Nulitate titlu de proprietate

Sentinţă civilă 2374 din 06.09.2012


Titlu : nulitate titlu de proprietate

Domeniu asociat : fond funciar

Dosar nr. 3006/317/2011* Cod operator 3924

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă Nr. 2374/2012

Şedinţa publică de la 04 Septembrie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE L.M.P.

Grefier E.I.

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de reclamanta R.M., domiciliată în comuna A., sat M., judeţul G., în contradictoriu cu pârâţii I.M., I.A.D., S.C., domiciliaţi în comuna A., sat A., judeţul G., Comisia Locală de Aplicarea Legii Fondului Funciar A., cu sediul în comuna A., judeţul G., şi Comisia judeţeană de aplicarea Legii Fondului Funciar G., cu sediul în Tg-Jiu, judeţul G..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanta R.M., personal şi asistată de avocat D.C., în substituire pentru avocat Dragu Mihaela, şi pârâta I.M., personal şi asistată de avocat N.M., lipsă fiind ceilalţi pârâţi, pârâtul I.A.D. fiind reprezentat de avocat N.M..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că prin Serviciul Registratură al instanţei au fost depuse la dosarul cauzei: relaţiile solicitate Comisiei Locale de Fond Funciar A., respectiv adresa nr. 3790/24.08.2012, cererea privind eliberarea autorizaţiei de construire formulată de I.A., un memoriu tehnic, cererea de înscriere în CAP formulată de I.A., fila de registru agricol a numitului I.A., având ataşată şi o cerere de reexaminare a amenzii judiciare în cuantum de 500 de lei, aplicată prin încheierea de şedinţă din data de 26.06.2012, formulată de Primarul comunei A. - CVD, un istoric de rol agricol din perioada 1970-2012 al autorului I.S. şi note de şedinţă de către intimaţii I.M. şi I.A. D., o cerere de strigare a cauzei după ora 12.00 de către avocat D.C., după care;

Avocat D.C. a depus la dosar delegaţie de substituire.

Instanţa a comunicat în şedinţă apărătorului D.C. câte un exemplar al notelor de şedinţă şi al înscrisurilor depuse la dosar de către pârâţii I.M. şi I.A. D., după care a pus în discuţie cererea formulată prin notele de şedinţă privind revenirea cu adresă către Comisia Locală de Fond Funciar A. în vederea completării/dezvoltării răspunsului comunicat şi pentru a fi comunicate filele de rol agricol ale autorului I.A..

Avocat N.M. a solicitat admiterea cererii şi revenirea cu adresă către Comisia Locală întrucât relaţiile comunicate la dosar conţin inadvertenţe, urmând să se revină cu adresă pentru a fi comunicate următoarele: fila de rol agricol a numitului I.A. pentru perioada 1959-1962, defalcat pe puncte şi fila de rol agricol a acestuia de la data decesului său, precum şi toate actele existente în dosarul de emitere a autorizaţiei de construire.

Avocat D.C. a solicitat respingerea cererii privind revenirea cu adresă către Comisia Locală de Fond Funciar A., întrucât înscrisurile comunicate la dosar de comisia locală sunt suficiente, în raport de dispoziţiile deciziei de casare.

În deliberare cu privire la cererea formulată de pârâţii I.M. şi I.A. D. privind revenirea cu adresă către Comisia Locală de Fond Funciar A., apreciind că prin relaţiile comunicate la dosarul cauzei s-a răspuns la adresa instanţei aşa cum a fost formulată, relaţii care urmează a fi apreciate în raport cu întregul material probator din toate ciclurile procesuale, apreciind că este neîntemeiată, instanţa a respins cererea.

Avocat N.M. a solicitat ca petenta să depună la dosarul cauzei fila de rol agricol a autorului său I.A. de la data decesului acestuia şi certificatul de deces, arătând totodată că martorul C.A. este dispus să fie reaudiat în cauză.

Apărătorul reclamantei a învederat că a depus la dosarul cauzei toate înscrisurile de care a înţeles să se folosească în cauză, învederând totodată că nu se impune reaudierea martorului.

Instanţa a respins cererile formulate de apărătoarea pârâţilor ca fiind inutile soluţionării cauzei.

 Apărătorul reclamantei şi apărătoarea pârâţilor au precizat că nu formulează alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând cercetarea judecătorească terminată şi cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul  pe fondul cauzei.

Avocat D.C. pentru reclamantă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise şi a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată iniţial; cu cheltuieli de judecată în cele două cicluri procesuale reprezentând onorariu de avocat. În susţinerea concluziilor sale a arătat că titlul de proprietate contestat a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991.

Avocat N.M. pentru pârâţii I.M. şi I.A. - D. a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată; cu cheltuieli de judecată. În susţinerea concluziilor sale a arătat că din probele administrate în cauză rezultă că terenul în litigiu în suprafaţă de 1000 mp provine din fosta proprietate a numitei P.E. – zisă Maioreasa, că I.A. nu figura cu teren la momentul colectivizării şi că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 terenul nu a fost solicitat la reconstituire de către reclamanta. A solicitat ca răspunsul Comisiei Locale de Fond Funciar A. comunicat la dosar pentru acest termen de judecată să fie cenzurat întrucât susţinerea organului local nu este argumentată. În anul 1991 I.S. trăia şi a scris cererea de reconstituire a numitei I.I., mama sa, care doar a semnat-o. Hotărârea de constituire şi titlul de proprietate sunt legale ţinând cont de dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991. Totodată, a depus la dosarul cauzei o notă de cheltuieli având ataşată chitanţa din data de 04.09.2012 reprezentând onorariu de avocat.

J U D E C A T A

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr.3006/317/2011, reclamanta R.M. i-a chemat în judecată pârâţii I.M., I.A.D., I E, Comisia Locală de Aplicarea Legii Fondului Funciar A., Comisia Judeţeană de aplicarea Legii Fondului Funciar G., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea titlului de proprietate nr.103052/24.03.1993 şi a altor acte care au fost emise cu privire la terenul în suprafaţă de 1000 m.p. şi emiterea titlului de proprietate pentru acest teren moştenitorilor lui I.A. şi Ioana, respectiv R.M. şi moştenitorilor fratelui său defunct I.S..

 In motivarea acţiunii a arătat că numai I.I., mama sa şi a fratelui său, I.S., a formulat cerere în baza Legii nr.18/1991, cerere înregistrată sub nr.979/23.03.1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietatea părinţilor lor, I.A., decedat înainte de 1991 şi I.I., nu şi fratele său căruia i s-a emis titlul de proprietate nr.103052 pentru terenul aferent unei construcţii locuinţă, pentru care are autorizaţie tatăl său, I.A..

A mai arătat reclamanta că pentru restul terenului i s-a validat şi emis titlu de proprietate mamei sale, I.I., titlul nr.1356335/21.06.2002, pentru suprafaţa de 3,1150 ha.

În drept a invocat dispoziţiile Legii 18/1991, modificată şi completată.

În dovedirea acţiunii a depus la dosar în copie titlul de proprietate nr.103052/24.03.1993, titlul de proprietate nr.1356335/21.06.2002, autorizaţia pentru executare de lucrări nr.13/21.10.1966, HCJ nr.30/18.10.1991, cu anexa nr.2, certificat de deces privind pe I.A..

 Pârâţii I.M. şi I.A. - D. au formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii şi obligarea acestei la plata cheltuielilor de judecată. Au arătat că autorul lor, I.S., în termen legal a formulat cerere la Comisia locală A., asupra terenului de 1000 m.p.pe care este amplasată casa lor, cerere ce i-a fost validată prin HCJ nr.30/1991, ulterior emiţându-se şi titlul de proprietate în litigiu, că şi în situaţia în care nu ar exista o astfel de cerere, sunt aplicabile dispoziţiile art.23 din legea nr.18/1991. Au invocat, pârâţii, excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, arătând că terenul pe care este amplasată casa lor provine din fosta proprietate a familiei P.E., autoarea I.I. nu a solicitat spre reconstituire terenul din litigiu, deoarece nu i-a aparţinut în proprietate ei sau soţului ei decedat, nu există un HCJ de validare în favoarea autoarei I.I., pentru terenul din litigiu. Excepţiile au fost puse în discuţia părţilor la termenul de judecată din data de 14.09.2011, fiind unite cu fondul cauzei.

La solicitarea instanţei, cu adresa nr.4542/11.10.2011, Comisia locală A. a depus la dosar în copie: cererea de reconstituire înregistrată sub nr.979/27.03.1991, titlul de proprietate nr. 1356335/21.06.2002, proces-verbal de punere în posesie din 01.08.2001, schiţe teren, copii certificat de căsătorie şi certificate de naştere, declaraţie, titlul de proprietate nr.103052/24.03.1993,  HCJ nr.30/18.10.1991, file de registru agricol, arătând că pentru terenul în litigiu nu s-a depus cerere de reconstituire, că în cererea de reconstituire formulată de I.I. nu a fost nominalizat expres terenul în litigiu, acesta fiind cuprins în schiţele depuse cu cererea, iar autoarei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul solicitat.

Pârâtul a depus la dosar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire, adeverinţa nr.666/28.11.1992, documentaţie în vederea completării titlurilor de proprietate, titlul de proprietate nr.103052/24.03.1993.

Cu adresa nr.4862/21.11.2011 Comisia locală A. a înaintat în extras registrul agricol privind pe I.A..

Prin sentinţa civilă nr. 3645 din data de 07.12.2011 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului, a respins acţiunea formulată de reclamanta R.M. împotriva pârâţilor I.M.,  I.A.- D., Ionescu Elena, Comisia Locală de Aplicarea Legii Fondului Funciar A., Comisia judeţeană de aplicarea Legii Fondului Funciar G., şi a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei către pârâta I.M..

Împotriva sentinţei civile nr. 3645/07.12.2011 a formulat recurs reclamanta R.M., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate .

În motivarea recursului s-a susţinut că în mod greşit instanţa a soluţionat cauza pe excepţie, reclamanta R.M. justificând un interes propriu şi personal în promovarea acţiunii şi având calitate procesuală activă în cauză. A motivat că terenul în litigiu provine de la tatăl părţilor, defunctul I.A., decedat în anul 1989, pe acest teren fiind edificată o casă cu 3 camere, imobil cu privire la care părţile din litigiu se află în stare de indiviziune. A arătat că terenul a fost solicitat la reconstituire de autoarea reclamantei, iar în măsura în care titlul ar fi fost emis corect, acesta trebuia eliberat pe numele ambilor moştenitori ai autorilor I.  A fost depusă ca act nou în recurs adeverinţa nr. 5423//2011/9.01.2012, emisă de Primăria comunei A., potrivit căreia pe terenul situat în tarlaua 10, parcela 388 pentru care s-a emis titlul de proprietate 103052/24.03.1993 este construită o casă de locuit edificată în baza autorizaţiei de construire nr. 971/24.10.1966 eliberată lui I.A.. Pe acelaşi teren construind şi I.S. un magazin şi anexe gospodăreşti ( două camere ).

Intimaţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Prin decizia nr. 728 din data de 27.03.2012, instanţa de control judiciar a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare în vederea soluţionării cauzei pe fond, cu ocazia rejudecării instanţa de fond urmând să procedeze la completarea probatoriului în sensul de a stabili câte case au rămas la decesul autorului I.A., dacă imobilul casă de locuit edificat pe terenul de 1000 mp în litigiu este imobilul realizat în baza autorizaţiei de construire nr. 13/24.10.1966 eliberată autorului, dacă acest teren a fost predat efectiv sau nu către cooperativa agricolă de producţie, iar în măsura în care casa de locuit este edificată de I.A., iar terenul nu a fost preluat efectiv de către CAP, instanţa urmează să aprecieze asupra legalităţii titlului de proprietate contestat, ţinând seama că prin acest titlu s-a constituit dreptul de proprietate autorului pârâţilor, apreciind în ce măsură pot fi aplicate în cauză dispoziţiile art. 23 şi 24 din Legea 18/1991 sau disp. art. 27  alin. 2 din Legea 18/1991 modificată prin Legea 247/2005.

După casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare, aceasta a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti la data de 12.04.2012, sub nr. 3006/317/2011*, fiind acordat termen de judecată la data de 08.05.2012 pentru când părţile au fost citate.

În cauză a formulat întâmpinare pârâta S.C. (fostă I E) prin care a solicitat să se dispună nulitatea titlului de proprietate nr. 103052/24.03.1993, emis cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, şi obligarea intimatei Comisia Locală de Fond Funciar A. la emiterea unui nou titlu de proprietate pe numele tuturor moştenitorilor lui I.A. şi I.I., respectiv petenta şi intimaţii în cauză. A mai arătat pârâta că, după ce a divorţat în 2010, s-a dus, împreună cu fiica sa, să locuiască în casa părintească, alături de mama şi de fratele său. După o perioadă de timp au început să apară divergenţe între ea, mama şi fratele său, solicitându-i-se să plece din casa părintească sau să plătească chirie pentru camera în care a fost lăsată să locuiască. Apreciind că are şi ea dreptul să locuiască în casa părintească şi în urma deplasării la notarul public, acesta le-a comunicat că trebuie mai întâi dezbătută succesiunea părinţilor tatălui său, respectiv succesiunile lui I.A. şi I.I., care trăiseră alături de tatăl său I.S. şi împreună cu care aceştia se gospodăriseră, nefiind acte de proprietate pentru imobile pe numele tatălui său, fapt pentru care a solicitat în instanţă anularea titlului de proprietate nr. 103052/24.03.1993 emis în mod greşit pe numele tatălui său I.S., neputând fi împărţite imobilele fără a fi clarificată mai întâi situaţia juridică. Cu privire la imobilele construite pe terenul în litigiu, intimata S.C. a arătat că există două imobile, respectiv o casă cu 6 camere edificată de bunicul său I.A. în baza unei autorizaţii de construcţie eliberată în baza unei adeverinţe de proprietate pentru terenul în litigiu pe numele bunicului său, şi o construcţie mai nouă edificată de tatăl său I.S., compusă dintr-o cameră cu destinaţie magazin care a funcţionat astfel mai mulţi ani. I.A., în cererea făcută pentru eliberarea autorizaţiei, arată clar că terenul pe care se construia provine din lotul său personal, teren care în 1966 se afla în posesia familiei I, fiind înscris în rolul agricol al bunicului său I.A.. A mai arătat intimata că în timpul vieţii lor, bunicii săi, I.A. şi I.I., s-au preocupat tot timpul vieţii lor de întreţinerea gospodăriei, construind şi dependinţe pe lângă casa, respectiv un fânar, fântână şi gard împrejmuitor, şi că în fotografiile de la nunta părinţilor săi casa de care a făcut vorbire exista, deci era construită la nunta părinţilor săi. După căsătoria părinţilor săi, bunicii au continuat să locuiască o perioadă alături de aceştia după care au plecat să locuiască alături de petentă şi de familia acesteia. Au fost ataşate întâmpinării certificatul de căsătorie al numiţilor S M cu I E şi o schiţă.

Pârâţii I.M. şi I.A. D. au depus la dosar certificatul de deces al pârâtei P.E., un istoric de rol agricol din perioada 1970-2012 al autorului I.S. şi note de şedinţă, filele 36, 47-51-66.

La termenul de judecată din data de 22.05.2012 a fost admisă cererea formulată de apărătorul reclamantei privind emiterea unei adrese către Primăria A. pentru a comunica următoarele: să se precizeze câte imobile-casă au rămas la decesul lui I.A., urmând să se precizeze dacă imobilul-casă edificat pe terenul în litigiu de 1000 mp (cuprins în titlul de proprietate nr. 103052/24.03.1993 eliberat pentru I A. S) este acelaşi cu imobilul-casă edificat în baza autorizaţiei de construcţie nr. 13/24.10.1966 eliberată autorului I.A.; să se precizeze dacă terenul în litigiu a fost predat efectiv sau nu către CAP; să se precizeze care a fost regimul juridic al terenului în litigiu în suprafaţă de 1000 mp anterior colectivizării, perioada 1959-1963, şi să se precizeze la rolul cărui proprietar din A. figura acest teren, urmând să se comunice fila de registru agricol detaliată, cu indicarea punctului la care figurează terenul respectiv; să se precizeze cu ce construcţii figura înscris în evidenţele primăriei autorul I.A. la decesul său; să se comunice cererea de înscriere în CAP formulată de autorul I.A., au fost încuviinţate pentru petentă proba cu interogatoriul pârâtei I E şi proba cu doi martori iar pentru intimaţii I.M. şi I.A.D. proba cu interogatoriul reclamantei R.M. şi proba cu doi martori, respectiv C.A. şi C A, domiciliaţi în comuna A., sat A., judeţul G.. S-a luat act că pârâta I E nu solicită proba cu martori şi i-a fost pus în vedere intimatei I E să depună la dosar înscrisuri cu privire la faptul că se numeşte corect S.C..

În şedinţa publică din 12.06.2012 reclamanta, prin apărător, a depus la dosar actul de moarte nr. 5/09.02.1958, după care au fost administrate proba cu interogatoriul ţinut de reclamanta pârâtei S.C., proba cu interogatoriul ţinut de pârâţii I.M. şi I.A. D. reclamantei R.M., răspunsurile acestora fiind consemnate pe listele cu întrebări care au fost ataşate la dosarul cauzei – filele 20 şi 21, şi proba cu martorii S N, C.A. şi C A, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei, filele 28-33. La acelaşi termen de judecată s-a luat act că pârâta I E se numeşte în prezent S.C., fiind rectificat citativul în acest sens.

La data de 28.08.2012, prin Serviciul Registratură al instanţei, au fost depuse relaţiile solicitate Comisiei Locale de Fond Funciar A., respectiv adresa nr. 3790/24.08.2012 având ataşate cererea privind eliberarea autorizaţiei de construire formulată de I.A., un memoriu tehnic, cererea de înscriere în CAP formulată de I.A., fila de registru agricol a numitului I  A, filele 39-43.

La termenul de judecată din 04.09.2012 a fost respinsă cererea formulată de pârâţii I.M. şi I.A. D. prin notele de şedinţă privind revenirea cu adresă către Comisia Locală de Fond Funciar A., apreciindu-se că prin relaţiile comunicate la dosarul cauzei s-a răspuns la adresa instanţei aşa cum a fost formulată, relaţii urmează să fie apreciate în raport cu întregul material probator din toate ciclurile procesuale, cererea apărând ca neîntemeiată.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de 24.03.1993 a fost emis în favoarea numitului I A. S titlul de proprietate nr.103052 (fila 2 dosarul cauzei, primul ciclu procesual), prin care s-a constituit acestuia dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 0,1000 ha, situat pe raza satului A., comuna A., judeţul G.. Se reţine că titlul de proprietate a fost emis în baza adeverinţei nr.666/28.11.1992 şi a documentaţiei în vederea completării titlurilor de proprietate nr.78 întocmite de organul local (filele 64 – 65 dosarul cauzei, primul ciclu procesual).

Ulterior emiterii titlului de proprietate nr.103052/24.03.1993 I.S. a decedat, moştenitorii acestuia fiind pârâţii I.M., soţie supravieţuitoare, I.A. D. şi S (fostă I) E, fii.

Mai reţine instanţa că reclamanta R.M. este sora defunctului I.S., părinţii acestora fiind I.I. şi I.A..

Prin prezenta acţiune reclamanta R.M. solicită constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.103052/24.03.1996 şi a actelor premergătoare, cu motivarea că terenul în suprafaţă de 0,1000 ha, înscris în titlul de proprietate contestat, a aparţinut anterior cooperativizării autorilor comuni, I.I. şi I.A., fiind solicitat la reconstituire de către autoarea I.I., astfel încât titlul trebuia emis, prin reconstituire, pe numele moştenitorilor autorilor I.I. şi I.A., respectiv pentru reclamantă şi moştenitorii lui I.S..

Faţă de temeiul de drept al acţiunii indicat în cadrul concluziilor scrise (filele 79 – 81 dosarul cauzei, primul ciclu procesual), precum şi din întreaga motivare rezultă că reclamanta invocă existenţa cazului de nulitate absolută reglementat de disp. art. III alin.1 lit. a) pct. ii), respectiv constatarea nulităţii  absolute a actelor de constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii 18/1991 pentru terenurile intravilane.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa reţine că reclamanta este chemată să dovedească, în virtutea disp. art.1169 C.civ., potrivit cărora sarcina probei îi revine, că terenul intravilan în litigiu în suprafaţă de 1000 mp a fost, anterior cooperativizării, proprietatea autorilor I.I. şi I.A., că a fost solicitat la reconstituire, iar prin aceasta că autorul I.S. este persoană neîndreptăţită la constituire pentru acest teren.

În ceea ce priveşte dovada împrejurării de fapt că terenul a fost proprietatea autorilor I.I. şi I.A., instanţa reţine următoarele:

Raportându-se şi la îndrumarea deciziei de casare, instanţa trebuie să stabilească, în primul rând, dacă terenului în litigiu îi sunt aplicabile disp. art.27 alin.21 din Legea 18/1991, respectiv dacă acest teren reprezintă teren care nu a fost predat niciodată către CAP şi nu a fost preluat de către stat, aflându-se neîntrerupt în proprietatea autorilor I.I. şi I.A., caz în care moştenitorii autorilor au posibilitatea să solicite eliberarea titlului de proprietate fără a fi ţinuţi de un termen prevăzut de lege în acest sens.

Se impun concluziile, din materialul probator administrat, că terenul în litigiu reprezintă teren predat către fosta Cooperativă Agricolă de Producţie, nefiind teren suspus disp. art.27 alin.21 din Legea 18/1991, pe de o parte, şi că terenul nu a fost, anterior cooperativizării, proprietatea autorilor I.I. şi I.A., pe de altă parte.

Că terenul în litigiu reprezintă teren cuprins în perimetrul fostei Cooperative Agricole de Producţie A. reiese din susţinerile tuturor părţilor cauzei, inclusiv ale organului local (adresa nr.3790/24.08.2012 – fila 39 dosarul cauzei, ciclu procesual II), din chiar cuprinsul cererii pentru eliberarea autorizaţiei de construire formulate de I.A. (fila 63 dosarul cauzei, prin ciclu procesual), în care se face precizarea „această sălişte mi-a fost aprobată de Consiliul CAP A. (…)”, din cuprinsul memoriului tehnic întocmit cu ocazia edificării casei pe terenul în litigiu (fila 41 dosar al doilea ciclu procesual), în care se face precizarea că terenul reprezintă „teren dat în folosinţă”, precum şi din depoziţiile tuturor martorilor audiaţi, în acest sens fiind declaraţiile martorilor C.A. şi C A, care au declarat că acest teren a fost atribuit, la cerere, lui I.A. de către CAP.

La formarea convingerii instanţei că terenul nu a fost, anterior cooperativizării, proprietatea autorilor I.I. şi I.A. au fost avute în vedere următoarele:

Deşi prin adresa nr.3790/24.08.2012 (fila 39), Comisia Locală A. pentru aplicarea Legii 18/1991 a susţinut că, anterior colectivizării, terenul în litigiu de 1000 mp a fost proprietatea defunctului I.A. şi că acesta s-a înscris cu terenul respectiv în Cooperativa Agricolă de Producţie, solicitându-l ulterior spre atribuire în vederea construirii de locuinţă, această susţinere nu poate fi primită pentru următoarele considerente.

Astfel, instanţa va avea în vedere disp. art.11 alin.1 din Legea 18/1991, potrivit cărora suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererea de înscriere în CAP, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei, sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

În acest sens, instanţa are în vedere că prin cererea de înscriere în GAC din 1962 (fila 42 dosarul cauzei ciclul procesual II) defunctul I.A. a solicitat să fie primit în GAC „cu toată suprafaţa conform registrului agricol”, iar conform registrului agricol de la data intrării în cooperativă, 1959-1963 (fila 76 dosar primul ciclu procesual), I.A. figura înscris la rolul agricol cu teren în suprafaţă totală de 2,68 ha, din care, defalcat pe categorii de folosinţă şi puncte toponimice, 1,48 ha teren arabil (G, M, T, D R, G), 0,50 ha teren fâneţe (C M), 0,57 ha teren neproductiv (P, Z), 0,03 ha livezi (G) şi  0,10 ha curţi construcţii. De asemenea, din fila de registru agricol 1964 – 1970 (fila 43 dosar rejudecare), se observă că I.A. figura în continuare în perioada arătată cu teren curţi-construcţii de 0,10 ha, pe care se afla amplasată casă de locuit cu suprafaţă de 35 mp, anul construcţiei 1920, fiind vorba, aşadar, de terenul şi casa situate în satul ?. şi dobândite de I.A. de la părinţii săi. Se desprinde astfel concluzia că la nivelul anilor 1959 – 1963 I.A. şi I.I. nu figurau înscrişi în registrul agricol cu o altă suprafaţă de teren silişte de casă, în afara celei din satul ?..

Cu această concluzie se coroborează însăşi cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de I.I. şi înregistrată sub nr.979/27.03.1991 (fila 29 dosar primul ciclu procesual), prin care autoarea a solicitat la reconstituire toate terenurile înscrise în registrul agricol, fiind evidentă identitatea de terenuri,  sub aspectul punctelor toponimice şi suprafeţelor, între înscrierea din registrul agricol anterior colectivizării şi cererea de reconstituire. Având în vedere că, potrivit chiar susţinerilor organului local, în cererea de reconstituire nu este menţionat terenul în litigiu, se impune ca o consecinţă obligatorie că acest teren nu figurează nici în registrul agricol, cu atât mai mult cu cât cererea de reconstituire a fost validată în întregime, iar titlul de proprietate în favoarea autoarei I.I. a fost eliberat pentru întreaga suprafaţă validată, iar în acest titlu terenul în litigiu nu se regăseşte, acesta fiind tocmai motivul promovării prezentei acţiuni.

De asemenea, teza potrivit căreia terenul în litigiu nu a aparţinut, anterior cooperativizării, autorilor I şi A I este susţinută şi de depoziţiile martorilor audiaţi de instanţă, respectiv: martorul S N (filele 28 – 29 rejudecare) a declarat că „în 1962, la momentul colectivizării, terenul pe care s-a construit casa din 1966 era proprietatea numitei Maioreasa”, martorul C.A. (filele 30 - 31) a declarat că „după colectivizare I.A. a solicitat atribuirea de la CAP a unui teren (…), „lui I.A. i s-a atribuit de către CAP o suprafaţă de teren din fosta proprietate a lui P.E., numită şi Maioreasa”, iar martorul C A (filele 32 - 32) a declarat „lui I.A. i s-a atribuit teren de către CAP, teren care provenea din fosta proprietate a lui P.E., numită şi Maioreasa”.

De altfel, însăşi reclamanta R.M., în cadrul răspunsurilor la interogatoriu (fila 21 dosar rejudecare) a recunoscut că terenul înscris în titlul de proprietate contestat provine din fosta proprietate a familiei P.E., zisă Maioreasa, susţinând însă că părinţii săi l-au cumpărat de la P.E. tocmai pentru a construi casa în litigiu, susţinerea reclamantei însă nefiind dovedită în nici un mod, din probele dosarului reieşind că terenul i-a fost atribuit lui I.A. de către CAP.

Faptul că în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire (fila 40 dosar) se face menţiunea de către I.A. că terenul este din lotul său personal nu este de natură să conducă la o concluzie contrară, sub denumirea de lot personal regăsindu-se şi loturile atribuite în proprietate, cu plată, în conformitate cu disp. art. 6 din Statutul Cooperativei Agricole de Producţie în vederea construirii de locuinţe, şi loturile atribuite în folosinţă, de asemenea, în vederea construirii de locuinţe şi anexe gospodăreşti.

Din toate aspectele învederate se desprinde concluzia că terenul de 1000 mp în litigiu a fost teren cooperativizat, nefiind, anterior cooperativizării, proprietatea autorilor I.A. şi I.I., astfel că nu se poate vorbi despre o îndreptăţire la reconstituire a acestor autori asupra terenului menţionat.

Mai mult decât atât, se reţine că nici chiar autoarea I.I., în viaţă la intrarea în vigoare a legii fondului funciar, nu s-a considerat îndreptăţită la reconstituire asupra terenului în litigiu, în condiţiile în care nu a solicitat acest teren prin cererea formulată în anul 1991.

Faţă de toate considerentele expuse, se impune concluzia că terenul în litigiu a fost teren preluat de către fosta Cooperativă Agricolă de Producţie din proprietatea altor persoane şi atribuit de către aceeaşi Cooperativă Agricolă de Producţie unui membru cooperator în vederea construcţiei de locuinţe şi anexe gospodăreşti, imobile care au fost edificate, teren care intră astfel sub incidenţa disp. art.24 din Legea 18/1991, potrivit cărora, asupra terenurilor atribuite de către Cooperativa Agricolă de Producţie, potrivit legii, membrilor cooperatori sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, se constituie dreptul de proprietate în favoarea actualilor deţinători ai construcţiilor.

Având în vedere şi înscrierea din registrul agricol la nivelul anilor 1974 - 1990, poziţia autor I.S., a casei de locuit edificată în 1967 (fila 59 dosarul cauzei rejudecare), instanţa apreciază că în mod legal titlul de proprietate contestat a fost eliberat prin constituire în favoarea lui I.S., în speţă nefiind în prezenţa unui caz de reconstituire a dreptului de proprietate.

Constatând că reclamanta nu a dovedit existenţa cazului de nulitate absolută invocat, faţă de disp. art. III din Legea 169/1997, instanţa urmează a  respinge acţiunea  ca  fiind  neîntemeiată.

În baza art. 274 C.p.civ., constatând culpa procesuală a reclamantei, instanţa va respinge cererea reclamantei R.M. privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată şi o  va obliga pe reclamantă la plata către pârâţii I.M. şi I.A. D. a sumei de 1150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii avocat, conform chitanţelor state la dosarul cauzei (fila 85 primul ciclu procesual, fila 28 recurs, fila 73 al doilea ciclu procesual).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge acţiunea civilă formulată de reclamanta R.M., domiciliată în comuna A., sat M., judeţul G., în contradictoriu cu pârâţii I.M., I.A.D., S.C., domiciliaţi în comuna A., sat A., judeţul G., Comisia Locală de Aplicarea Legii Fondului Funciar A., cu sediul în comuna A., judeţul G., şi Comisia judeţeană de aplicarea Legii Fondului Funciar G., cu sediul în Tg-Jiu, judeţul G..

Respinge cererea reclamantei R.M. privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

 Admite cererea pârâţilor I.M. şi I.A. D. privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată şi obligă reclamanta R.M. la plata către pârâţi a sumei de 1150 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 04.09.2012.

Preşedinte,

L.M.P.

Grefier,

E.I.

Red..L.M.P. / Thred  I.E

8 expl. /12.09.2012

Domenii speta