Stabilire program vizitare minor

Sentinţă civilă 1177/2013 din 11.04.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa Civilă Nr. 1177

Şedinţa publică din 11 aprilie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE : PS

Grefier : IA

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile având ca obiect stabilire program vizitare minor, formulată de reclamantul Ţ A, domiciliat în comuna … împotriva pârâtei GCE, domiciliată în comuna …, în contradictoriu cu Colectivul de Sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei comunei Di, judeţul Gorj şi Colectivul de Sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei S, judeţul Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile, reclamantul fiind reprezentat de procurator DE.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,  constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul

Procurator DE pentru reclamant a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

J U D E C Ă T O R I A

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu  sub nr.14366/318/2012, reclamantul  Ţ A a chemat în judecată pârâta G(Ţ)CE, solicitând instanţei ca, prin sentinţa civilă ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta să-i permită să aibă legături personale cu minora ŢDD, născută la data de 08.10.2007.

În motivarea acţiunii sale, reclamantul a arătat că  din  relaţia  de căsătorie cu pârâta a rezultat  minora ŢDD, născută la data de 08.10.2007.

 A susţinut reclamantul că prin sentinţa civilă  nr.  9989/06.07.2012 a Judecătoriei Tg-Jiu s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor,  minora  fiind  încredinţată  spre  creştere  şi educare  mamei. A învederat reclamantul că, în prezent  pârâta  îi interzice  să  aibă  legături personale  cu minora,  motiv pentru care a  promovat prezenta  cerere de chemare în judecată. 

Cererea a fost întemeiată în drept pe  disp. art. 401 Cod  civil.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 5 Cod procedură civilă, cererea se introduce la instanţa domiciliului pârâtului.

În cazul unor pricini care nu sunt referitoare la bunuri, cum este şi cazul acestei cereri, şi pentru care legea nu prevede în mod expres instanţa competentă din punct de vedere teritorial, se va aplica regula de drept comun înscrisă în art. 5 Cod proc. civ., deci competenţa va aparţine instanţei de la domiciliul pârâtei.

În această materie, legiuitorul a reglementat un caz de competenţă teritorială exclusivă, aşa cum rezultă şi din interpretarea „per a contrario” a dispoziţiilor art. 19 Cod proc. civ. (care prevede posibilitatea părţilor de a alege instanţa competentă în litigiile privitoare la bunuri) combinată cu dispoziţiile art. 159 pct. 3 Cod proc. civ.  (potrivit cărora necompetenţa teritorială este de ordine publică, dacă părţile nu o pot înlătura). Astfel, se desprinde  concluzia că în litigiile ce nu sunt referitoare la bunuri (cum este şi cazul cererilor de stabilire domiciliu minor), competenţa teritorială este exclusivă.

Prin sentinţa civilă nr. 14575 din 21.11.2012, în temeiul art.158 alin.1 şi 3 Cod proc. civ. a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei  Tg-Cărbuneşti, ca instanţă competentă în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul pârâtei (potrivit HG nr. 337/9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriei).

Pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti cauza a fost înregistrată la data de 28.12.2012.

Din oficiu, instanţa a dispus emiterea unor adrese către Colectivul de Sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei comunei D judeţul Gorj şi Colectivul de Sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei Sc, judeţul Gorj în vederea efectuării anchetelor sociale la domiciliile părţilor.

Reclamantul a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu doi martori, respectiv UVC CC.

Pârâta a depus la dosar două declaraţii date în dosarul nr. 8450/318/2012 al Judecătoriei Tg-Jiu.

În şedinţa publică din data de 14 februarie 2013 au fost audiaţi martorii propuşi de reclamant, respectiv UVC şi CC.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 martie 2013, în baza art. 242  punctul 2 Cod de procedură civilă instanţa a dispus suspendarea cauzei pentru lipsa părţilor.

Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, fixându-se termen de judecată la data de 11 aprilie 2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele;

Potrivit art.401 alineat 1 Cod de procedură civilă „ În cazurile prevăzute de art. 400, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

Conform alineat 2 al aceluiaşi text de lege „ În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalitatea de exercitare a acestui drept”.

La stabilirea programului de vizitare, instanţa va avea în vedere în primul rând interesul superior al minorului dar şi factorii sociali economici  existenţi la data pronunţării hotărârii.

Tot cu privire la acest aspect, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art.14 din Legea nr. 272/2004 „copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Părinţii sau un alt reprezentat legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului”.

Conform art. 16 alineat 2 din Legea nr. 272/2004, exerciţiul dreptului părintelui de a întreţine relaţii personale cu copilul nu poate fi limitat decât dacă au fost demonstrate convingător existenţa unor motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.

În accepţiunea celor două texte de lege menţionate, instanţa reţine că din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, precum şi din anchetele psihosociale întocmite se impune cu necesitate ca minora ŢDD să aibă legături personale cu tatăl său şi rudele pe linie paternă.

Deşi, pârâta a fost legal citată, aceasta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

Prin cererea depusă de aceasta la dosar (f.16), a solicitat amânarea cauzei la un „alt termen pentru a aduce doi martori”cu care să dovedească că „este inadmisibil ca reclamantul să poată lua minora în situaţia în care acesta este violent şi stăpânit de viciul alcoolemiei”.

Cu toate că a avut cunoştinţă de existenţa procesului civil, pârâta nu s-a prezentat în instanţă pentru a-şi dovedi cu probe aceste susţineri.

În raport de această conduită, instanţa apreciază că pârâta a achiesat indirect la programul de vizitare propus de către reclamant.

Tot în legătură cu programul de vizitare, instanţa reţine că hotărârile judecătoreşti cu acest obiect nu intră în autoritatea lucrului judecat şi dispoziţiile luate pot fi modificate când au loc schimbări în starea de fapt.

Faţă de aceste considerente instanţa apreciază că este în interesul minorei ca reclamantul  să aibă legături personale cu aceasta în sensul de a o lua la domiciliul său în prima şi a treia săptămână din lună de vineri ora 14 până duminică la ora 14 şi jumătate din vacanţele minorei, respectiv în prima parte a acestora, cu obligaţia reclamantului de a readuce minora în domiciliul pârâtei.

Văzând şi dispoziţiile art. 274 Cod de procedură civilă;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite acţiunea civilă având ca obiect stabilire program vizitare minor, formulată de reclamantul ŢA, domiciliată în comuna … împotriva pârâtei GCE, domiciliată în comuna  …, în contradictoriu cu Colectivul de Sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei comunei D, judeţul Gorj şi Colectivul de Sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei S, judeţul Gorj.

Obligă pârâta să permită reclamantului de a avea legături personale cu minora ŢDD prin luarea acesteia la domiciliul său în prima şi a treia săptămână din lună de vineri ora 14 până duminică la ora 14 şi jumătate din vacanţele acesteia, respectiv în prima parte cu obligaţia reclamantului de a readuce minora în domiciliul pârâtei

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel.

Pronunţată în şedinţa publică din 11.04.2013

PREŞEDINTE,

PS

GREFIER,

IA