Revizuire. Înţelesul noţiunii de „înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii” reglementat de art.322,pct.4 Cod procedură civilă.

Decizie 59/R din 26.01.2006


Revizuire. Înţelesul noţiunii de „înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii” reglementat de art.322,pct.4 Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.850/2005 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, s-a admis recursul declarat de recurentă împotriva Deciziei civile nr.636/2005 a Curţii de Apel Braşov, pe care a modificat-o în tot, în sensul că a respins apelul declarat de apelantul Ş.E., împotriva încheierii din data de 28.04.2005, pronunţată de Judecătoria Braşov, în dosarul nr.5125/2005, pe care a păstrat-o.

Împotriva deciziei, a formulat cerere de revizuire revizuientul Ş.E., întemeindu-se pe prevederile art.322, pct.4 şi 5 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor, se arată că înscrisurile declarate false în cursul judecăţii, sunt contractele de asistenţă juridică, care nu au fost supuse unei judecăţi penale, însă trebuie reţinute ca atare, având în vedere că au fost denunţate de parte ca fiindu-le alterat conţinutul, ceea ce se desprinde şi din actele depuse de părţi la dosar.

În ceea ce priveşte înscrisurile doveditoare reţinute de partea potrivnică, revizuientul se referă la contractul de asistenţă juridică, care a fost întocmit în fals de intimată şi care poartă aceeaşi dată cu convenţia ce a făcut obiectul investirii cu formulă executorie şi despre care revizuientul nu a avut cunoştinţă, pe  care nu l-a văzut, nu l-a negociat şi nu l-a semnat.

Examinând cererea de revizuire, instanţa constată că aceasta este nefondată.

Referitor la art.322, pct.4 Cod procedură civilă, cererea a fost formulată pentru a doua ipoteză a acestui motiv de revizuire, respectiv situaţia în care hotărârea s-a bazat pe un înscris declarat fals, în cursul sau în urma judecăţii.

Prin sintagma „înscris declarat fals” nu trebuie înţeles înscrisul despre care partea ar pretinde că ar fi fals, aşa cum e cazul în speţă, simpla afirmaţie a părţii interesate în acest sens nefiind suficientă, ci este necesar ca falsitatea înscrisului să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească. Această hotărâre poate fi una de condamnare penală sau poate rezulta şi dintr-o hotărâre civilă.

În cauză nu există o hotărâre penală de condamnare şi nici o hotărâre civilă. Pentru a ne afla în ipoteza unei hotărâri civile, ar trebui să existe o hotărâre dată într-o altă cauză decât cea pendinte, condiţie ce nu este îndeplinită în prezenta cauză.

Referitor la pct.5 al art.322 Cod procedură civilă, înscrisul nou invocat de revizuient a fi fost reţinut de către partea adversă, nu îndeplineşte această condiţie, întrucât copia actului considerat înscris nou, depus la dosarul de revizuire, se regăseşte şi la dosarul de recurs, el fiind avut în vedere de instanţa care a soluţionat recursul.

În consecinţă, nu ne aflăm în faţa imposibilităţii de prezentare a acestui act. Faptul că revizuientul consideră acest înscris a fi fals, îi deschide alte căi legale pentru a-şi valorifica pretenţiile, şi nu calea de retractare a revizuirii.

Pentru toate considerentele de mai sus, cererea de revizuire va fi respinsă.