Civil – recurs . nulitatea absolută a hotărârii instaneţi de fond

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanţii D.C. şi D.E.E. împotriva sentinţei civile nr.3583/03.12.2008 pronunţată de Judecătoria Călăraşi în dosarul nr.4281/202/2008, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi D.S. şi D.M.

La apelul nominal au răspuns recurenţii reclamanţi asistaţi de avocat Ş.E. şi intimatul pârât D.Ş. asistat de avocat C.P. care răspunde şi pentru intimata pârâtă D.M., lipsind aceasta.

Procedura  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat Ş.E. pentru recurenţii reclamanţi depune la dosar timbru judiciar în valoare de 3 lei, chitanţa şi factura reprezentând onorariul de avocat. Solicită comunicarea unui exemplar întâmpinare formulată de intimaţii pârâţi.

Se înmânează apărătorului recurenţilor reclamanţi un exemplar întâmpinare, respectiv filele 14, 15 din dosar.

Tribunalul, pune în discuţie calificarea căii de atac în prezenta cauză.

Avocat Ş.E. pentru recurenţii reclamanţi având cuvântul, apreciază calea de atac în cauză ca fiind recursul, în raport de dispoziţiile art. 2821 Cpc.

Avocat P.C. pentru intimaţii pârâţi având cuvântul, faţă de dispoziţiile art.2821 Cpc şi valoarea terenului, apreciază calea de atac în cauză ca fiind recursul.

Tribunalul, în raport de dispoziţiile Deciziei nr.32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale art.2821 Cpc şi valoarea obiectului litigiului, stabileşte calea de atac în cauză ca fiind recursul.

Părţile prezente având cuvântul pe rând, precizează că nu au alte cereri, probe sau excepţii de formulat şi consideră cauza în stare de judecată.

Şi instanţa apreciază cauza în stare de soluţionare şi acordă cuvântul pentru dezbateri în fond.

Avocat Ş.E.pentru recurenţii reclamanţi având cuvântul, critică sentinţa instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie. Întrucât reclamanţii au formulat cerere de apel în cauză, susţine oral încadrarea juridică a recursului, respectiv art.304 pct.9 Cpc.

Principalul motiv de recurs vizează faptul că nu părţile nu se află în situaţia reţinută de instanţa de fond, în sensul că nu operează excepţia puterii lucrului judecat: părţile sunt altele, obiectul acţiunii este altul.

Instanţa de fond s-a pronunţat pe excepţie, aşa încât se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a face cercetarea fondului şi administrarea de probe.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Avocat C. P. pentru intimaţii pârâţi având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de reclamanţi şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca legală şi temeinică.

Judecătoria Călăraşi a făcut referire la excepţia autorităţii lucrului judecat numai în considerentele hotărârii, nu şi în dispozitiv, aşa încât apreciază că instanţa de fond s-a pronunţat pe întreaga acţiune.

Fiind întrebate, părţile – prin apărători – având cuvântul pe rând, precizează că instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor excepţia autorităţii lucrului judecat. Excepţia s-a ridicat din oficiu şi nu s-a pus în discuţia părţilor.

Tribunalul declară închise dezbaterile şi reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea introdusă la Judecătoria Călăraşi la data de 6.10.2008 şi înregistrată sub nr.4281/202/2008, reclamanţii D.C. şi D.E.E, domiciliaţi în Călărasi, ____, jud. Călărasi, au chemat în judecată pe pârâţii D.Ş. şi D.M., domiciliaţi în Călărasi, ________, jud. Călăraşi, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să fie obligaţi pârâţii să le lase în deplină proprietate si posesie terenul în suprafaţă de 18,20 m.p. împreună cu construcţia anexă situată pe el, situat în Călăraşi, _____ judeţul Călăraşi.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenului pe care îl revendică în suprafaţă de 18,20 m.p. situat în Călăraşi, _____, dovadă pe care o fac cu actele de proprietate încheiate în formă autentică, respectiv act de partaj voluntar nr. 14625/6.10.1992 şi contract de vânzare-cumpărare nr. 1501/8.05.1996.

Au mai arătat că pe această suprafaţă de 18,20 m.p. (pe colţul de N-V al proprietăţii lor) pârâţii au edificat o construcţie anexă, iar prin decizia civilă nr. 2164/18.10.2006 a Curţii de Apel Bucureşti s-a decis că pârâţii sunt constructori de bună credinţă în baza art. 494 alin 3 teza a doua Cod Civil, urmare soluţionării recursului privind „acţiunea în grăniţuire, cu obligaţia de a face” pe care au formulat-o împotriva pârâţilor.

Atât în perioada anului 2006, cât si după pronunţarea deciziei Curţii de Apel Bucuresti, respectiv până în prezent, pârâţii nu folosesc această construcţie dar îi împiedică să-şi exercite dreptul de proprietate şi nu se poate stabili linia de hotar între cele două proprietăţi aşa cum s-a hotărât prin sentinţa civilă nr. 3472/28.12.2005 a Judecătoriei Călăraşi, situaţie ce i-a determinat să-i cheme în judecată pe pârâţi pentru a fi obligaţi să le lase în deplină proprietate şi posesie terenul cu construcţia anexă edificată pe acesta, invocând accesiunea imobiliară artificială şi aplicarea dispoziţiilor art. 494 alin 3, teza a doua Cod civil, în sensul să plătească pârâţilor valoarea materialelor şi preţul muncii.

În susţinerea acţiunii reclamanţii au depus la dosar acte.

Prin întâmpinarea formulată, pârâţii au solicitat respingerea acţiunii formulată de către reclamanţi, ca fiind neîntemeiată şi inadmisibilă. Au invocat excepţia netimbrării  cerinţei privitoare la dobândirea unei proprietăţi pe calea accesiunii imobiliare, solicitând anularea cererii ca insuficient timbrată.

În dovedirea cererii pârâţii au depus acte.

Instanţa a procedat la administrarea probei cu interogatoriu.

Soluţionând cauza prin sentinţa civilă nr.3583/03.12.2008, Judecătoria Călăraşi a respins acţiunea formulată de reclamanţii D.C. şi D.E.E. împotriva pârâţilor D.Ş. şi D.M.

A respins excepţia formulată de pârâţii D.Ş. şi D.M., a netimbrării.

A obligat pe reclamanţi către pârâţi la 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere actele si lucrările dosarului, în raport de probele administrate, reţinând că între părţi a mai existat un litigiu cu acelaşi obiect şi aceeasi cauză, existând autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel (calificat recurs de către instanţă) reclamanţii D.C. şi D.E.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru următoarele motive:

1) Instanţa de fond a soluţionat greşit acţiunea pe cale de excepţie, întrucât nu există autoritate de lucru judecat în raport de obiectul acţiunii soluţionate prin sentinţa civilă nr.3472/2005 a Judecătoriei Călăraşi, rămasă irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Bucureşti 2164/2006, care a avut ca obiect grăniţuire şi obligaţia de a face;

2) În mod neîntemeiat instanţa a soluţionat cauza ca având acelaşi obiect şi aceeaşi finalitate cu cea soluţionată anterior întrucât în prezenta cauză se solicită revendicarea unei suprafeţe de teren pentru care reclamanţii nu au pierdut niciodată dreptul de proprietate;

3) Actele depuse de pârâţi, respectiv certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire nu reprezintă acte care să le confere un titlu de proprietate;

4) Soluţionarea cauzei pe excepţia autorităţii de lucru judecat contravine modului de soluţionare a excepţiei netimbrării invocată de pârâţi.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimaţii pârâţi D.Ş. şi D.M. au solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca legală a sentinţei instanţei de fond.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi sentinţa atacată în raport de motivele de recurs invocate, precum şi din oficiu, tribunalul constată că recursul declarat este fondat, însă nu pentru motivele invocate, ci pentru un motiv de nulitate a sentinţei instanţei de fond de ordine publică pus în discuţie din oficiu.

Astfel, după cum se poate observa din încheierea din 26.11.2008, la data când părţile au pus concluzii pe fondul cauzei nu a fost invocată nici de pârâţi şi nici din oficiu de către instanţă excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţie în baza căreia s-a soluţionat ulterior cauza, după cum reiese din considerentele hotărârii.

Procedând în asemenea manieră, respectiv de a soluţiona cauza în baza unei excepţii nepusă în discuţia părţilor, instanţa a încălcat principiul contradictorialităţii şi dreptul la apărare, astfel încât, în conformitate cu art.108 Cpc, hotărârea pronunţată este lovită de nulitate.

Cum nulitatea respectivă a cauzat recurenţilor o vătămare ce nu poate fi înlăturată în vreo altă modalitate decât prin desfiinţarea hotărârii pronunţate, tribunalul, constatând incidenţa motivului de casare prevăzut de art.304 pct.5 Cpc, urmează a admite recursul formulat de reclamanţii D.C. şi D.E.E. împotriva sentinţei civile nr.3583/2008 a Judecătoriei Călăraşi pe care o va casa în tot şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.312 Cod procedură civilă,

Admite recursul formulat de reclamanţii D.C. şi D.E.E. împotriva sentinţei civile nr.3583/2008 pronunţată de Judecătoria Călăraşi.

Casează în tot sentinţa recurată.

Trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 05 Martie 2009.

Domenii speta

Spete similare