Uzucapiune

Decizie 661/R din 21.05.2012


(Tribunalul Mehedinţi – d.c. 661/R/21.05.2012)

Prin cererea adresata Judecătoriei Orşova si înregistrata sub nr. 15/274/2012 la data de 05.01.2012, reclamanta C M a chemat in judecata  pe pârâţii R. P., U. I. P., I. C. E., P.M. M., R. P. C. şi B. M. pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa sa se constate că a dobândit dreptul real de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafaţă de 3.125 mp situat în pct. „Bratina Luncii”, fără cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii, în fapt, reclamanta a arătat că a stăpânit  terenul netulburată de nimeni şi  în calitate de proprietar deplin din anii 1959-1960.

A mai arătat că imobilul este înscris în CF 51268  a localităţii Orşova, şi se compune din  două parcele, una  în suprafaţă de 296 mp, iar cealaltă  în suprafaţă de 1858 mp, terenuri pe care le  stăpâneşte de peste 50 de ani.

În drept, şi-au întemeiat acţiunea pe disp. art. 1864,1846,1843, 1847, 1860, 1890 din vechiul Cod civil şi pe disp. art. 109 şi 129 alin. 1 C.pr.civilă.

Cererea a fost legal timbrata cu 131 lei taxa de timbru conform art.2 lit.b din Legea 146/1997 modificata si 3 lei timbru judiciar conform art.2 din O.G. 32/1995.

In dovedire au depus la dosar plan general de amplasament şi delimitare a imobilului întocmit de ing. S. E.,  copii acte de filiaţie şi de deces, copia certificatului de moştenitor nr. 75/01.04.2005,  extras CF nr. 51268 Orşova.

La termenul de judecată din data de  07.02.2012 s-au prezentat pârâţii, care au arătat că sunt de acord cu acţiunea formulată de reclamantă  şi nu înţeleg să solicite probe în apărare.

Prin încheierea de şedinţă din data de 07.02.2012 au fost încuviinţate pentru  reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul  pârâţilor, proba cu martorii M. A. şi C. E. şi expertiză topo.

Prin serviciul registratură la data de 02.03.2012 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert  B. Ş., raport la care părţile  nu au formulat obiecţiuni.

La termenul de  judecată din data de 06.03.2012 s-a luat interogatoriu pârâţilor R. P., U. I. P., I. C. E. şi B. M., răspunsurile acestora fiind consemnate în scris, iar filele ataşate la dosar.

Prin încheierea de şedinţă din data de 06.03.2012 instanţa a dispus decăderea reclamantei din proba cu martorii M. A. şi C. E., având in vedere ca deşi s-a obligat sa prezinte martorii in instanţa, nu s-a conformat.

 Prin sentinţa civilă nr.158 din 13.03.2012 Judecătoria Orşova a  respins acţiunea ca neîntemeiată şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această  sentinţă instanţa de fond a  reţinut că este incident  decretul-lege nr. 115/1938 , întrucât terenul din litigiu se află în zonă de carte funciară, , având caracter special, deci, aplicându-se cu prioritate, faţă de Codul civil , pe care reclamanta şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată, însă speţa dedusă judecăţii nu se regăseşte în niciuna din situaţiile enumerate prin disp. art. 27şi 28 din decret şi nici nu întruneşte cumulativ condiţiile impuse de cele două texte de lege.

În termen legal, reclamanta a declarat recurs, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi în baza art. 304 pct. 9 c. pr. civ. a solicitat desfiinţarea ei şi pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

A susţinut că acţiunea a fost promovată pe dispoziţiile vechiului cod civil , făcându-se dovada stăpânirii în calitate  de proprietar netulburat de peste 50 de ani,, uzucapiunea fiind o stare de fapt , instanţa trebuia să admită acţiunea indiferent de textul de lege aplicabil, în funcţie de probele administrate , fiind încălcat rolul activ al judecătorului prev. de art. 129 c. pr. civ.

Hotărârea este criticabilă şi sub aspectul reţinerii neîndeplinirii disp. art. 28 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, pe considerentul că nu s-a făcut dovada că titularul dreptului de proprietate ar fi decedat şi ar fi renunţat la dreptul său , întrucât din  actele dosarului rezultă decesul proprietarilor şi posesia netulburată a reclamantei.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Din probatoriul administrat în cauză se reţine reclamanta a solicitat dobândirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 3125 mp. , situat în extravilanul municipiului Orşova,  pct. Bratina Luncii , susţinând că îl stăpâneşte în calitate de proprietar din anul 1959.

Instanţa de fond a apreciat în mod corect incidenţa Decretului –Lege nr. 115/1938,având în vedere faptul că terenul este situat în zonă de carte funciară, fiind menţionată în acest sens şi decizia nr. 86/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , pronunţată într-un recurs în interesul legii, statuându-se că prescripţiile achizitive începute sub imperiului acestui act normativ şi împlinite după intrarea în vigoare a legii nr. 7/1996, acţiunile în constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi ,respectiv ale Decretului –Lege nr. 115/1938.

Speţa dedusă judecăţii a fost deci,  examinată prin prisma art. 27 şi 28 din decret, reţinându-se  prin analizarea corectă a probelor administrate în cauză că  nu sunt îndeplinite  în mod cumulativ condiţiile impuse de aceste texte de lege.

De altfel, în baza certificatului de moştenitor nr. 2588/2005, aceasta şi-a înscris cota succesorală de 58/630 din terenul respectiv în cartea funciară nr. 51268,  pentru o parte din teren dobândind proprietatea prin succesiune.

Rolul activ al judecătorului  prevăzut de art. 129 alin. 5 c. pr. civ. constă în calificarea exactă a cererii de chemare în judecată , în funcţie de conţinutul acesteia , stăruinţa instanţei ,prin toate mijloacele legale ,pentru aflarea adevărului în baza probelor şi prin aplicarea corectă a legii,în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, cerinţe pe care instanţa de fond ,în speţă, le-a respectat, astfel că susţinerile recurentei vizând încălcarea acestui principiu nu pot fi reţinute.

Pentru considerentele expuse, în conf. cu disp. art. 312 c. pr. civ., apreciind că nici celelalte  criticile nu sunt fondate, urmează a fi respins recursul.