  patrimoniul debitoarei  nu  există nici  un fel de bun şi deci  nu se pune  problema unei maximizări a valorificării  bunurilor  creditoarei  ? In această  situaţie  onorariul se achită  din fondul de lichidare  , cum este  cazul  in speţa  de  faţă in care  nu sunt  bunuri  in patrimoniul debitoarei  şi  s-a  trecut  la procedura simplificată a  falimentului .

Scopul  Legii  85/2006  este  menţionat  in art.2  si anume  vizează  instituirea  unei proceduri colective  pentru acoperirea  pasivului  debitorului aflat  in insolvenţă .Acest  scop  nu se poate atinge atunci când  in patrimoniul debitoarei  nu  sunt bunuri  şi nici creanţe de recuperat  .

Deşi legiuitorul  nu -l prevede in mod expres  , un alt scop urmărit  este cel  de  asanare a mediului  economic, de curăţire  a acestuia de agenţii  care nu sunt  capabili  să desfăşoare  o activitate  economico - financiară  sănătoasă , care  să aducă  profit  .

Faţă  de aceste  considerente judecătorul sindic  va respinge  cererea creditoarei AFP  Tg.Jiu pentru  înlocuirea  lichidatorului judiciar şi  va acorda  termen  la  2 dec. 2008  pentru depunerea tabelului  definitiv consolidat .