Uzucapiune

Uzucapiune

Data publicare portal: 11.10.2012

Prin sentinţa civila nr.62651/26.06.2012 pronunţata in cauza nr. 12756/311/2011 Judecătoria Slatina a admis acţiunea civilă având ca obiect uzucapiune cu precizarea din data de 15.05.2012  formulată de reclamanta M.F. în contradictoriu cu pârâta C.D. şi în consecinţă constată că reclamanta are un drept de proprietate asupra suprafeţei de 1250 mp teren intravilan situat în vatra satului T. com. V.M. jud. O.  având vecinătăţile la N- Izlazul satului T. ,la S- C.P.  ,la E- Drum Comunal  la V- Izlazul satului T. .

S-a luat act de declaraţia reclamantei că nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin acţiunea  înregistrată  sub nr. 8143/311/2010 reclamanta M.F. în contradictoriu cu parata C.D., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că este proprietara unei suprafeţe de teren intravilan in suprafaţa de 1250 m. p . situat in com. V.M., sat T., cu următoarele vecinătăţi: la N- Islazul satului T., la S- C.P., la E- drum comunal, la V- Islazul satului T..

În  motivare reclamanta arată că deţine si munceste efectiv terenul inca din anul 1954 suprafaţa de 1250 m.p. fiind situata in com. V.M., sat T., cu următoarele vecinătăţi: la N- Islazul satului T., la S- C.P., la E- drum comunal, la V- Islazul satului T..

Reclamanta menţionează ca din anul 1954 a muncit terenul, fiind dobândit de la mama sa V.I., din acea data fiind o posesie publica, neechivoca, continua si sub nume de proprietar, si pe aceasta cale solicită sa se constate ca sunt îndeplinite condiţiile legale privind uzucapiunea, ca fiind un mod de a dobândire a dreptului de proprietate.

In toata aceasta perioada a muncit terenul, l-a îngrădit, s-a comportat ca un bun proprietar, fara a avea insa acte de proprietate.

Reclamanta precizează ca acest teren a fost in posesia si proprietatea mamei sale I.V. pana la decesul acesteia in anul 1954, ulterior fiind muncit de aceasta, intrând in posesia terenului de la decesul acesteia, stăpânindu-l ca un adevărat proprietar.

Reclamanta menţionează ca mama sa il deţinea in baza actului de vânzare cumpărare încheiat la data de 02.03.1937 fiind Înregistrat la grefa  Tribunalului O..

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

In susţinere reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: certificat de deces V.I.,  act de vânzare.

Pârâta legal citată, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a depus întâmpinare la dosar.

In dovedire reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, a probei testimoniale, sens în care au fost audiaţi martorii C.M. şi M.C., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei, precum şi proba cu expertiza specialitatea topografie cadastru.

A fost depus la dosar raportul de expertiză specialitatea topografie cadastru întocmit de expert M.E..

La termenul din data de 15.05.2012 ,reclamanta şi a majorat câtimea pretenţiilor sale în raport de valoarea din raportul de expertiză a suprafeţei de teren pentru care a cerut să se constate că  a intervenit prescripţia achizitivă, motiv pentru care a  achitat diferenţa taxei de timbru în cuantum de 1050 lei.

În raport de înscrisurile existente la dosarul cauzei, de concluziile raportului de expertiză, de susţinerile reclamantului, de declaraţiile martorilor audiaţi şi de dispoziţiile legale aplicabile în speţa dedusă judecăţii, instanţa apreciază că acţiunea formulată de reclamantă este întemeiată pentru următoarele considerente:

 Astfel se reţine în fapt că reclamanta  deţine si munceşte efectiv terenul  încă din anul 1954 suprafaţa de 1250 m.p. fiind situata in com. V.M., sat T., cu următoarele vecinătăţi: la N- Islazul satului T., la S- C.P., la E- drum comunal, la V- Islazul satului T..

Reclamanta menţionează ca din anul 1954 a muncit terenul, fiind dobândit de la mama sa V.I., din acea data fiind o posesie publica, neechivoca, continua si sub nume de proprietar, si pe aceasta cale solicită sa se constate ca sunt îndeplinite condiţiile legale privind uzucapiunea, ca fiind un mod de a dobândire a dreptului de proprietate.

In toata aceasta perioada a muncit terenul, l-a îngrădit, s-a comportat ca un bun proprietar, fără a avea însă acte de proprietate şi că acest teren a fost in posesia si proprietatea mamei sale I.V. pana la decesul acesteia in anul 1954, ulterior fiind muncit de aceasta, intrând in posesia terenului de la decesul acesteia, stăpânindu-l ca un adevărat proprietar.

Se mai reţine că  mama reclamantei îl deţinea in baza actului de vânzare cumpărare încheiat la data de 02.03.1937 fiind Înregistrat la grefa  Tribunalului O..

În drept, prescripţia achizitivă (uzucapiunea) este modul de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale prin exercitarea posesiei asupra unui bun în condiţiile prevăzute de lege. Pentru a i se recunoaşte posesiei efectul său constitutiv de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, legea cere îndeplinirea cumulativă a două condiţii: termenul neîntrerupt de cel puţin 30 de ani în care posesia să fi fost exercitată şi caracterul util al posesiei, în sensul că acesta să nu fi fost afectată de vreunul din viciile discontinuităţii, violenţei, clandestinităţii sau echivocului.

Aceste condiţii se desprind din dispoziţiile legale care reglementează prescripţia achizitivă:.

Art. 1846 C. civ. – Orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înşine sau de altul in numele nostru.

Art. 1847 C. civ. – Ca să se poate prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar, după cum se explica in următoarele articole.

Art. 1890 C. civ. – Toate acţiunile atât reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescripţie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invoca aceasta prescripţie să fie obligat a produce vreun titlu, şi fără sa i se poată opune reaua-credinţă.

Într-adevăr, legea recunoaşte actualului posesor dreptul de a uni posesia sa cu cea a autorului său, putând astfel să solicite recunoaşterea dreptului său de proprietate prin efectul joncţiunii posesiilor, dacă perioadele cumulate ale celor două posesii ating termenul de 30 de ani. În acest sens, dispoziţiile legale prevăd:

Art. 1860 C. civ. – Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia, sa unească posesiunea sa cu posesiunea autorului sau.

Pentru incidenţa art. 1960 C. civ. este necesar însă ca reclamantul (posesorul actual) să facă dovada transmiterii posesiei de la autorul său către sine pentru bunul pentru care cere să fie constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune, joncţiunea posesiilor neputând avea loc decât în limita acestui transfer.

Mai exact,  pentru a se putea invoca  incidenţa art. 1860 C. civ., trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

- în discuţie să fie o posesie propriu-zisă (nu o detenţie precară), atât în persoana actualului posesor, cât şi în privinţa posesorului anterior;

- posesorul actual (reclamantul) să fi dobândit bunul în temeiul unui raport juridic de la autorul cu a cărui posesie vrea să-şi unească propria-i posesie.

Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, este necesar ca reclamantul (posesorul actual) să facă dovada transmiterii posesiei de la autorul său către sine pentru bunul pentru care cere să fie constatat dreptul de

proprietate prin uzucapiune, transmitere care să aibă loc în temeiul unui raport juridic civil născut în urma unui act sau fapt juridic licit concret în care sunt implicate cele două părţi.

Se mai reţine că în analiza cererii prin prisma instituitei de drept invocate , uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru prin posedarea neîntreruptă în tot timpul prevăzut de lege reglementându-se  calităţile posesiei şi anume: de a fi continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi exercitată sub nume de proprietar.

In sistemul Codului civil uzucapiunea este concepută ca o probă absolută a dreptului de proprietate justificându-şi interesul atât prin facilitatea administrării probelor cât şi prin sancţionarea adevăratului proprietar care vreme îndelungată a delăsat bunul permiţând unei alte persoane să exercite posesia asupra acestuia.

Astfel fiind este evidentă şi raţiunea reglementării şi anume de a deschide calea posesorilor, de a obţine un titlul de proprietate asupra bunului stăpânit tip de 30 respectiv 10 până la 20 de ani.

Insă, verificarea îndeplinirii condiţiilor cerute de lege este necesar a fi făcută în contradictoriu cu adevăratul proprietar cel mai în măsură să formuleze o apărare pertinentă invocând eventualele vicii ale posesiei şi faptul întreruperii curgerii termenului prin diverse acţiuni.

In consecinţă, prin dispoz. Legii nr.58/1974 şi cu nr.59/1974 terenurile nu au fost scoase din circuitul civil ci doar au fost restrânse modalităţile de transmitere şi dobândire a acestora, astfel că nu se poate considera întreruptă prescripţia pentru perioada în care acele legi au fost în vigoare.

In acest sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu ocazia soluţionării unui recurs în interesul legii formulat de către Procurorul General al României prin decizia nr. IV din 16.01.2006 şi care a stabilit că în cazul posesiilor începute chiar înainte de apariţia Legii nr.59/1974 prescripţia achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă şi că posesorii acelor terenuri pot solicita instanţelor de judecată să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Aşa fiind, ţinând seama de întregul material probator administrat în cauză,  de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar de specialitate, M. E., de înscrisurile existente la dosarul cauzei, în raport de dispoziţiile legale aplicabile în speţa dedusă judecăţii, instanţa urmează să dispună admiterea acţiunii având ca obiect uzucapiune, formulată de  reclamanta M.F. în contradictoriu cu pârâta C.D. şi în consecinţă să constate  că reclamanta are un drept de proprietate asupra suprafeţei de 1250 mp teren intravilan situat în vatra satului T. com. V.M. jud. O.  având vecinătăţile la N- Izlazul satului T. ,la S- C.P.  ,la E- Drum Comunal  la V- Izlazul satului T.  .

Se va lua act de declaraţia reclamantei că nu solicită cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare