Inlocuire pedeapsa amenda

Sentinţă penală 172 din 18.02.2009


Sp.172/18.02.2009

ASUPRA CAUZEI PENALE DE FATA :

1. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …………, judecătorul delegat de la Biroul de Executări Penale al Judecătoriei Tulcea, a sesizat instanţa în vederea înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în ceea ce-l priveşte pe condamnatul ………………. S-a arătat în cuprinsul sesizării că prin sentinţa penală nr. 1124/08.10.2007 a Judecătoriei Tulcea, ……………… a fost  condamnat la pedeapsa de 1000 lei amendă penală, iar din evidenţele biroului de executări penale al Judecătoriei Tulcea, rezultă că acesta nu a achitat amenda penală ce i-a fost aplicată. Ce temei de drept, sesizarea a fost întemeiata pe dispoziţiile art.631 Cod penal.

2. In vederea soluţionării cauzei, a fost ataşat dosarul penal nr. 2544/2006 al Judecătoriei Tulcea în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 1124/08.10.2007. Totodată, s-a dispus emiterea de adrese către Primăria Tulcea pentru a se comunica daca intimatul figurează înregistrat cu bunuri mobile sau imobile si pentru a se efectua un referat de ancheta sociala la domiciliul sau, precum si la Administraţia Finanţelor Publice Tulcea pentru a se comunica daca realizează venituri.

3. Potrivit art.631 Cod penal, dacă cel condamnat se sustrage cu rea-credinţă de la executarea amenzii, instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute  pentru infracţiunea săvârşită ţinând seama de partea din amendă care a fost achitată.

4. Pe cale de consecinţă prin interpretarea textului de lege rezultă că înlocuirea amenzii cu pedeapsa închisorii este facultativă pentru instanţa de judecată şi este condiţionată de dovedirea relei-credinţe a celui care a fost condamnat la pedeapsa amenzii.

5. Astfel reaua-credinţă presupune dovedirea faptului că a existat posibilitatea materială de a plăti amenda aplicată în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii judecătoreşti de condamnare şi până în prezent, aceasta putând rezulta din faptul că petentul a avut un loc de muncă sau a dobândit alte venituri, ori că are bunuri care ar putea fi executate silit.

6. Cum din ansamblul probator administrat in cauza nu rezulta ca acesta ar fi avut suficiente resurse financiare pentru a-si plăti amenda la care a fost condamnat de către instanţa, instanţa apreciază ca neplata acesteia nu s-a datorat relei credinţe.

7. Prin urmare, întrucât nu a fost dovedita pe deplin reaua – credinţa a intimatului, sesizarea judecătorului delegat va fi respinsă ca nefondată.

8. În baza art.192 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat  vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta