Plângere contravenţională. Recurs

Decizie 930 din 08.12.2009


Prin decizia civila nr. 930 din 08 decembrie 2009 a Tribunalului Arad s-a admis recursul declarat de petent, împotriva Sentintei civile nr.7342 din 16.10.2008, pronuntata de Judecatoria Arad, s-a modificat în parte hotarârea atacata în sensul ca s-a mentinut procesul verbal de contraventie încheiat de intimat si s-a înlocuit sanctiunea amenzii contraventionale aplicata petentului cu AVERTISMENT.

În considerentele deciziei, tribunalul a statuat ca, just a concluzionat judecatorul fondului, privitor la savârsirea de catre petent a contraventiei prevazuta de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, în conditiile în care mentiunile inserate în procesul verbal contestat au fost dovedite de catre intimat într-o masura suficienta, în deplin acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ce rezida din cauza „Anghel contra România”.

Astfel, judicios s-a retinut în sentinta ca starea de fapt retinuta în acesta, a fost confirmata prin depozitia martorului si în acest context, nu se poate concluziona în sensul dorit de petentul recurent cum ca cercetarea judecatoreasca ar fi fost superficiala si partinitoare fata de lucrarile dosarului, fiind, pe de alta parte, vadit ca instanta de judecata este suverana, în conditiile legii, în a aprecia privitor la modul de administrare a probatoriului.

Dintr-un alt punct de vedere, în sensul retinut si de catre instanta de fond, dar contrar celor sustinute de petentul recurent, procesul verbal de contraventie atacat prin plângere cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 16 alin. 1 din OG nr.2/2001, iar acesta a fost comunicat petentului în conditiile prescrise de art. 27 din aceeasi ordonanta, respectiv prin afisare la domiciliul contravenientului, încheindu-se si procesul verbal corespunzator, depus la dosarul de fond, mentiunile din acesta privitor la comunicare fiind confirmate si de martor.

Privitor la sustinerile din recurs referitoare la modul de solutionare a cererii de recuzare a judecatoarei, este de observat ca nu se releva vreun motiv de nelegalitate sub acest aspect, în conditiile în care solutionarea propunerii de abtinere a judecatorului este prioritara fata de solutionarea cererii de recuzare a acestuia formulata de parte, cum rezulta printr-o interpretare logica, sistematica si teleologica a dispozitiilor referitoare la incompatibilitate, abtinere si recuzarea judecatorilor din Titlul V al Codului de procedura civila, admisa fiind propunerea de abtinere este evident ca cererea de recuzare ramâne lipsita de obiect, iar potrivit dispozitiilor exprese si neechivoce ale art. 34 alin. 1 din Codul de procedura civila, încheierea prin care s-a încuviintat abtinerea nu este supusa la nici o cale de atac, asa încât, pentru motivele mai înainte mentionate, nu se pune problema incidentei prevederilor art. 34 alin. 3 din acelasi cod, în sensul ca nu poate fi acceptata sustinerea cum ca recuzarea ar fi fost pe nedrept respinsa si deci nici a necesitatii refacerii tuturor actelor si dovezilor administrate la prima instanta.

Nu în ultimul rând, nu pot fi primite nici asertiunile petentului recurent referitoare la „locul public” în conditiile în care locul în care acesta a savârsit contraventia ce i se imputa este prin însasi natura si destinatia sa accesibil publicului, si este lipsita de relevanta, sub aspectul calificarii, împrejurarea ca accesul este restrictionat în locul în discutie într-un anumit interval orar.

Cât priveste individualizarea sanctiunii contraventionale aplicata petentului, aceasta este una excesiva în raport cu gradul de pericol social al faptei savârsite, impunându-se concluzia, în raport cu criteriile de individualizare prevazute la art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, dar având în vedere si circumstantele personale ale contravenientului, care, potrivit sustinerilor sale necontestate de catre partea potrivnica, este medic, având deci o profesie onorabila, ca în conditiile date sanctiunea avertismentului este suficienta în ceea ce-l priveste pe petent pentru atingerea scopului educativ si preventiv preconizat de legiuitor cu prilejul edictarii normelor juridice retinute în mod corect a fi fost încalcate de catre acesta, care presupune inclusiv recomandarea de a respecta pe viitor dispozitiile legale.

Împrejurarea ca în sedinta publica de astazi petentul recurent a revenit asupra cererii subsidiare formulata în fata primei instante, cu prilejul judecatii în fond, de a-i fi înlocuita sanctiunea amenzii contraventionale cu avertismentul, pentru motivul ca astazi cere ritos sa-i fie anulat în integralitate procesul verbal contestat, nu prezinta relevanta în sensul preconizat de catre petentul recurent si în orice caz nu poate înfrânge dispozitiile imperative ale art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, în conformitate cu care judecatorul hotaraste asupra sanctiunii contraventionale.