Contencios administrativ şi fiscal. Pretenţii.

Sentinţă civilă 1105 din 25.06.2008


Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii TIRSOLEA IRINA, BIRJARU DUMITRA, VULPOI DANIEL, STEMATE SIMIOANA, PETRESCU CLAUDIA şi NEAGU NICOLETA în contradictoriu cu pârâţii PRIMĂRIA COMUNEI ULMU şi CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ULMU, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat av. Iosif Constantin pentru reclamanţi, lipsă fiind reclamanţii şi pârâţii.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Av. Iosif Constantin, având cuvântul pentru reclamanţi, solicită proba cu înscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat şi solicită judecarea cauzei.

Tribunalul încuviinţează proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul reclamanţilor, ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru susţineri pe fond.

Av. Iosif Constantin, având cuvântul pe fond pentru reclamanţi, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea introdusă la Tribunalul Călăraşi la data de 11.03.2008 şi înregistrată sub nr.695/116/2008 (nr.în format vechi 931/C/2008), reclamanţii Târşolea Irina, Birjaru Dumitra, Vulpoi Daniel, Stemate Simioana, Petrescu Claudia şi Neagu Nicoleta, toţi cu domiciliul ales la Cab. Av. Iosif Constantin, Călăraşi, str.Ştirbei Vodă, nr.5, Bl.K1, sc.3, et.1, ap.1, jud. Călăraşi, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al comunei Ulmu şi Primăria comunei Ulmu, jud.Călăraşi, au solicitat obligarea acestora în solidar la plata sporului de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariu, pentru perioada aferentă termenului de prescripţie de 3 ani, sumele urmând să fie actualizate în raport de indicele de inflaţie începând cu data naşterii dreptului până la plata efectivă.

În motivarea în fapt a acţiunii au arătat cu privire la sporul de dispozitiv că li se cuvine în temeiul dispoziţiilor art.13 din Lg.nr.138/1999 coroborat cu dispoziţiile pct.9.2 din Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr.496/2003 întrucât îşi desfăşoară activitatea în cadrul Primăriei comunei aşa cum rezultă din înscrisurile ataşate.

Astfel, potrivit  dispoziţiilor art.13 din Lg.nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract, salariaţii civili beneficiază de  indemnizaţie de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcţie, soldă de grad, soldă de merit, indemnizaţie de comandă şi gradaţii, respectiv din salariul de bază.

Aceste dispoziţii se aplică conform art.1 din acest act normativ, „ personalului militar şi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Comunicaţii Speciale şi Ministerului Justiţiei.

Prin OUG nr.63/2003 s-au produs unele modificări în structura administraţiei publice generate de Reorganizarea Guvernului României, Ministerul de Interne s-a reunit cu administraţia publică formându-se  Ministerului Administraţiei şi Internelor.

 În prezent Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a transformat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, conform OUG nr.30/2007.

În temeiul dispoziţiilor art.9 (4) din OUG nr.63/2003, MAI a emis Ordinul nr.496/2003 prin care s-a completat Ordinul nr.275/2002 introducându-se pct.9.2 cu următorul conţinut: „ îndemnizaţia de dispozitiv se acordă şi personalului civil ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul administraţiei publice”.

Cum ei sunt un astfel de personal rezultă că sunt îndreptăţiţi să primească acest spor.

 De altfel ar fi fost o discriminare ca ei să nu primească acest spor întrucât potrivit art.16 alin.1 din Constituţia României, cetăţenii sunt egali în faţa legii fără privilegii  şi discriminări; diminuarea între salariaţi este interzisă, de asemenea, de art.5 alin.1 din Lg.nr.53/2003.

Au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Au depus în dovedirea acţiunii înscrisuri în copie, respectiv carnetele de muncă şi dovada parcurgerii procedurii prealabile.

Deşi legal citaţi pârâţii nu au depus întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul constată nefondată acţiunea reclamanţilor pentru următoarele considerente:

Reclamanţii au calitatea de funcţionari publici motiv pentru care le sunt aplicabile dispoziţiile Lg.nr.188/1999 R, unde la art.29 sunt prevăzute salariul pentru activitatea depusă şi alte drepturi, fiind salariaţi ai pârâţilor, aşa cum rezultă din copiile carnetelor de muncă.

Sunt solicitate drepturi salariale cu titlu – indemnizaţie de dispozitiv –  în cuantum de 25% din salariul de bază care nu sunt prevăzute în Lg.188/1999 R, aşa cum a fost modificată şi completată.

Conform acestor dispoziţii legale, drepturile salariale cuvenite funcţionarilor publici sunt cele prevăzute în mod expres în lege. În lipsa unei legi care să uniformizeze salarizarea funcţionarilor publici la nivel naţional, drepturile acestora au fost acordate în baza unor dispoziţii normative cu aplicabilitate anuală (OG 2/2006, OG.6/2007, OG 9/2008), prin care au fost aduse completări reglementărilor privind salarizarea prevăzute cu valoare de principiu în Lg.188/1999.

Este de observat că toate drepturile salariale au fost lăsate la aprecierea legiuitorului în ceea ce priveşte această categorie de salariaţi, astfel că stabilirea lor în raport de actele normative care le reglementează este o atribuţie exclusivă a angajatorului şi nu a instanţei de judecată.

Nu se poate aprecia că există un conflict de drepturi dacă dreptul nu este stabilit, motiv pentru care nici instanţa nu poate să intervină şi să modifice acest element al contractului de muncă.

În cazul în speţă s-a constatat că reclamanţii nu au beneficiat de indemnizaţia de 25% din salariul de bază, întrucât aceste drepturi nu sunt prevăzute în Lg.188/1999 R şi nici în OG 9/2008.

Această indemnizaţie este acordată numai unei categorii restrânse de funcţionari publici şi personal contractual, respectiv celor care fac parte din structurile M.I.R.A. aşa cum sunt identificate în dispoziţiile normative invocate ca fiind incidente în cauză.

Dacă s-ar accepta ideea că drepturile salariale prevăzute de legiuitor în considerarea unor activităţi specifice, (cazul de faţă – personal M.I.R.A. şi cel asimilat acestuia prin lege), se pot acorda tuturor funcţionarilor publici indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, atunci ar fi trebuit să se stipuleze expres în lege acest fapt.

Însă acordarea unor sporuri/indemnizaţii în considerarea specificului unui domeniu de activitate sau chiar al unei activităţi, este un atribut lăsat exclusiv la aprecierea legiuitorului, nefiind obligatorie acordarea acestor drepturi şi pentru alte categorii de funcţionari publici.

Cu atât mai puţin, instanţa nu se poate substitui voinţei legiuitorului şi angajatorului şi nu poate acorda direct drepturi salariale care nu au fost prevăzute şi pentru reclamanţi.

Din înscrisurile depuse rezultă că reclamanţii sunt funcţionari publici în aparatul administraţiei publice locale, care nu face parte din structurile M.I.R.A. şi nici nu sunt angajaţi ai vreunui serviciu desprins din acest minister şi trecut în subordinea autorităţii locale până la finalizarea reformei administrative, neexistând nici raporturi de subordonare a autorităţilor locale acestui minister.

Ori, numai această categorie de funcţionari publici cu statut special şi personalul contractual, trecut în subordinea autorităţilor locale/judeţene pot beneficia de indemnizaţia de dispozitiv, întrucât au beneficiat şi înainte de declanşarea procesului de restructurare şi descentralizare a serviciilor ce se aflau în subordinea fostului M.I., beneficiind în continuare de drepturile ce le-au avut în calitate de angajaţi ai acestui minister.

Pentru considerentele expuse, în raport şi de dispoziţiile legale şi arătate, tribunalul urmează a respinge acţiunea formulată de reclamanţii Târşolea Irina, Vulpoi Daniel, Birjaru Dumitra, Stemate Simioana, Petrescu Claudia şi Neagu Nicoleta împotriva pârâţilor Consiliul Local al com.Ulmu şi Primăria com. Ulmu, jud.Călăraşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii Târşolea Irina, Vulpoi Daniel, Birjaru Dumitra, Stemate Simioana, Petrescu Claudia şi Neagu Nicoleta împotriva pârâţilor Consiliul Local al com.Ulmu şi Primăria com. Ulmu, jud.Călăraşi.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.