Contraventii

Sentinţă civilă 63 din 11.01.2011


Contravenţii

 

Data publicare portal: 08.07.2011

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin plângerea formulată la data de 05.08.2010 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 8218/311/2010, petenta a chemat in judecată pe intimata pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria XXX  nr. 0340424 încheiat la data de 22.07.2010 şi a măsurii dispuse la pct. k) din procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, iar în subsidiar,  înlocuirea sancţiunii aplicate cu sanctiunea avertismentului prev. de art. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

În fapt, comisarii din cadrul intimatei au desfăşurat o actiune de control, actiune ce a avut ca justificare reclamatia înregistrată la CJPC Olt sub nr. 369/30.06.2010 de către petentul D. Ş. şi adresa ANCP  nr.1/1008  din  20.07.2010. Prin aceasta petentul au adus la  cunoştiinta  intimatei faptul că începând cu data de 01.06.2010 petenta  a introdus pe facturi o taxă  de mentenanţă, servicii accesorii şi asociate care până la acest moment a fost 0 lei.

În urma acţiunii de control, în data de 22.07.2010 comisarii din cadrul intimatei au încheiat procesul verbal mentionat mai sus prin care au constatat că subscrisa societate comercială  a încălcat prevederile art 10 lit f  din OG 21/1992 şi  a fost sanctionată cu amendă de 2000 lei, în baza art. 50 alin 1 lit c , iar suplimentar au dispus ca măsuri la pct. K din procesul verbal măsura restituirii sumelor încasate încasate fără temei legal şi măsura  notificării.

A mai arătat că, comisarii din cadrul intimatei nu au tinut cont de prevederile contractuale care se regăsesc în  contractele de furnizare servicii. Asadar,  încă de la semnarea  contractului de furnizare servicii petentul  avut cunoştinţă şi  şi-a dat acordul scris, prin semnarea contractului care intră în sarcina sa pe lângă contravaloarea abonamentului şi a apelurilor şi costurilor reprezentând c/val  serviciilor aditionale. In categoria serviciilor aditionale  intră şi  serviciile de mentenanţă, accesorii şi asociate aferente infrastructurii tereste.

Începând cu luna  iunie 2010 petenta a efectuat reglarea contravalorii serviciilor de mentenanţă pe reteaua terestră, suma aferentă fiind de 5 lei, fapt comunicat prin  afişare la punctele de lucru, pe website-ul  acesteia, prin infochannel, prin call center etc.

In drept, au fost invocate dispoziţiile OG  2/2001 cu modificările şi completările ulterioare si OG 21/1992 ( R2).

Petenta a anexat plângerii formulate procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria XXX  nr. 0340424  încheiat la data de 22.07.2010.

La data de 19.10.2010 intimata a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea plângerii contraventionale formulate.

În motivare s-a arătat că la data de 22.07.2010, urmare a unor reclamaţii, agenţii constatatori ai intimatei au efectuat un control la punctul de lucru al petentei.

La data si ora controlului s-a constatat că cele sesizate prin petiţia nr. 369/30.06.2010 sunt întemeiate, fiind finalizate prin procesul verbal contestat. Astfel, prin sesizare, se reclama faptul că operatorul economic al petentei a perceput o sumă în valoare de 5 lei faţă de valoarea abonamentului stabilit prin contractul semnat între cele două părti, reprezentând taxa de mentenanta.

S-a mai arătat că în urma controlului s-a constatat că societatea contravenienta percepe o astfel de sumă ce se regăseşte doar în facturile emise, nu si în contractul semnat între cele două părti, aceasta fiind introdusă fără negocierea directă cu consumatorii.

Începând cu luna iunie 2010, operatorul economic a introdus o taxă de mentenantă în valoare de 5 lei pentru serviciul de telefonie fixă, taxă care nu a fost menţionată în contractul de prestări servicii si fără a notifica în scris cu 30 zile înainte de aplicare a modificărilor contractuale.

Plângerea este scutită de taxă de timbru şi timbru judiciar conform dispoziţiilor art.36 din OG nr.2/2001, art.15 lit.i din Legea nr. 146/1997, respectiv art.1 al.2 din OG nr.32/1995.

Cele practicate de petent constituie o încălcare a prevederilor art. 10 lit. f si h din O.G 21/1992 sancţionate de art. 50 alin.1 lit. c din acelaşi act normativ si s-a dispus măsura de restituire a contravalorii perceputa ca „taxa de mentenanţa", conform art. 15 al. 4 din OG. 21/1992.

Astfel, art. 10 lit f din OG. 21/1992 stipulează: „drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor sunt: de a plăti, pentru produsele sau serviciile de care beneficiază, sume stabilite cu exactitate, în prealabil, majorarea preţului, tarifului, taxelor, comisioanelor, dobânzilor, penalităţilor si a altor eventuale costuri stabilite iniţial este posibila numai cu acordul scris al consumatorului ".

Potrivit acestor prevederi consumatorii au dreptul de a fi exoneraţi de plata

produselor şi serviciilor care nu au fost solicitate, precum şi de achitarea

 preţurilor, tarifelor, taxelor, comisioanelor, dobânzilor şi penalităţilor care nu au fost stipulate iniţial în contracte sau în alte documente aferente contractelor, precum si dreptul de a fi notificati în scris cu privire la valoarea dobânzilor, comisioanelor, penalităţilor sau oricăror altor costuri, cu cel putin 30 de zile înainte de aplicarea noilor valori.

Motivarea petentei „ca aceste costuri erau prevăzute de la începutul contractului si, ca, ulterior acestea au crescut in funcţie de anumiţi factori externi” nu poate fi reţinută deoarece asa cum se precizează în actul normativ precum si potrivit normelor legale în vigoare, orice modificare de contract „succesiv,, nu se poate face unilateral. Astfel, petenta nu are niciun temei legal să modifice/introducă o sumă fără notificare prealabilă si fără încheierea unui act adiţional la contractul deja existent. Nu este posibil ca un prestator de serviciu sa introducă prin factură o sumă care nu se regăseşte în contract/anexa.

Deasemenea, în contract petentul foloseşte expresii generale de tipul „servicii  adiţionale", fără a detalia ce includ aceste servicii adiţionale. Prevalându-se de  aceste clauze operatorul economic poate să introducă orice sume, motivând ca au apărut o serie de costuri datorită unor factori externi.

Se mai arată că semnarea contractului iniţial nu înseamnă că beneficiarul serviciului este de acord şi întelege să păstreze acel contract, indiferent de ce modificări survenite, astfel cum sustine petenta, menţionând în plângere că abonaţii au avut cunostiinta si au dat acordul in scris, prin semnarea contractului, ca în sarcina lor intră pe lângă contravaloarea abonamentului si costuri reprezentând contravaloarea serviciilor adiţionale.

Un alt aspect criticabil constă în faptul că operatorul economic a oferit serviciile la PROMOŢIE sau OFERTA /PACHET în care era introdusă prestarea serviciului de CABLU si TELEFONIE FIXA SI MOBILA. La momentul în care aceste contracte au fost semnate operatorul economic a venit cu oferta potrivit căreia beneficiază de cabluTV, telefonie fixă si mobilă la un abonament de  ….. si un n număr limitat sau nelimitat la telefonie. De asemenea, în acea perioada au fost pachete de servicii în care erau incluse pe lângă serviciul de cablu si telefonie si serviciul de internet.

In aceste condiţii intimata consideră că petenta a modificat dublu contractul  în sensul că serviciul de telefonie a fost scos din acel pachet promotional  pentru care practic s-a introdus în mod indirect un alt abonament, astfel introducerea taxei de mentenanta  constituind abonament pentru telefonie.

Referitor la invocarea art. 3.11 din contract potrivit căreia „modificările de tarife vor fi aduse la cunostiinta beneficiarului prin afişare la casierii sau alte mijloace de comunicare si prin intermediul programului propriu aceasta „nu mai este de actualitate si nu mai poate fi reţinută deoarece prestatorul de serviciu a creat posibilitatea achitării contravalorii facturilor si in alte puncte respectiv banci, astfel încât beneficiarul serviciului nu avea posibilitatea de  a fi informat.

Se mai mentionează că prin alte mijloace consumatorul nu a fost informat, observând odată cu plata facturii din luna iulie că factura este mai mare cu 5 lei, suma pe care au plătit-o deşi nu au ştiut ce reprezintă.

Astfel, prestatorul de servicii a optat pentru a adaugă în facturi o suma de 5 lei, considerând că astfel notificarea a fost făcută, situaţie ce contravine prevederilor O.G 21/1992, respectiv art. 10.

Cu privire la măsura aplicată se învederează faptul că aceasta a fost aplicată în baza art. 15 alin. 4 coroborat cu prevederile art.15 alin.1 din O.G 21/1992.

La data de 15.11.2010 petenta a depus precizări în sensul  că invocă nulitatea de drept a procesului verbal de constatare a contraventiei şi exceptia prescriptiei dreptului intimatei de a aplica sanctiunea, în baza  art. 13 alin 1  din OG nr. 2/2001.

Cu privire la  nulitatea invocată a arătat că petenta este o persoană juridică de drept privat, iar în teritoriu are doar puncte de lucru fără personalitate juridică. punctele de lucru ale petentei neavând dreptul de a modifica tarife şi/sau clauze contractuale.

Cu privire la exceptia invocată, respectiv exceptia prescriptiei dreptului intimatei  de a aplica sanctiunea, în baza  art.13 alin 1  din OUG nr 2/2001, solicită a se constata că serviciile de mentenanţă, accesorii şi servicii asociate, aferente infrastructirii au existat ca parte integrantă a serviciilor contractate şi furnizate de către  petentă încă din anul 2009.

A mai arătat că până la 01.06.2010 contravaloarea serviciului  de mentenanţă, accesorii şi servicii asociate  era de 0 lei, ulterior valoarea  a fost actualizată la suma de 5 lei, fapt ce a fost evidentiat pe toate facturile acestea având rubrica mentenanţă, accesorii şi servicii asociate , fără valoare.

În prezenta cauză a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimonială cu un martor propus de petenta.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal nr. 166/651 seria XXX nr. 0340424 încheiat de către intimată la data de 22.07.2010  a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 2000 lei în temeiul art.50 alin. 1 lit. c din OG 21/1992 republicată pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art.10 lit.f) si h) din OG 21/1992, retinându-se că operatorul economic a încasat începând cu 1 iunie 2010 in mod abuziv un tarif nou pentru mentenanţă, servicii accesorii si asociate, tarif care nu era prevăzut în contract încălcându-se astfel dreptul consumatorului de a plăti pentru produsele sau serviciile de care beneficiază, sume stabilite cu exactitate, in prealabil; majorarea pretului, tarifului, taxelor si comisioanelor, dobânzilor, penalităţilor si a altor eventuale consturi stabilite initial este posibilă numai cu acordul scris al consumatorului”. Se mai retine in procesul verbal că operatorul economic a încălcat obligatia de a notifica în scris consumatorul cu privire la orice modificare a tarifelor, respectiv a prevederilor contractuale, cu cel putin 30 de zile înainte de aplicarea acestora, in cazul de fata 1 mai 2010.

Plângerea contravenţională este formulată în termenul legal de 15 zile de la data încheierii procesului verbal de contravenţie.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanţa investită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

In ceea ce priveste exceptia invocata de petenta, respectiv exceptia prescriptiei dreptului de a aplica sanctiunea, instanta retine că in cauză este vorba de o constraventie continuă conform art. 13 alin. 2 din OG 2/2001, iar in aceasta situatie data săvârşirii faptei este data constatării contraventiei.

Astfel, procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozitiilor art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie în termen de 6 luni de la data savârsirii faptei, motiv pentru care instanta va respinge exceptia prescriptiei aplicării sanctiunii ca  neîntemeiată.

In ceea ce priveste exceptia nulitătii procesului verbal de contraventie, pentru nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. 7 din OG2/2001, instanta retine ca aceasta nu reprezintă o exceptie propriu-zisă, ci un motiv de nelegalitate a procesului verbal de contraventie contestat, urmând a fi analizat ca atare.

Asadar, sub aspectul legalitătii procesului vebral de contraventie, instanta retine că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor art.17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancţiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată şi din oficiu de către instanţă, respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârşite, a datei comiterii acesteia şi a semnăturii agentului constatator.

În ceea ce priveste aplicarea mai multor sanctiuni contraventionale principale pentru aceeasi fapta, este de mentionat ca petenta a fost sancţionata prin mai multe procese verbale de contraventie ca urmare a comiterii unor contraventii distincte, ca o consecinta a sesizărilor consumatorilor ale căror drepturi au fost afectate. In speta de fata, sanctiunea contraventionala a fost aplicata ca urmare a incălcarii dispozitiilor OG 21/1992 raportat la reclamantia înaintată de consumatorul D. S.  Astfel, procesul verbal de contraventie a fost încheiat cu respectarea dispozitiilor art. 5 alin. 7 din OG 2/2001, motivul de nelegalitate invocat de petenta fiind neîntemeiat.

De asemenea, se retine din analiza procesului verbal că sancţiunea contravenţională  a amenzii a fost aplicată petentei, persoană juridică de drept privat, cu sediul in Bucuresti, ca urmare a constatării încălcării dispoziţiilor legale mai sus amintite cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al operatorului economic din Slatina si nu punctului de lucru, care într-adevar nu are personalitate juridică si nu are posibilitatea de a modifica tarife sau clauze contractuale fără a avea un mandat din partea operatorului economic.

In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal contestat, este de mentionat ca acesta se bucură de o prezumtie de temeinicie si verdicitate până la proba contrară, care este în sarcina petentei potrivit dispozitiilor art. 1169 Cod civil.

Potrivit art. 10 lit f din OG. 21/1992 stipulează: „drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor sunt: de a plăti, pentru produsele sau serviciile de care beneficiază, sume stabilite cu exactitate, în prealabil, majorarea preţului, tarifului, taxelor, comisioanelor, dobânzilor, penalităţilor si a altor eventuale costuri stabilite iniţial este posibila numai cu acordul scris al consumatorului ".

Motivarea petentei „că aceste costuri erau prevăzute de la începutul contractului si, ca, ulterior acestea au crescut in funcţie de anumiţi factori externi” nu poate fi luata in considerare de instanţa întrucât în contract petenta foloseşte expresii generale de tipul „servicii  adiţionale", fără a detalia ce includ aceste servicii adiţionale, ori articolul mai sus  mentionat prevede in mod expres ca este necesară stabilirea cu exactitate a sumelor pe care consumatorul trebuie sa le plătească.

Astfel, orice modificare a contractului este posibilă doar după notificarea prealabilă a consumatorului cu privire la noile tarife sau taxe.

Totodata, instanta retine ca termenul de servicii aditionale nu este definit in cuprinsul contractului incheiat, astfel că apare ca o clauză abuzivă, care ar putea permite operatorului economic introducerea in mod unilateral, fără acordul consumatorului si a altor taxe de acest gen.

Semnarea contractului iniţial de către consumator nu înseamnă că beneficiarul serviciului este de acord şi întelege să accepte orice modificări ulterioare ale acestuia, fără ca acesta să îşi dea acordul scris în privinta acestora.

Sustinerea petentei că această modificare a fost adusă la cunoştinţa consumatorilor conform prevederilor contractuale prin afisarea la sediul casieriilor punctelor de lucru si pe pagina de internet cu 30 de zile inainte de introducerea acestora, dovedita de altfel si prin depoziţia martorului audiat in cauză, nu conduce la ideea ca nu s-au încălcat dispoziţiile legale care prevăd ca majorarea oricăror taxe se face numai cu acordul scris al consumatorului, operatorul economic având obligaţia de a notifica consumatorii cu privire la introducerea respectivului tarif. Neprocedând în acest mod petenta a încălcat drepturile consumatorului, astfel cum au fost reglementate prin dispozitiile art. 10 lit. f si h, făcându-se vinovată de contraventia reţinută în sarcina sa.

Ca urmare a acestui fapt măsurile dispuse in conformitate cu art. 15 alin.4 sunt legale, petenta urmând să se conformeze acestora.

Faţă de aceste aspecte, instanta apreciază că prin probatoriul administrat în prezenta cauză petenta nu a reusit sa faca dovada contrară celor retinute in procesul verbal de contraventie, acesta fiind temeinic si legal.

Pentru aceste considerente, instanta urmează să respingă plângerea contravenţională formulată de petenta ca neîntemeiată, mentinand procesul verbal constestat ca fiind legal si temeinic.