Ordonanta presedentiala

Dosar nr. 975/828/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1830/R

Şedinţa publică de la 20 Noiembrie 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE C. D.

Judecător G. T. - preşedinte instanţă

Judecător A. M. P.

Grefier M. L.

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de reclamanţii B. G. şi M. G.-A., împotriva sentinţei civile nr.- din -2009 pronunţată de J. T., în dosarul nr.-, intimat fiind pârâtul A. L.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au răspuns:  av. I P. pentru recurenţii  reclamanţi  şi av. A. I. pentru  intimatul pârât .

Procedura legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Av. A. I.  depune la dosar  împuternicire avocaţială emisă de Baroul Argeş pentru  intimatul pârât A. L.

La solicitarea instanţei, apărătorul recurenţilor reclamanţi  învederează că personal a semnat  recursul  în calitate de avocat , fiind apărător al reclamanţilor şi la instanţa de fond . Mai arată că semnătura de la fila 45 ( dosar fond) îi aparţine , însă nu şi cea de la fila 30 dosar fond.

Apărătorul recurenţilor reclamanţi solicită proba cu înscrisuri , sens în care depune la dosar  copia rezoluţiei P.J. T.,  din 27.02.2009.

Apărătorul intimatului pârât lasă la aprecierea instanţei proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul recurenţilor reclamanţi , arătând că nu solicită termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul înscrisului depus la dosar .

Tribunalul  apreciază utilă soluţionării cauzei proba cu înscrisuri solicitată de  apărătorul recurenţilor  reclamanţi şi o admite .

Apărătorii părţilor , având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat .

Tribunalul , în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată şi  acordă cuvântul asupra acestuia .

Apărătorul  recurenţilor reclamanţi B. G. şi M. G.-A. solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat în scris , modificarea sentinţei şi în sensul de a dispune  obligarea pârâtului să restituie reclamanţilor bunurilor menţionate în acţiune , fără cheltuieli de judecată. Învederează că a făcut dovada  contractului de depozit, respectiv a remiterii  şi deţinerii  lucrului cu acest titlu, precum şi dovada imposibilităţii  preconstituirii unui înscris,  faţă de relaţia  de prietenie dintre părţi .

Apărătorul intimatului pârât A. L. solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică , fără cheltuieli de judecată  învederând că între părţi nu a fost încheiat contract de depozit între intimatul pârât şi societatea şi  că bunurile nu se mai află  în posesia intimatului  pârât . 

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă:

Constată că la data de 14.08.2008, reclamanţii B. G. şi M. G.-A. au chemat în judecată pe pârâtul A. L., solicitând ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să fie obligat pârâtul la restituirea următoarelor bunuri: camion marca ----  (serie sasiu -); macara marca -, -., -, -; ansamblu de schelă metalică, în suprafaţă de aproximativ - m.p.

La termenul de judecată din data de 20.08.2008, apărătorul reclamanţilor a precizat cererea de ordonanţă preşedinţială învederând instanţei faptul că reclamanţii înţeleg să formuleze acţiune potrivit dreptului comun, iar la data de 24.09.2000 reclamanţii au precizat din nou cererea introductivă, potrivit disp.art.132 din Codul de procedură civilă.

Motivând cererea de chemare în judecată aşa cum a fost precizată, reclamanţii au arătat faptul că au încredinţat pârâtului în vederea depozitării următoarele bunuri: un camion marca -, o macara marca - şi un ansamblu de schelă metalică în suprafaţă de - m.p., bunuri ce au fost depozitate în localitatea C., judeţul A. Au mai arătat reclamanţii şi faptul că deşi au solicitat pârâtului restituirea bunurilor depozitate acesta a refuzat în mod nejustificat.

Se susţine de reclamanţi şi faptul că bunurile depozitate sunt folosite de pârât în interes propriu, existând pericolul distrugerii.

În soluţionarea prezentei cauze s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu interogatoriu.

Prin sentinţa civilă nr. - din - pronunţată de J. T., a fost respinsă actiunea formulată de reclamanţii B. G. şi M. G. A., în contradictoriu cu pârâtul A. L.

Pentru  a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Potrivit disp.art.1591 din Codul civil, contractul de depozit "este un act prin care se primeşte lucrul altuia spre a-l păstra şi a-l restitui în natură".

După cum rezultă din textul legal mai sus arătat, scopul principal urmărit prin încheierea contractului este păstrarea lucrului depozitat în vederea restituirii lui în natură, la cererea deponentului.

Pe lângă predarea lucrului se mai cere ca depozitul (acordul de voinţă dintre părţi) să fie constatat printr-un înscris.

În acest sens, potrivit disp.art.1597 din Codul civil "depozitul voluntar nu se poate face decât prin înscris".

Întrucât existenţa înscrisului nu afectează validitatea contractului şi din dispoziţiile art.1597 din Codul civil rezultă numai extinderea cerinţei formei scrise la depozitul voluntar indiferent de valoare, proba contractului poate fi făcută şi cu martori sau prezumţii dacă există un început de dovadă scrisă sau dacă a fost o imposibilitate materială sau morală de a se procura o dovadă scrisă sau de a o conserva.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauza dedusă judecăţii, D. A. şi S. V. N. (filele 69, 70 şi 71 ale dosarului), rezultă faptul că reclamanţii şi pârâtul se aflau în relaţii de prietenie.

Cu privire la acest aspect, instanţa a  reţinut şi faptul că pârâtul a recunoscut la interogatoriu (fila 76 a dosarului) faptul că se afla în relaţii de prietenie cu reclamanţii, împrejurare în raport de care instanţa constată existenţa unei imposibilităţi morale a preconstituirii unui înscris.

În ceea ce priveşte proba contractului de depozit, adică remiterea bunurilor ce fac obiectul prezentei acţiuni şi deţinerea cu acest titlu, instanţa a reţinut faptul că pârâtul potrivit răspunsurilor la interogatoriul propus de reclamanţi a contestat existenţa unei înţelegeri cu reclamanţii privind bunurile în litigiu, iar din declaraţiile martorilor audiaţi în cauza dedusă judecăţii, numai martorul S. V. N. a relatat faptul că a existat o înţelegere a reclamanţilor cu pârâtul în Italia, iar în baza acordului verbal al acestora, utilajele au fost încredinţate pârâtului.

Declaraţia martorului mai sus arătat nu se coroborează însă cu declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauza dedusă judecăţii.

În acest sens, martorul N. I. C.a relatat faptul că pârâtul lucra cu bunurile în litigiu în calitate de angajat al reclamanţilor, arătând faptul că nu ştie despre existenţa unei convenţii a părţilor (fila 67 a dosarului).

Martorul D. A. a învederat instanţei faptul că nu ştie despre existenţa unei convenţii a părţilor, dar de la un prieten cunoaşte faptul că bunurile în litigiu se află în prezent în zona oraşului T. (fila 68 a dosarului).

De asemenea, martorul V. O. a relatat că pârâtul s-a folosit împreună cu reclamanţii de bunurile în litigiu şi nu cunoaşte dacă reclamanţii au încredinţat pârâtului spre depozitare sau folosire aceste bunuri (fila 69 a dosarului).

În raport de declaraţiile martorilor audiaţi în cauza dedusă judecăţii, rezultă faptul că reclamanţii nu au făcut dovada contractului de depozit, adică a remiterii şi deţinerii lucrului cu acest titlu, potrivit disp.art.1591 din Codul civil.

Împotriva  sentinţei civile nr.- din - pronunţată de J. T.,  au declarat recurs reclamanţii B. G. şi M. G.-A., care susţin:

Sentinţa este netemeinică şi nelegală, deoarece instanţa a interpretat greşit probatoriul administrat şi dispoziţiile art.1591 şi art.1597 cod civil.

Potrivit art.1597 Cod civil,  depozitul voluntar nu se poate face  decât prin înscris .

Inexistenţa înscrisului nu afectează  validitatea contractului;  proba contractului poate fi făcută cu martori şi prezumţii , dacă există un început de dovadă scrisă sau dacă există imposibilitate morală.

Din declaraţiile martorilor şi din  recunoaşterile părţilor a rezultat că reclamaţii şi pârâtul  se aflau în relaţii de  prietenie, astfel că au fost în situaţia  imposibilităţii morale de a preconstitui un înscris.

Deşi prima instanţă a constatat existenţa contractului de depozit,  ulterior a revenit  şi a reţinut că reclamanţii  nu au făcut dovada contractului de depozit.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art.3041  Cod pr.civilă.

Examinând actele dosarului şi sentinţa recurată,  tribunalul va reţine:

Prin cererea iniţială, adresată instanţei la data de 14.08.2008 ,  cei doi reclamanţi B. G. şi M. G.-A., în calitate de administratori/asociaţi ai firmei B.G. & M. G. A.,  au solicitat,  pe cale de ordonanţă preşedinţială, obligarea pârâtului A. L. la restituirea camionului marca -, macaralei  - şi ansamblului schelă metalică de aproximativ 150 mp.

Ulterior,  la solicitarea instanţei,  cei doi reprezentanţi ai firmei I. S.N.C. D.I B. G. & M.G. A., au precizat acţiunea,  arătând că solicită predarea bunurilor  în procedura comună, în temeiul art.1593, art.1595 şi art.1604 Cod civil (f.27, 29, 30 , 44, 45).

Contractul de depozit este un contract real, care se formează numai prin  şi din momentul  predării lucrului care formează obiectul contractului de la deponent la depozitar, cu excepţia cazului  când lucrul se află deja, indiferent cu ce titlu, la depozitar (art.1593 alin.2 şi 3 Cod civil).

Pe de altă parte,  predarea în sine nu este suficientă pentru încheierea contractului, fiind necesară,  în acest scop,  realizarea acordului de voinţă (art.1595 Cod civil),  în sensul încheierii contractului de depozit.

Dovada contractului de depozit impune dovada predării lucrului şi dovada  acordului de voinţă al părţilor,  acord care trebuie să fie constatat printr-un înscris (art.1597 Cod civil).

Forma scrisă este cerută  ad probationem şi nu ad solemnitatem, ceea ce înseamnă că  existenţa înscrisului nu afectează validitatea contractului.

Proba contractului  poate fi făcută şi cu martori sau prezumţii dacă există un început de dovadă scrisă (art.1197 Cod civil),  însă dacă  părţile au fost în imposibilitate morală de a încheia un înscris  (art.1198 Cod civil).

Din declaraţiile martorilor (f.68-71),  rezultă că cei doi reprezentanţi ai societăţii reclamante şi pârâtul erau prieteni şi desfăşurau activităţi în domeniul construcţiilor.

Martorii (f.67-69),  nu au cunoştinţă de existenţa  unei convenţii  prin care pârâtul să fi primit în depozit bunurile a căror restituire este pretinsă de reclamanţi.

Singur, martorul  S. V. N. (f.71), arată că între părţi a avut loc în Italia un acord verbal, în baza căruia martorul  a preluat bunurile  şi le-a încredinţat pârâtului în depozit.

Pârâtul nu a recunoscut la interogatoriu pretinsul contract de depozit (f.76),  iar cei doi reprezentanţi ai societăţii reclamante au susţinut că  au promovat acţiunea ca asociaţi a două firme : I. S.N.C. şi R.I.C. S. C., ultima fiind proprietara camionului (f.74, 75, 77, 78).

Din probele mai sus analizate,  rezultă că  reclamanţii  au făcut doar dovada  relaţiilor de prietenie,  avute la un moment dat cu pârâtul.

Nu s-a probat însă  convenţia părţilor  de a  perfecta un contract de depozit, şi nici  faptul predării bunurilor  către  pârât.

În acest context probator,  prima instanţă  a interpretat corect dovezile  şi a aplicat corect legea, fără  a se contrazice, în sensul că,  nu a reţinut  existenţa  contractului de depozit, pentru ca ulterior,  să aprecieze că  nu s-a făcut dovada  acestui contract.

Dimpotrivă,  prima instanţă  a apreciat că  pretinsul contract de depozit poate fi probat cu martori,  dată fiind relaţia de prietenie dintre părţi, iar nu şi faptul că s-ar fi dovedit  existenţa depozitului invocat.

Pentru considerentele expuse,  în baza art.312 rap.la art.3041  Cod pr.civilă şi art.304 pct.9 Cod pr.civilă,  recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat  recursul declarat de reclamanţii B. G. şi M. G.-A.,  cu domiciliul ales în com.C. sat V. nr.- jud.A., împotriva sentinţei civile nr.- din - pronunţată de J. T., în dosarul nr.-, intimat fiind pârâtul A. L., cu reşedinţa în com.C. sat G. nr.-8 jud.A.

Irevocabilă

Pronunţată în şedinţa publică de la 20 Noiembrie 2009 

Preşedinte,

C. D. Judecător,

G. T. Judecător,

A. M. P. Grefier,

M. L.

Red.C.D.

Dact.C.E.C./5 exp.

14.12.2009.

5

Domenii speta

Spete similare