Tâlhărie

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.178/P/2 sept.2008, inculpatul I.F., recidivist, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea în stare de recidivă a infracţiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art.174 – 176 lit.d din C.p. şi pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art.211 alin.2 lit.b, alin.21 lit.c din Codul penal, cu aplicarea art.37 lit.a şi art.33 lit.a din Codul penal, constând în aceea că, în seara zilei de 16 mai 2008, în jurul orelor 2100, în timp ce E.E. se afla în locuinţa sa din Bacău,  a strâns-o cu mâinile de gât pentru a-i sustrage suma de 500 lei.

Din întregul material probator administrat în cauză, rezultă următoarea situaţie de fapt:

E.E., în vârstă de 61 ani, pensionară de stat, locuia cu chirie în Bacău împreună cu concubinul său, B.V..

Sus-numita avea un fiu plecat la muncă în străinătate.

Din cauza sănătăţii precare şi a unui anturaj nepotrivit, E.E. nu era în stare să-şi gospodărească veniturile, motiv pentru care, fiul său trimitea banii de chirie martorului C.C. din Bacău, pastor la Biserica adventistă, pentru a fi sigur că mama sa nu va ajunge pe drumuri.

Pe aceeaşi scară de bloc, tot la parter, locuia şi inculpatul I.F., un tânăr de 22 de ani, fără serviciu, care, din când în când, era cooptat într-o echipă de zugravi, obţinând venituri sporadice şi modeste, motiv pentru care, de cele mai multe ori, se afla în criză de bani.

Victima E.E. primea în vizită vecini mult mai tineri decât ea, care, în realitate, urmăreau să-i fure lucrurile care îi interesau. Între vecini, se statornicise astfel de relaţii, încât se ştia ziua când E.E. primea pensia.

Astfel, I.F. aflase de la vecina sa M. că E.E. primise o mare sumă de bani, hotărându-se să-i fure. Pentru a prinde curajul necesar comiterii unei astfel de fapte, a consumat o mare cantitate de alcool.

În seara zilei de 16 mai 2008, E.E. şi concubinul său constatase lipsa din apartament a unui telefon mobil. B.V., întâlnindu-se cu inculpatul, i s-a plâns că i-a dispărut telefonul mobil din casă.

Cum inculpatul ştia că vecina sa M., din acelaşi bloc, furase anterior telefonul în discuţie, l-a însoţit pe B.V. la uşa apartamentului acesteia, situat la etajul III al aceluiaşi bloc de locuinţe.

În timp ce B.V. a intrat în vorbă cu concubinul vecinei M. de la etajul III, inculpatul a coborât în grabă la parter şi a intrat în garsoniera victimei, pe uşa care nu era încuiată. Când a intrat în apartamentul victimei, afară se lăsase întunericul (era în jurul orelor 2100). Imediat ce a intrat, inculpatul a încuiat uşa din interior, cu cheile găsite în broască. Victima stătea pe pat, privind la televizor.

Inculpatul a început să scotocească în căutarea banilor despre care aflase de la vecina M.. Cei doi erau înţeleşi ca să-şi împartă banii, care urmau dă fie furaţi din apartamentul victimei.

E.E., deşi era o persoană bolnavă, care mergea cu dificultate, a ripostat după puterile ei. Inculpatul, ştiind că este posibil ca victima să păstreze banii în chiloţi, s-a hotărât să-i caute şi în acel loc. Fireşte, victima a opus rezistenţă.

Între timp, a coborât B.V., care, găsind uşa garsonierei încuiată pe dinăuntru, s-a uitat pe fereastră pentru a vedea ce se petrece în interior, în condiţiile în care apartamentul se afla la parter. Tocmai atunci, inculpatul îi dădea jos chiloţii victimei, motiv pentru care B.V. a alertat vecinii că inculpatul îi violează concubina.

Pentru a înfrânge rezistenţa victimei, inculpatul a sugrumat-o, aceasta căzând pe pat, cu picioarele atârnate pe marginea acestuia.

Inculpatul, constatând că tot mai mulţi vecini au coborât la parter, ca urmare a strigătelor lui B.V., a părăsit locul faptei, sărind pe fereastră şi adăpostindu-se la sora sa, căreia i-a spus ce a făcut.

Între timp, uşa a fost forţată, în apartament intrând B.V. şi câţiva vecini.

Constatându-se decesul victimei, au fost înştiinţate autorităţile.

Cu acel prilej, B.V. a constatat şi lipsa ultimilor bani, aproximativ 20 lei, pe care îi ţinea într-un plic, sub televizor.

În aceeaşi seară, în jurul orelor 2130, a fost consemnat denunţul oral privind comiterea infracţiunii de omor, victima fiind E.E., de 61 de ani.

La data de 17 mai 2008, inculpatul a fost reţinut şi apoi arestat preventiv.

Victima a fost înmormântată de către pastorul adventist C.C., care s-a constituit parte civilă cu suma de 2.500 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare suportate.

Inculpatul a fost de acord cu plata cheltuielilor de înmormântare solicitate.

Din cuprinsul raportului de constatare medico-legal pe cadavru nr.149/19 mai 2008, rezultă că moartea numitei E.E. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienţei cardio respiratorii acute, prin comprimarea regiunii cervicale, regiunea laringo-faringiană, cu ruptura cartilajelor cricoidiene şi a complexelor neuro vasculare cervicale laterale, prin comprimare (sugrumare). În momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 1,65g %o.

Situaţia de fapt descrisă mai sus rezultă din procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală, planşele foto, raportul de expertiză 68814/3 iulie 2008 întocmit de Serviciul criminalistic din cadrul Poliţiei Bacău, raportul medico-legal de autopsie, declaraţiile părţii civile C.C., declaraţiile martorilor coroborate cu declaraţiile inculpatului.

Inculpatul a recunoscut că a pus mâna în gâtul victimei pentru a o trânti pe pat, nicidecum pentru a o sugruma, însă autopsia nu a confirmat susţinerile sale.

Inculpatul nu a pus la îndoială conţinutul raportului medico-legal pe cadavru.

Aşa după cum s-a arătat mai sus, inculpatul a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni:

- tentativă la tâlhăria calificată prevăzută de art.20 raportat la art.211 alin.2 lit.b, alin.21 lit.c (comisă noaptea, într-o locuinţă) şi

- omor deosebit de grav prevăzută de art.174-176 lit.d din Codul penal, adică pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării.

Din analiza coroborată a întregului material probator administrat în cauză, instanţa constată că, în speţă, trebuia reţinută doar infracţiunea de tâlhărie calificată urmată de moartea victimei.

Intenţia inculpatului a fost aceea de a fura banii victimei, fie profit\nd de neatenţia acesteia, fie întrebuinţând violenţa. S-a ajuns la deznodământul  cunoscut, adică la moartea victimei din culpă. Activitatea infracţională s-a desfăşurat la repezeală, inculpatul dorind să sustragă banii înainte ca B.V. să revină în apartament. După fuga inculpatului, nu poate fi pierdută din vedere împrejurarea că B.V. nu a mai găsit plicul cu cei aproximativ 200.000 lei vechi, pe care îi lăsase sub televizor.

Victima, încetând din viaţă, nu s-a mai putut constitui parte civilă în cauză, dar aceasta nu înseamnă că banii n-au fost sustraşi.

Astfel că nu se mai poate reţine tentativa la infracţiunea de tâlhărie calificată.

Tentativa la infracţiunea de tâlhărie calificată s-ar putea reţine prin aplicarea principiului IN DUBIO PRO REO, nefiind exclusă ipoteza ca banii (cei 20 lei) să fi fost furaţi de altcineva.

Speţa ridică o veche problemă controversată în doctrină şi jurisprudenţă privind delimitarea dintre tentativa şi infracţiunea consumată în cazul tâlhăriei, care a avut ca urmare moartea praeterintenţionată a victimei, fără a exista în materie un punct de vedere unitar.

Ca formă a vinovăţiei, praeterintenţia (intenţia depăşită) rezultă din suprapunerea culpei fără previziune peste intenţia directă. În acest caz, se produce un rezultat mai amplu decât cel prevăzut şi urmărit de către autor.

În ipoteza când infracţiunea de bază, care este intenţionată, a rămas în stare de tentativă, dar s-a produs rezultatul din culpă al infracţiunii absorbante praeterintenţionate, nu mai are relevanţă gradul de realizare a fiecăreia din acţiunile infracţiuni complexe de bază, care au dus la producerea acesteia; când se produce rezultatul mai grav din culpă, fapta nu poate fi socotită tentativă (tocmai pentru că s-a produs rezultatul), ci este vorba de o infracţiune consumată, acţiunea adiacentă convertindu-se în acţiunea principală. Infracţiunea de bază, care este o infracţiune intenţionată, este cea care absoarbe infracţiunea din culpă, rezultând o infracţiune unică.

Într-adevăr, nu există tentativa la infracţiunile praeterintentionate, dar acest lucru este valabil numai la infracţiunile unice de acest gen, pentru care se cere producerea unei singure urmări socialmente periculoase.

În cazul infracţiunilor complexe, precum tâlhăria, dacă s-a produs moartea victimei, nu mai este relevantă forma în care s-a realizat activitatea infracţională de bază (forma consumată sau tentativa), ci întreaga activitate trebuie raportată la rezultatul final (a se vedea Decizia penală nr.741/1980 a fostului T.S., C.D. 1980, pag.220-281).

Având în vedere cele de mai sus, se va dispune schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni, în una singură şi anume: în tâlhărie calificată comisă în noaptea într-o locuinţă, urmată de moartea victimei.

Urmează a fi schimbată încadrarea juridică şi în ceea ce priveşte recidiva.

Inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr.427/2004 a Tribunalului Bacău la 3 ani închisoare pentru tâlhărie, fiind liberat la 19 iunie 2006, cu un rest de 377 zile, rămas neexecutat.

Cum fapta dedusă judecăţii a fost săvârşită la 16 mai 2008, trebuie reţinute prevederile art.37 lit.b din C.p., nicidecum ale art.37 lit.a din Codul penal.

Vinovăţia inculpatului fiind pe deplin dovedită, urmează a se dispune condamnarea sa la pedeapsa închisorii.

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică A1/6178/2008 al I.M.L. „Mina Minovici” Bucureşti rezultă că inculpatul I.F. prezintă diagnosticul de tulburări de personalitate de tip disocial, păstrând capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având totodată păstrat discernământul în raport cu fapta pentru care a fost trimis în judecată.

Inculpatului îi va fi aplicată o pedeapsă medie (nici minimă, dar nici maximă). Nu poate fi pierdută din vedere împrejurarea că victima a fost ucisă în propria locuinţă. Nu are relevanţă faptul că obişnuia să consume alcool în exces. Pe de altă parte, se va avea în vedere că nu a ştiut să-şi selecteze prietenii.

Pe lângă pedeapsa principală, inculpatului îi va fi aplicată pedeapsa complementară şi accesorie.

Din pedeapsa ce-i va fi aplicată, va fi scăzută perioada executată prin reţinere şi arest preventiv, urmând a fi menţinută starea de arest a inculpatului.

Pretenţiile civile vor fi admise, aşa cum au fost formulate.

Nu s-au solicitat în cauză daune morale.

Din fondul special al M.J.L.C., vor fi suportate onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu şi taxele pentru efectuarea expertizelor.

Mijloacele materiale de probă, cât şi corpurile delicte vor fi păstrate până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În final, inculpatul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantumul cărora vor fi incluse cheltuielile judiciare suportate anticipat din fondul special al M.J.L.C.

Domenii speta

Spete similare