Restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii actului de sesizare a instanţei

Sentinţă penală 33 din 03.11.2006


Tip sentinţă penală

Data speţei 3.11.2006

Autor Tribunalul Vrancea

Domenii asociate

Procedură civilă şi penală

Materia: Art.300 al.2 cpp (cpp (restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii actului de sesizare a instanţei)

Sentinţă penală din 3.11.2006

Autor secţia penală Tribunalul Vrancea

Art.300 al.2 cpp restituirea cauzei la Parchet

Prin sentinţa penală nr.3.11.2006 a tribunalului Vrancea în baza art.300 al.2 cpp s-a dispus restituirea cauzei privind pe inc.G.I. etc. la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea în vederea refacerii actului de sesizare a instanţei.

S-a reţinut că în perioada iulie – decembrie 2005, inculpatul G.I., în calitate de administrator la societatea comercială ajutat de inculpatul C. a înşelat 18 societăţi comerciale prin completarea unor file CEC şi  bilete la ordin precum şi prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare cauzând un prejudiciu total de 327.850 lei.

De asemenea, inculpatul G.I. a declarat fictiv sediul societăţii comerciale pe care a administrat-o.

Verificând din oficiu regularitatea actului de sesizare în conformitate cu disp.art. 300 cod proc.penală, instanţa a constatat că dosarul trebuie restituit la Parchet pentru refacerea rechizitoriului având în vedere considerentele care vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 317 cod proc.penală, judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de sesizare a instanţei.

De asemenea în conformitate cu art. 263 al.1 rechizitoriul trebuia să cuprindă, între altele, fapta reţinută în sarcina inculpatului.

Prin fapta dedusă judecăţii în sensul art. 317 cod proc.penală, se înţelege o faptă reţinută clar în actul de sesizare, adică determinată prin toate elementele constitutive care să ateste neîndoielnic vocaţia la o anumită încadrare juridică  şi deci voinţa exprimată cert ca fapta aceea să facă obiectul sesizării instanţei.

In speţă, verificând rechizitoriul în raport de prevederile legale susmenţionate, se constată că a fost întocmit cu nerespectarea acestora.

Astfel, în actul de sesizare se face referire la general cu privire la fapta inculpatului G.I., care ajutat de inculpatul C., a emis 51 file CEC şi bilete la ordin, pentru 18 societăţi comerciale fără a avea disponibil în cont.

Nu s-a precizat care sunt societăţile pentru care s-au emis filele CEC şi care sunt societăţile pentru care s-au emis bilete la ordin şi nici câte din acestea instrumente au fost emise pentru fiecare societate.

De asemenea nu s-a nominalizat în cuprinsul rechizitoriului societăţile pentru care s-au emis instrumentele de plată.

Aceste precizări erau necesare nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor de sesizare a instanţei prevăzute de art. 317 cod proc. penală cât şi pentru o încadrare juridică corectă având în vedere că înşelăciunea săvârşită cu ocazia încheierii sau executării unui contract şi înşelăciune prin  emiterea de cecuri fără acoperire sunt două infracţiuni de sine stătătoare.

De asemenea rechizitoriul nu a făcut vreo referire concretă în ce constă acţiunile de înlesnire sau de ajutor săvârşite de complicele C făcându-se numai menţiunea că acesta l-a ajutat pe inculpatul G.I..

Deci rechizitoriul nu a prezentat concret fiecare act material care intră în conţinutul infracţiunilor continuate reţinute în sarcina inculpaţilor.

Această manieră de întocmire a actului de sesizare a făcut imposibilă efectuarea cercetării judecătoreşti deoarece nu se  cunoaşte în concret faptele pentru care a fost sesizată instanţa.

De asemenea, nu s-a putut verifica nici dacă rechizitoriul se limitează la faptele şi persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală, aşa cum obligă art. 263 al.1 cod proc.penală.