Plângere contra soluţiei procurorului. Înşelăciune. Legea cecului. Lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii.

Constata ca prin sentinta penala nr. 663/15.12.2009 a Judecatoriei Sibiu a fost respinsa plângerea formulata de catre petenta  S.C. P. R. S.R.L., cu sediul în  Balotesti, , nr.. ., cod ., jud. Ilfov în contradictoriu cu intimatul C. C., domiciliat în Sibiu, str., nr.., ap.., jud. Sibiu, plângere formulata împotriva ordonantei procurorului din 19.08.2009 data în dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Sibiu ,ordonanta pe care o mentine.

În baza art.192 alin.2 C.proc.pen., a fost obligata petenta sa plateasca suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauza.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut în esenta urmatoarele : Prin plângerea înregistrata la instanta la data de 27.10.2009 sub dosar nr. 13288/306/2009 petenta S.C.P. R. S.R.L. a solicitat,în contradictoriu cu intimatul C. C. desfiintarea ordonantei procurorului din 19.08.2009 data în dosarul nr.240/P/2007 nr.532/P/2008 al Parchetului de pe lânga  Tribunalul Sibiu si trimiterea cauzei procurorului în vederea redeschiderii urmaririi penale ,în baza art.278 ind.1 alin8 lit.b C.proc.pen..

În motivarea plângerii petenta a aratat, în esenta, ca ordonanta este nelegala si netemeinica ,întrucât nu au fost efectuate actele de urmarire penala obligatorii  dispuse prin sent.pen.nr.640/1.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sibiu, ca s-a dat o încadrare gresita faptelor privitor la emiterea cecurilor în alb fara acoperire, fiind întrunite elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.215 alin.1-4 C.penal. Astfel, intimatul a avut reprezentarea ca nu va putea duce la bun sfârsit executia acestor contracte, cunoscând totodata faptul ca societatea nu sa avea acoperire în lichiditati, iar potrivit contractului încheiat între parti, societatea administrata de intimat avea obligatia sa garanteze plata a 30% din valoarea contractelor prin emiterea cecurilor în alb, societatea petenta având posibilitatea de a folosi filele cec drept mijloace de plata pentru a acoperi datoriile neonorate.

În drept,s-au invocat dispozitiile  art.278 ind.1 C.proc.pen, Normele-Cadru nr.7/1994 emise de B.N.R.si modificarile la aceste norme,dispozitiile art.215 C.penal si decizia de recurs în interesul legii nr.IX/2005 pronuntata de I.C.C.J.

S-au  comunicat dosarele nr. 240/P/2007 si 465/II/2/2009 ale Parchetului de pe lânga Judecatoria Sibiu.

Din actele si lucrarile existente la dosar, instanta a retinut urmatoarele:

La data de 22.03.2006 s-a înregistrat la Parchetul de pe lânga Judecatoria Sibiu sub nr.889/P/2006, plângerea penala formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L. împotriva numitului C. C. pentru savârsirea infractiunilor prev. si ped. de art.215 alin.2,3 si 4 C.penal si prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934. Ulterior,cauza a fost preluata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Sibiu sub nr.240/P/2007

În motivarea plângerii s-a aratat ca S.C. P. R. S.R.L.  a încheiat cu S.C. E. I.E. S.R.L. având ca reprezentant pe  intimatul C. C.- contractele de închiriere nr. MS 140/25.07.2005 si nr.MS206/19.09.2005 pentru cofraje PERI, iar potrivit art.4 pct.4.5. din contractele de închiriere ,SC E. I. E. S.R.L. era obligata sa plateasca contravaloarea chiriei în termen de 5 zile de la data primirii facturii fiscale.

S-a mai aratat  în plângere ca, potrivit dispozitiilor art.3 din contractele de închiriere nr.MS140/25.07.2005 si nr.MS206/19.09.2005, SC P. R. S.R.L.  a emis si comunicat S.C. E. I. E. S.R.L., conform contractului de închiriere nr.MS140/25.07.2005 urmatoarele facturi fiscale:

-nr.3128172/26.07.2005 în valoare de 5.686,44 Ron

-nr.6446235/30.08.2005 în valoare de 26.471,53 Ron

-nr.6446474/29.09,2005 în valoare de 22.510,89 Ron

-nr.6446679/26.10.2005 în valoare de 151,33 Ron

-nr.6446904/28.11.2005 în valoare de 153,30 Ron

-nr.6447132/22.12.2005 în valoare de 153.57 Ron

-nr.6447377/26.01.2006 în valoare de 152,56 Ron

-nr.9460376/21.02.2006 în valoare de 2.674,43 Ron.

Societatea intimatului a achitat suma de 5.686,44 Ron ,ramânând

neachitata suma de 52.276,61 ron reprezentând contravaloare chirie, materiale nereturnate si reparatii pentru cofraje PERI,conform facturilor fiscale emise nr.6446235/30.08.2005, nr.6446474/29.09.2005, nr. 6446679/26.10.2005, nr. 6446904/28.11.2005, nr. 6447132 /22.12. 2005,  nr.6447377/26.01.2006 si nr. 9460376/21.02.2006.

Petenta a invocat faptul ca,în conformitatea cu dispozitiile contractuale, societatea E.  s-a obligat sa garanteze 30% din valoarea fiecarui contract cu câte  un cec în alb în conditiile dispozitiilor art.67-71 din Normele - Cadru nr.7/1994 emise de Banca Nationala a României,societatea petenta  având dreptul sa foloseasca  cec-urile primite drept garantie pentru a acoperi obligatiile contractuale neonorate de S.C. E. I. E. S.R.L ,prin introducerea cec-urilor în circuitul bancar.

În aceste conditii, au fost emise fila cec nr.B.E.311 00065515 pentru suma de 52.267,61 Ron scadenta la 23.02.2006, pentru contractul de închiriere nr.MS140/25.07.2005 si fila cec nr. B.E. 311 00065523 pentru suma de 16.896,71 Ron scadenta la 23.02.2006, pentru contractul de închiriere nr.MS206/19.09.2005. iar prin scrisoarea/fax din 21.02.2006 a petenta a notificat S.C. E.I. E. S.R.L  cu privire la creanta devenita certa, lichida si exigibila, cât si data de 23.02.2006, data de emitere a celor doua cecuri,intimatul C. C. confirmând creanta si data emiterii cec-urilor prin semnarea si aplicarea amprentei stampilei societatii pe scrisoarea/fax din 21.02.2006.

S-a mai aratat ca cele doua cecuri, având scadenta la 23.02.2006, au fost introduse la plata de catre societatea petenta  trasului Banca Româneasca SA - Sucursala Sibiu, care a refuzat plata pentru lipsa de proviziune în contul S.C. E. I. E. S.R.L la data de 01.03.2006 si de asemenea ca intimatul C. C. a cunoscut la data confirmarii creantei si a datei de emitere a cec-urilor ca SC.. E. I. E.nu avea acoperire în proviziune bancara pentru a efectua platile rezultate din obligatiile contractuale.

Prin ordonanta procurorului din 13.06.2007 data în dosarul nr.240/P/2007 Parchetul de pe lânga Tribunalul Sibiu s-a dispus în baza art.11 lit.b si art.10 lit.b ind.1 C.proc.pen. rap.la art.91 lit.c C.proc.pen. si respectiv a art. 228 C.proc.pen. rap.la art.10 lit.d C.proc.pen., scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului C.C., pentru fapta prevazuta de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934 privind cecul si aplicarea sanctiunii cu caracter  administrativ a amenzii în cuantum de 200 lei, si respectiv, scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului sub aspectul infractiunii de înselaciune, prevazuta de art. 215 alin.1,2,3,4 C.pen.

Prin sentinta penala nr. 640/1.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sibiu în dosarul nr.7413/306/2007 s-a dispus,în baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b C.pr.pen. admiterea plângerii formulate de petenta S.C. P.R. S.R.L., împotriva ordonantei din data de 13.06.2007, data în dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Sibiu ,desfiintarea acestei ordonante si restituirea cauzei Parchetului de pe lânga Judecatoria Sibiu în vederea redeschiderii urmaririi penale fata de învinuitul C. C.  pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.215 alin.1, 2, 3, 4 C.pen. si art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.

Sa dispus efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala:

- se va verifica existenta si cuantumul disponibilului banesc din contul deschis de S.C. E. I. S.R.L. Sibiu, la Banca Româneasca S.A. – Sucursala Sibiu, cod IBAN RO .. la datele de 25.07.2005, 19.09.2005, 21.02.2006 si 22.02.2006;

- se va solicita Bancii Românesti S.A. - Sucursala Sibiu lista incidentelor de plati ale S.C. E. I.S.R.L. Sibiu pâna în 28.02.2006;

- va fi reaudiat învinuitul C. C. pentru a se lamuri situatia contractelor în derulare ale S.C. E. I. E. S.R.L. în perioada 25.07.2005 - 28.02.2006 si se vor solicita acestuia acte doveditoare în acest sens

Prin  rezolutia procurorului din data de 25.11.2008 s-a dispus din nou scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului C.C.pentru comiterea infractiunilor prevazute de art.215 alin.1, 2, 3, 4 C.pen. si art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934,rezolutia fiind desfiintata prin  rezolutia prim procurorului din 8.01.2009 ,prin care s-a dispus continuarea urmaririi penale în cauza în sensul solicitarii de la Banca Româneasca S.A. – Sucursala Sibiu a existentei si cuantumului disponibilului în contul deschis de S.C.E. I. E. S.R.L. la datele de 25.07,19.09.2005 si 22.02.2006 precum si pentru identificarea si reaudierea intimatului pentru lamurirea situatiei contractelor încheiate de firma sa în perioada iulie 2005-februarie 2006 cu societatea petenta.

În cauza au fost comunicate relatiile solicitate de la Banca Româneasca S.A. – Sucursala Sibiu,iar intimatul C. C. a fost audiat la data de 15.06.2009,când a declarat ca nu a putut recupera suma de bani pe care i-o datora beneficiarul unei lucrari,iar cofrajele care fac obiectul contractelor de închiriere au fost restituite societatii petente.

Prin ordonanta procurorului din 19.08.2009 s-a dispus, în baza art. 249 ind.1 rap.la art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.b ind.1 C.proc.pen.  si art.90, 91 C.penal ,scoaterea de sub urmarire penala a intimatului  C. C. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei pentru savârsirea infractiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934.

Totodata,în baza art.249 C.proc.pen.rap.la art.11 lit.b si art.10lit.d C.proc.pen., s-a dispus  scoaterea de sub urmarire penala fata de acelasi intimat în privinta savârsirii infractiunii de înselaciune prev.de art.215 alin.1,2,3 si 4 C.penal.

S-a retinut ca la momentul încheierii contractului dintre cele doua societati s-a convenit depunerea unei garantii de 30 % din valoarea elementelor închiriate,constând dintr-un cec cu valoarea specificata la pct.7.3 din contract,cele doua file cec emise de catre învinuit fiind oferite impropriu cu titlu de garantie,raportat la valoarea bunurilor închiriate si nu pentru a garanta plata chiriei.

La finalul derularii contractului,cofrajele închiriate au fost returnate ,deci în conformitate cu cele convenite si filele cec trebuiau înapoiate învinuitului.

 Învinuitul nu a putut achita contravaloarea facturilor emise de S.C. P.R. S.R.L. raportat la sumele reprezentând valoarea chiriei convenite,iar partea vatamata a folosit cele doua file cec pe care le-a completat si introdus la plata,fiind refuzate pe motiv lipsa disponibil în cont. Prin folosirea impropriu drept garantie a celor doua file cec s-a urmarit garantarea bunurilor închiriate si nu a platii chiriei lunare. Prin sent.civ.nr.1403 C din 10.07.2006 Tribunalul Sibiu a admis cererea formulata de creditoarea S.C. P. R. S.R.L. pentru deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului împotriva S.C. E. I. Export S.R.L. raportat la creanta în cuantum de 69164,32 lei.

Luând în considerare modul si mijloacele de savârsire a faptei,scopul urmarit,persoana învinuitului,precum si faptul ca infractiunile prev.de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934 sunt infractiuni de pericol, s-a apreciat ca scopul legii penale poate fi realizat si prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ .Prin fapta învinuitului s-a adus atingere minima valorilor aparate de legea penala,iar prin continutul ei concret fiind lipsita în mod vadit de importanta, s-a apreciat ca nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Raportat la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de înselaciune ,nu s-a putut face dovada savârsirii de catre învinuit a unei actiuni de inducere sau mentinere în eroare a partii vatamate la momentul încheierii contractului. Neexecutarea obligatiilor ce deriva dintr-un contract nu constituie infractiunea de înselaciune daca nu s-a stabilit ca la momentul încheierii acestuia sau pe parcursul derularii sale s-au folosit manopere dolosive fata de creditorul obligatiei.

Împotriva acestei ordonante petenta S.C.P.R.  S.R.L. a  formulat plângere, iar prin rezolutia prim procurorului data la 30.09.2009 în dosarul 465/II/2/2009  al Parchetului de pe lânga Tribunalul Sibiu, plângerea a fost respinsa ca neîntemeiata,retinându-se ca solutia adoptata este temeinica si legala.

Fata de acestea, petenta  S.C. P. R.  S.R.L. s-a adresat instantei cu plângere, conform dispozitiilor art.278 ind.1 alin.1 C.proc.pen.

Analizând plângerea formulata, solutia data de procuror si actele dosarului, instanta de fond a respins  plângerea pentru urmatoarele motive:

 În fapt, între S.C. P. R.  S.R.L. si S.C. E. I. E.  S.R.L. având ca reprezentant pe  intimatul C. C.- s-au desfasurat raporturi comerciale,încheindu-se contractele de închiriere nr.M140/25.07.2005 si nr. MS 206/19.09.2005 pentru cofraje PERI.

Potrivit pct.2.3 din cele 2 contracte cofrajele puteau fi ridicate dupa depunerea unei garantii de 30 % din valoarea elementelor închiriate,constând dintr-un cec care se returneaza la terminarea contractului ,odata cu stingerea obligatiilor financiare generate de contracte.

La pct.5.6 s-a mentionat ca,în conditiile în care la data terminarii contractului ( data procesului-verbal de receptie) beneficiarul înregistreaza datorii neonorate catre P.R., rezultate din derularea prezentului contract,garantia sub forma de fila cec depusa conform pct.2.3 va fi introdusa în circuitul bancar în vederea stingerii tuturor obligatiilor beneficiarului.

La datele  de 01.02.2006, respectiv 15.02.2006 au fost întocmite 3 procese-verbale de receptie retur marfa  ( filele 58-60), dintre care doar în unul dintre acestea  se mentioneaza contractul la care se refera, respectiv M S206.

La data de 21.02.2006 societatea petenta a trimis catre S.C. E. I. E. S.R.L. cu privire la existenta unui debit 69164,32 lei, mentionându-se ca la data de 23.02.2006 cecurile de garantie vor fi introduse în circuitul bancar, completate cu aceasta suma, notificarea fiind semnata si stampilata de catre intimatul C.C..

Filele  cec au fost completate cu sumele 52267,61 lei si 16896,71 lei  si cu data emiterii ca fiind 23.02.2006 de catre un reprezentant al societatii petente fiind introduse la plata la aceeasi data-23.02.2006-  si refuzate pentru lipsa totala de disponibil în cont.

Având în vedere faptul ca fila cec nu a fost completata de învinuit nici cu data scadentei nici cu suma datorata,în cauza nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii prev.de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 si nici ale art.215 alin.4 C. penal.

 Nu se poate retine astfel ca intimatul,în calitate de director general al S.C. E. I.E. S.R.L., cu stiinta,a indus în eroare societatea petenta prin emiterea unei file cec fara acoperire,atâta timp cât nu a fost mentionata nicio suma pe acea fila cec,iar din probele administrate nu rezulta ca învinuitul ar fi indicat ca,la  data  introducerii filei cec la banca urma sa aiba disponibil în cont.

Potrivit art.215 alin.4 C. Penal constituie infractiunea de înselaciune  “emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plati înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul aratat în alin. 1(respectiv în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust), daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului”.

 Prin urmare,pentru a constitui infractiunea de înselaciune,în forma prevazuta mai sus,este necesar ca autorul acesteia sa emita un cec valabil,deci cu mentiunile prevazute de art.1 alineatele 1, 2, 3 si 5  si art. 11 din Legea nr.59/1934,ceea ce în cauza de fata nu s-a întâmplat.

 Potrivit art.1 din Legea nr.59/1934 cecul trebuie sa cuprinda:

„1. Denumirea de cec trecuta în însusi textul titlului si exprimata în limba întrebuintata pentru redactarea acestui titlu.

2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.

3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).

4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.

5. Aratarea datei si a locului emiterii.

6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).”

iar potrivit art.2 din acelasi act normativ

„Titlul caruia îi lipseste una din conditiunile aratate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate în alineatele ce urmeaza:

În lipsa unei aratari speciale, locul aratat lânga numele trasului este socotit loc de plata. Daca mai multe locuri sunt aratate lânga numele trasului, cecul este platibil la primul loc aratat.

În lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.

Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat lânga numele tragatorului.”

În fine,potrivit art. 29 din Legea nr.59/1934

„Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.

Cecul prezentat la plata înaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil în ziua prezentarii.”

Prin urmare, ori de câte ori  se va emite un cec, fara a se completa denumirea de cec, ordinul neconditionat de a plati o suma de bani, numele trasului, aratarea datei si a locului emiterii, si semnatura emitentului vor fi aplicabile dispozitiile art. 84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934.

Pe de alta parte, pentru a exista elementul material al infractiunii prevazute de art.215 alin.4 C.penal este necesar ca fila cec sa cuprinda elementele esentiale prevazute de textele de lege prevazute mai sus,deci inclusiv data emiterii acestuia care este,de regula, si data scadentei,cecul putând fi prezentat la plata din acest moment. În nici un caz data emiterii cecului nu poate fi ulterioara completarii lui,cum s-a întâmplat în situatia de fata,cecurile fiind completate la 23.02.2006,desi emise în luna mai 2005.

 Derularea activitatilor comerciale presupune buna credinta si încredere între parteneri ,corelate cu respectarea scopului in care a fost creat si reglementat cecul,ca instrument de plata –si nu de garantie-care suplineste operatiunile in numerar.

Necunoasterea prevederilor legale referitoare la cec sau la acceptarea utilizarii acestuia in alte scopuri decât cele prevazute de lege ,favorizeaza aparitia unor prejudicii care nu pot fi sanctionate întotdeauna sub aspect legal.

 Cele mai frecvente procedee de lucru necorespunzatoare constau in emiterea cecului in alb si in întelegerea dintre parti in sensul ca nu va reprezenta mijloc de plata ,ci va garanta doar tranzactia dintre parti.

Emiterea cecurilor în alb este des întâlnita în practica,însa majoritatea emitentilor si a beneficiarilor  nu cunosc reglementarile referitoare la el, existând convingerea din partea celor care îl accepta ca cecul sub forma de garantie va determina efectuarea platilor iar refuzul achitarii acestuia ar constitui întotdeauna infractiune.

  In realitate, cecul este un instrument de plata si nu de garantie,fiind protejat special de legiuitor .

Instanta a apreciat ca reglementarile aduse prin Norma - cadru nr. 7 din  8 martie 1994 emisa de B.N.R. privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri,  cu privire la faptul ca cecul în alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, nu au nicio relevanta în cauza din punct de vedere al dreptului penal  cu privire la dispozitiile Legii nr. 59/1934-lege organica-care incrimineaza infractiunea prevazuta de art.84 alin.1 pct., aceste norme având o valoare normativa inferioara legii organice si nefiind în masura a modifica sau a adauga  la dispozitiile legii.

Este adevarat ca partile au prevazut în contractul încheiat faptul ca,în conditiile în care la data terminarii contractului ( data procesului-verbal de receptie ) beneficiarul înregistreaza datorii neonorate catre P. R. ,rezultate din derularea prezentului contract,garantia sub forma de fila cec depusa conform pct.2.3 va fi introdusa în circuitul bancar în vederea stingerii tuturor obligatiilor beneficiarului ,dar atâta timp cât cecul nu a fost emis de la început cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii,nu se poate retine ca acesta s-a transformat într-un instrument de plata valabil,cu atât mai mult cu cât anumite elemente esentiale nu au fost completate de intimat,ci de reprezentanti ai societatii petente.

 În ceea ce priveste semnarea notificarii din 21.,02.2006 de catre intimat-aceasta are valoarea unei recunoasteri a datoriei catre  societatea petenta ,dar  nu poate  transforma cecurile în instrumente de plata valabile,cu atât mai mult cu cât intimatul a sustinut ca, desi a semnat si stampilat notificarea mentionata, nu stia ca filele cec urmau sa fie introduse la plata.

Referitor la dispozitiile art.215 alin.1-3 C.penal, instanta a retinut ca, potrivit textelor de lege amintite constituie infractiune inducerea sau mentinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executarii unui contract, savârsita în asa fel încât, fara aceasta eroare, cel înselat nu ar fi încheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba.

Elementul material al faptei îl prezinta actiunea respectiv omisiunea care induce în eroare cocontractantul,eroarea acestuia fiind determinanta la încheierea sau executarea contractului . Nu va constitui însa infractiunea de înselaciune o executare necorespunzatoare a unui contract.

 Neîndeplinirea unor clauze contractuale poate constitui infractiune doar daca victima a fost indusa în eroare de catre faptuitor, eroare care daca nu ar fi existat nu s-ar fi încheiat sau executat contractul în conditiile respective.

Or, în cauza de fata,dupa încheierea contractelor,societatea al carei director general este intimatul a achitat initial suma de 5.686,44 Ron si astfel nu se poate retine ca a indus în eroare societatea petenta producându-i acesteia o paguba cu scopul de  a dobândi un folos material injust ,iar faptul ca,pe parcursul executarii contractelor, societatea E. I. E. S.R.L. a întâmpinat dificultati financiare este de natura a înlatura existenta laturii subiective a infractiunii de înselaciune în conventii.

Fata de considerentele expuse mai sus instanta a constatat ca fapta intimatului  C. C. de a emite doua  file cec carora le lipsesc elemente esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11 se încadreaza în dispozitiile  art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934,procurorul retinând în mod gresit si fapta prevazuta de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934,însa intimatul nu a formulat plângere împotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala.

În ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art.18 ind.1 C.penal,instanta retine ca  pericolul social al infractiunii trebuie sa se verifice prin fapta savârsita pentru a o caracteriza ca infractiune, fiind posibil ca, în concret, pericolul social sa nu evidentieze o periclitare a valorilor sociale ocrotite, sa fie minim, sa nu fie suficient pentru a caracteriza fapta ca infractiune.

Potrivit art.18 indice alineatul 2 C.penal, „ la stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de conduita faptuitorului.

Analizând aceste criterii legale de stabilire a pericolului social concret în raport cu fapta  savârsita de intimatul C. C., instanta a apreciat ca fapta acestuia nu prezinta gradul de pericol social concret al infractiunii si, prin urmare, pentru sanctionarea sa nu este necesara aplicarea unei pedepse.

De altfel petenta nu a criticat în plângerea sa retinerea unui grad de pericol social scazut al faptei, iar instanta apreciaza ca  o asemenea invocare ar fi inadmisibila, raportat la faptul ca infractiunile prev.de art. 84 sunt infractiuni de pericol în raport cu care petenta nu ar avea calitatea de persoana vatamata, aspect retinut si prin decizia de recurs în interesul legii .nr.43/2008 a ÎCCJ.

Pentru toate aceste aspecte si fata de considerentele retinute în solutia data de procuror, instanta, în baza art.278 ind.1 alin.8 lit. a C.proc.pen., a respins plângerea formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul C. C., împotriva ordonantei procurorului din 19.08.2009 data în dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Sibiu, ordonanta pe care a fost mentinuta.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs  în termen legal petenta S.C. P. R. S.R.L., prin aparator ales, recurs pe care l-a motivat scris ( f. 16 dosar Tribunal), în sensul ca se impune casarea hotarârii si trimiterea cauzei în rejudecare instantei de fond, pentru faptul ca s-a dat o interpretare gresita faptelor savârsite de inculpatul C.C. în raport de textele care la incrimineaza în fapt coexistând ambele infractiuni reclamate, iar apoi, pentru faptul ca instanta de fond nu a tinut cont de toate probele aflate la dosarul cauzei, iar celor de care a tinut cont, le-a dat o apreciere în interesul învinuitului.

Examinând hotarârea de fata prin prisma motivelor invocate în calea de atac, a actelor dosarului si din oficiu, conform art. 3856 si 38514 C.p.p., instanta retine ca recursul este nefondat si conform art. 38515 alin. 1 lit. b C.p.p. va fi respins pentru cele ce se vor arata în continuare:

Instanta de fond a retinut în mod corect ca fapta comisa de învinuitul C. C. este cea prev. de art. 84 pct. 3 din legea 59/1934, constând în aceea ca învinuitul a emis doua file cecuri carora le lipseau mai multe din elementele esentiale aratate în aliniatele 1,2,3 si 5 ale art. 1 si art. 11 din Legea Cecului.

Instanta de fond a retinut, în mod just, ca nu sunt realizate elementele constitutive nici ale infractiunii prev. de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934, si nici infractiunea de înselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 2,  3 si 4 C.p..

În ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 84 pct. 2 din legea 59/1934, aceasta nu este realizata sub toate elementele sale constitutive pentru existenta acesteia, întrucât beneficiarul cecurilor trebuia sa aiba cunostinta despre faptul ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, ceea ce nici învinuitul C.C., nici recurenta S.C. P. R. S.R.L., nu au sustinut si nici nu s-a dovedit ca  o astfel de discutie s-ar fi purtat între parti.

Având în vedere si recursul în interesul legii pronuntat prin  decizia nr. 9/24.10.2005 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, (publicata în Monitorul Oficial nr. 123/09.01.2006), solutia sub acest aspect, a instantei de fond este legala si temeinica si va fi mentinuta. Vor fi mentinute si considerentele hotarârii prin care instanta de fond a  motivat pentru ce anume nu va desfiinta rezolutia procurorului, desi acesta a  retinut în mod gresit si aceasta infractiune ( (cea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934), si anume, inexistenta plângerii învinuitului C. C. si pentru a se  da eficienta principiului neînrautatirii situatiei petentei S.C. P. R.S.R.L. în propria cale de atac conform art. 3855 C.p.p..

În ceea ce priveste cea de a doua infractiune, cea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 si 4 C.p., Tribunalul retine ca aceasta infractiune nu este realizata nici sub aspectul laturi sale obiective si nici subiective.

Manopera de inducere în eroare a recurentei S.C. P.R. S.R.L. la momentul încheierii contractului nu au existat. Învinuitul C. C. nu a încercat prin manopere frauduloase sa o induca în eroare pe petenta asupra existentei disponibilului sau în cont nici atunci, nici pe parcursul derularii contractului. Petenta i-a solicitat si învinuitul C.C. a emis doua Cec-uri în alb având semnatura si stampila S.C. E. I. E. S.R.L., iar rubricatura a fost completata ulterior de recurenta S.C. P. R. S.R.L., astfel ca la momentul încheierii contractului, învinuitul C. C. nu putea avea reprezentarea ca ar avea sau nu disponibil la data pe care ulterior si aleatoriu o va completa recurenta.

Mai mult, neonorarea cec-urilor s-a datorat relatiilor comerciale defectuoase pe care firma învinuitului le-a derulat si nu intentiei acestuia de a crea petentei un prejudiciu.

Petenta nu a criticat în recurs cuantumul amenzii administrative aplicata învinuitului, iar fata de împrejurarile cauzei, fata de persoana învinuitului, fata de împrejurarea ca infractiunea produsa este una de pericol si nu de prejudiciu, cuantificarea sanctiunii aplicate de procuror este una justa si legala si pentru acest motiv, în consens cu instanta de fond, si Tribunalul o va retine.

Potrivit Recursului în Interesul Legii, pronuntat prin decizia nr. 43/2008  de catre  Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru repararea prejudiciului recurentei se va impune o alta solutie si nu cea de obligare la despagubiri în cadrul procesului penal, câta vreme s-a retinut în sarcina învinuitului C.C. doar infractiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din legea 59/1934, si  nu si cea de înselaciune.

Pentru toate aceste motive, solutia preconizata se impune, urmând ca, în temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. sa fie obligata recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în suma de 200 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta S.C P. R. S.R.L, cu sediul în Balotesti, în contradictoriu cu intimatul C. C., domiciliat în Sibiu, str. ., nr.., ap. ., jud. Sibiu, împotriva sentintei penale nr.663 din 15.12.2009 pronuntata de Judecatoria Sibiu, pe care o mentine.

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p., obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în suma de 200 lei.

Definitiva.

Pronuntata în sedinta publica, azi 15.03.2010.

Domenii speta

Spete similare