Magistraţi. Spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică. Acordare pe calea ordonanţei preşedinţiale

Constată că prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată la data  de 23.04.2009, reclamanţii A V, B G, M L, P C şi V D au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Curtea de Apel Tg.Mureş, Tribunalul Mureş, Ministerul Finanţelor Publice, ca prin hotărâre judecătorească:

-obligarea pârâţilor în solidar la plata către fiecare reclamant a

sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihiatrică în cuantum de 50% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, începând cu data de 1.03.2009 şi în continuare, până la soluţionarea dosarului nr.865/102/2009 al Tribunalului Mureş;

-să fie obligat pârâtul Ministerul Finanţelor Publice să aloce

sumele necesare plăţii.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că cererea lor întruneşte condiţiile  prevăzute de art.581 Cod procedură civilă, iar neplata acestui spor îi discriminează în mod grav.

Pârâţii Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi  Ministerul Finanţelor Publice au depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială, arătând că aceasta nu corespunde exigenţelor instituite prin art.582 Cod procedură civilă, neexistând condiţia urgenţei şi cea a neprejudecării fondului cauzei. Ministerul Finanţelor Publice a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa urmează să respingă cererea reclamanţilor pentru considerentele prezentate în continuare:

Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice dispune de calitate procesuală pasivă potrivit Legii nr.500/2002 şi H.G nr.34/2009. Ministerul Finanţelor Publice coordonează acţiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie.

Astfel, rolul Ministerului Finanţelor Publice, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum şi elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.

De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Finanţelor Publice se justifică şi prin dispoziţiile art.1 din O.G nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.

Instanţa reţine faptul că reclamanţii au formulat , în dosarul nr.865/102/2009 al Tribunalului Mureş, o acţiune pe fond privind plata sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihiatrică.

Însă, cererea de ordonanţă preşedinţială a reclamanţilor nu îndeplineşte  cele trei condiţii de admisibilitate prevăzute de art.581 alin.1 Cod procedură civilă: urgenţa, neprejudecarea fondului şi caracterul vremelnic.

Prin obligarea pârâţilor la plata sumelor solicitate, se dispune o măsură definitivă (iar nu vremelnică), drepturile salariale intrând în patrimoniul reclamanţilor, cu  efectul transferului dreptului de proprietate asupra acestor sume băneşti.

De asemenea, nu este întrunită nici condiţia legală de admisibilitate a urgenţei, întrucât, conform art.286 din Codul muncii şi art.74 din Legea nr.168/1999, acţiunea pe fond a reclamanţilor se judecă în regim de urgenţă, astfel încât reclamanţii nu sunt prejudiciaţi.

În ceea ce priveşte condiţia neprejudecării fondului, nici aceasta nu este întrunită, deoarece prin măsura solicitată se dezleagă definitiv problema litigioasă dintre părţi, fiind rezolvat însăşi fondul cauzei prin obligarea pârâţilor la plata sumelor salariale.

În consecinţă, văzând şi dispoziţiile art.581-582 Cod procedură civilă, instanţa urmează să respinsă cererea reclamanţilor.

Domenii speta

Spete similare