Acţiune în prestaţie tabulară

Decizie 280 din 06.06.2011


Decizie Civil.  Nr.280/06.06.2011

Acţiune în prestaţie tabulară. Înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea face şi după ce dreptul moştenitorului a fost înscris în măsura în care se dovedeşte că moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. reclamantul C. N. a chemat în judecată pârâtul M. N. (ca succesor al lui M. D.), solicitând ca în contradictoriu cu acesta să se constate că a cumpărat imobilul evidenţiat în CF…  nr.top… fâneţe de ……m.p., cu preţul de 10.000 lei, iar instanţa să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract autentic de vânzare cumpărare, având ca obiect imobilul menţionat, dispunându-se totodată şi înscrierea dreptului în cartea funciară. În drept s-au invocat dispoziţiile art.969 şi art.1295 cod civil, precum şi art.22 şi art.24 din Decretul Lege 115/1938. S-a susţinut că, în fapt, succesor al defunctului M. D. nu este M. N., ci M. G., solicitând instanţei ca judecarea să se facă în contradictoriu cu această persoană. Totodată s-a precizat că preţul vânzării a fost de…..lei şi nu de …..lei cum s-a menţionat iniţial în acţiune. Pârâtul M. G. nu a depus întâmpinare, însă prin note de şedinţă a solicitat respingerea acţiunii, întrucât imobilul pe care reclamantul l-a cumpărat de la antecesorul său are alt nr.top….cu o suprafaţă de 250 mp. Prin sentinţa civilă nr. .., pronunţată de Judecătoria C. s-a admis cererea lipsei calităţii procesuale pasive a pîrîtului M.N., s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de  reclamantul C. N. împotriva pârâtului M. G.;.Tribunalul, examinând recursul declarat de pârâtul – recurent M. G., prin prisma motivelor invocate, a respins recursul promovat de această parte, motivându-se că, privitor la neachitarea în întregime a preţului de către antecesorul reclamantului şi la lipsa celor două capete de cerere din cererea de chemare în judecată (validare act sub semnătură privată şi pronunţare hotărâre judecătorească care să ţină loc de act  autentic de vânzare – cumpărare, o cerere poate fi calificată din punct de vedere juridic în funcţie de conţinutul ei concret şi nu de denumirea dată de către parte şi că, în baza rolului activ pe care trebuie să-l aibă, conform art. 129 alin. 5  Cod procedură civilă, instanţa este cea care în cele din urmă, în raport de conţinut şi nu de denumire şi, eventual, în raport de anumite precizări pe care la nevoie le solicită părţii, califică corect, in punct de vedere juridic, acţiunea introdusă şi că, în acest context, instanţa de fond a pus în vedere reclamantului de a formula ,,Precizare de acţiune,,  iar pârâtul având apărare calificată, fiind reprezentat de avocat, avocat care  nu a obiectat cu privire la depunerea precizării de acţiune. În sprijinul acestor cereri, pârâtul mai susţine că, cumpărătorul, autorul  reclamantului nu a plătit adevăratul preţ stipulat în convenţia de la 1954, acela de 32.500 lei. Astfel cum a reţinut şi instanţa de fond, reclamantul a făcut dovada achitării integrale a preţului de 32.500 lei, stipulat în ,,procesul verbal“ din anul 1954, iar preţul de 10.000 lei pe care susţine pârâtul că l-ar fi plătit cumpărătorul C. P., figurează în ,,autorizaţia de înstrăinare nr….din anul 1954“, ca fiind 10.600 lei şi nu 10.000 lei şi el reprezintă valoare de impozitare şi nu de cumpărare a imobilului din litigiu. Instanţa de recurs a reţinut că, prin urmare, coroborând probele menţionate mai sus, rezultă fără dubii că între autorii părţilor a existat o promisiune de vânzare – cumpărare, valabil încheiată cu privire la imobilul în suprafaţă totală de ….mp, înscris în C.F. ….., nr. top…şi că preţul de 32.500 lei stipulat în convenţia lor, a fost plătit în întregime şi că este irelevantă dezmembrarea efectivă de antecesorul pârâtului în ianuarie 1988, sub aspectul întreruperii folosinţei începută de antecesorul reclamantului. Este adevărat că în subsidiar, reclamantul a invocat şi uzucapiunea, prin joncţiunea posesiei cu a autorului său Cristescu Pavel, însă soluţia pronunţată de instanţa de fond nu a reţinut dobândirea  dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu prin acest mod originar. Un alt motiv de recurs vizează faptul că imobilul în litigiu ar fi fost expropriat. Referitor la această chestiune, instanţa de recurs a reţinut că, potrivit Legii nr. 198/2004, suprafaţa de teren de …cu nr. top…, care se afla în continuarea parcelei de 250 mp cu nr. top., cu care, de altfel, aşa cum rezultă din expertiza topo de la dosar, formează un corp comun de proprietate, a fost supusă exproprierii şi că ambele părţi susţin cu privire la acest aspect că imobilul a fost supus exproprierii. S-au menţionat dispoziţiile Legii nr.  nr. 198/2004 art. 5 alin. 2,  potrivit cărora în cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în contradictoriu de mai multe persoane îndreptăţite, ,,despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin hotărâri definitive şi irevocabile. Cum niciuna din părţile în litigiu nu a adus în discuţie problema despăgubirilor  rezultate din expropriere ca procedura de acordare sau cuantum, statul român nu poate avea calitatea procesuală pasivă.  Cu privire la recursul promovat de către reclamantul C. P. prin care solicită instanţei să dispună intabularea în C.F. a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de …mp. s-a menţionat de către instanţa de recurs că litigiul ce formează obiectul dosarului de faţă a fost notat în cartea funciară, şi că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 7/1996, ci dispoziţiile art. 24 din această lege potrivit cărora ,,înscrierile întemeiate pe obligaţiile defunctului se vor putea face şi după ce dreptul moştenitorului a fost înscris în măsura în care se dovedeşte că moştenitorul este ţinut de aceste obligaţii.“ Instanţa de recurs a motivat că, în speţă, dreptul moştenitorului pârât, M. G. a fost înscris în C.F. din anul 2009, primind număr de C.F. nou…..,. din care rezultă şi faptul că  este unic moştenitor al defunctului M. în cota de 1/1. Această cotă de 1/1 indică fără dubii că pârâtul M. G. a acceptat moştenirea tatălui său, M. D., fără niciun fel  de rezerve, preluând atât activul cât şi pasivul moştenirii, aşa încât el preia nu numai drepturile pe care le-a avut defunctul său tată, ci şi obligaţiile acestuia.. Cu această motivare, Tribunalul a modificat sentinţa recurată, în parte, în sensul că a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantului C. N. asupra terenului în suprafaţă de….mp situat în localitatea P., locul numit "Lunca Mare Fîneţe" înscris în CF nr….nr. top…., menţinându-se celelalte dispoziţii  ale sentinţei recurate.

1