Obligatia de a face.

Sentinţă comercială 1717 din 07.12.2009


Dosar nr. (...) OPERATOR 2445

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU, TÂRGU JIU

SENTINTA COMERCIALA Nr. 1717

Sedinta publica de la 07 Decembrie 2009

Completul compus din:

PRESEDINTE: (...)

GREFIER: (...)

 Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta de judecata din 30.11.2009 privind judecarea cauzei comerciale formulata de reclamanta-pârâta SC AP C SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamanta SC S SRL, având ca obiect pretentii.

 La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinita din ziua dezbaterilor.

 S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, se constata depuse concluzii scrise din partea ambelor parti, dupa care , deliberând , instanta pronunta urmatoarea sentinta.

INSTANTA

Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr. (...), reclamanta SC AP  COM SRL a chemat în judecata pe  pârâta SC S SRL solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 4896,78 lei reprezentând contravaloarea facturii seria GJVFW nr.2895553/30.06.2006, plata dobânzii de referinta calculata de la 30.07.2006 pâna la plata efectiva, plata penalitatilor de întârziere de 0,5%/zi întârziere în cuantum de 15055,2 lei, cu cheltuieli de judecata.

În motivare arata ca reclamanta a transportat agregate industriale fiind emisa factura amintita mai sus, ca pârâta nu a achitat-o pâna în prezent desi în data de 11.09.2006  a fost convocata la conciliere nedând curs acestei invitatii, ca si în data de 24.04.2008 a efectuat procedura prealabila prev.de art.720 ind.1 cpc dar nici la acea data pârâta nu a dat curs invitatiei, ca acea creanta este certa, lichida si exigibila, ca dobânda este solicitata în baza art.4 alin.2 din OUG 119/2007, iar penalitatile au fost solicitate prin convocarea la conciliere având valoarea juridica a unui contract.

În drept îsi întemeiaza cererea pe disp.art.4 alin.2 din OUG 119/2007 , art.1073 c.civ si art.274 cpc.

În dovedire depune taxa de timbru aferenta cererii, împuternicire avocatiala, chitanta privind onorariu avocat, notificarea din 2006 si 2009, cu confirmarile de primire, fisa client si factura fiscala din 30.06.2006.

Pârâta depune întâmpinare prin care solicita respingerea cererii întrucât creanta nu este certa, lichida si exigibila aratând ca si reclamanta are de plata catre pârâta suma de 9224,09 lei reprezentând contravaloare factura 33/2007, ca penalitatile nu au fost incluse într-un contract încheiat de parti, atasând factura 33/2007 si extras de un tabel cu semnaturile soferilor si carburantii livrati.

Reclamanta raspunde la întâmpinare precizând ca actiunea este formulata pe drept comun si nu pe OUG 119/2007 iar factura 33/2007 nu a fost primita de societate si nu a fost înregistrata în contabilitate, ca penalitatile au fost solicitate prin convocarea la conciliere însa nefacându-se obiectiuni din partea pârâtei, acea adresa tine loc de contract, ca pârâta nu este distribuitor de motorina si nici nu a ridicat astfel de marfa.

Pârâta depune la dosar foile de parcurs ale soferului angajat al reclamantei si precizarea ca întâmpinarea depusa este o cerere reconventionala, atasând taxa de timbru aferenta cererii, contractul de vânzare cumparare între R SA si pârâta.

În cauza se administreaza proba cu interogatoriu scris al partilor, proba cu înscrisuri, respectiv, oferta de tarifuri ale pârâtei, adresa OJP Gorj, OPDC Tg-Jiu privind comunicarea recomandatei 2157/19.07.2007 si primita de catre reclamanta în 23.04.2007 proba cu expertiza tehnica de specialitate contabila fiind efectuat în cauza raportul de expertiza de catre expert tehnic MR, acest expert raspunzând si la obiectiunile formulate în cauza de catre reclamanta pârâta si din oficiu de catre instanta.

Partile depun concluzii scrise.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta urmeaza sa admita în parte actiunea cu precizarea ulterioara si sa respinga cererea reconventionala din urmatoarele considerente:

Între parti s-au derulat relatii comerciale în urma carora s-a emis factura fiscala seria GJVFW nr.2895553/30.06.2006 în cuantum de 4896,78 lei. Asa cum rezulta si din raportul de expertiza efectuat în cauza cât si din concluziile scrise ale partilor, aceasta factura nu este contestata fiind înregistrata în contabilitatea partilor.

Constatând ca reclamanta pârâta îsi precizeaza temeiul juridic al prezentei cereri (fila 26), respectiv, este o actiune în pretentii de drept comun, motiv pentru care timbreaza la valoarea obiectului cererii, ca aceasta si-a îndeplinit obligatia de a invita la conciliere pe pârâta reclamanta în baza art.720 ind.1 cpc, instanta retine ca acest debit în cuantum de 4896,78 lei este întemeiat. În consecinta, în baza art.43,46 c.com si art.969 c.civ, instanta urmeaza sa admita în parte  actiunea si sa oblige pârâta reclamanta la plata sumei de 4896,78 lei reprezentând contravaloarea facturii nr. 2895553/30.06.2006, catre reclamanta pârâta.

Cu privire la capatul de cerere privind dobânda legala solicitata de reclamanta pârâta prin actiune, instanta urmeaza sa oblige pârâta reclamanta la plata acestei dobânzi în cuantum de 1365 lei, calculata de expert prin raportul de expertiza din urmatoarele considerente:

Între parti nu s-a încheiat nici un contract scris cu privire la derularea relatiilor contractuale, emitându-se doar factura amintita mai sus în cuantum de 4896,78 lei. Potrivit art.2 si 3 din OG9/2000 în cazul în care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobânzi fara sa se arate rata dobânzii, se va plati dobânda legala, dobânda ce se stabileste, în materie comerciala, la nivelul dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României.

Cu privire la capatul de cerere privind plata penalitatilor de întârziere, instanta urmeaza sa respinga acest capat de cerere din urmatoarele considerente:

Penalitatile de întârziere reprezinta o clauza penala. Clauza penala reprezinta o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu întârziere ori necorespunzatoare a obligatiei, de catre debitorul obligatiei (art.1066 si urmatoarele c.civ.). Astfel, daca dobânzile (daune moratorii) sunt datorate de catre pârâta reclamanta în baza unor relatii comerciale, penalitatile de întârziere se pot datora numai în baza unor dispozitii exprese convenite în scris de parti, anticipat, asa cum rezulta si din art.4 din Legea 469/2002 valabila la data derularii raporturilor comerciale.

Instanta constata ca factura fiscala 2895553/30.06.2006 emisa de reclamanta pârâta nu poarta nici data scadentei si nici referiri cu privire la penalitati de întârziere. Notificarea ce poarta nr.61/08.09.2006 (fila 9) emisa de reclamanta pârâta reprezinta un act de conciliere  directa cu partea adversa fiind obligatorie procedura prealabila înaintea introducerii cererii de chemare în judecata, dispozitii prevazute de art.720 ind.1 cpc. Aceasta convocare la conciliere trebuie sa cuprinda pretentiile si temeiul legal precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Pe lânga faptul ca în cuprinsul facturii fiscale nu este înscrisa nicio penalitate de întârziere, reclamanta pârâta invita pârâta reclamanta la conciliere la sediul acesteia în data de 11.09.2006, ora 11 iar din stampila postei si recomandata cu care aceasta notificare a fost înaintata pârâtei (fila 10), data comunicarii este data de 11.09.2006. Astfel, reclamanta pârâta nu a respectat dispozitiile art.720 ind.1 alin3 cpc potrivit carora data convocarii la conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor. Pe de alta parte, la fila 7 din dosar exista o alta notificare trimisa cu recomandata în data de 04.04.2008, fara sa se faca dovada primirii acesteia, înainte de a se înregistra litigiu pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, în care nu este prevazuta expres clauza penala-penalitati de întârziere ci doar la modul generic.

În consecinta, penalitatile de întârziere trebuie expres prevazute într-un înscris (conventie) care trebuie sa îndeplineasca toate conditiile de validitate a conventiilor.

 Vazând si dispozitiile art.274 cpc, instanta urmeaza sa oblige pârâta reclamanta la plata sumei de 2477  lei catre reclamanta pârâta , reprezentând cheltuieli de judecata, taxe judiciare de timbru, onorariu expert si onorariu avocat potrivit chitantelor existente la dosar.

Cu privire la cererea reconventionala, instanta urmeaza sa o respinga ca neîntemeiata din urmatoarele considerente:

Pârâta reclamanta a încheiat contract de vânzare-cumparare cu SC R SA, pârâta având calitatea de cumparator benzina si motorina. Pretul este cel valabil la data livrarilor, facturarea se realizeaza în momentul livrarii iar cumparatorul este obligat sa înainteze lunar lista cu numerele de înmatriculare ale autovehiculelor care au dreptul sa aprovizioneze de la statiile de carburanti proprietate R SA si care include cantitatile de carburanti aprobate de cumparator pentru fiecare autovehicul în parte. Instanta constata ca acest contract nu poarta nici o data de înregistrare doar în dreptul semnaturii departamentului analiza bugete din cadrul SC R SA O, data fiind 15.11.2006.

Potrivit sustinerilor pârâtei reclamante, aceasta a livrat motorina direct soferilor angajati ai reclamantei în cursul lunii iunie 2006 (anterioara datei înscrisa în contractul depus de pârâta). Instanta constata ca între parti nu exista încheiat nici un contract. Pârâta emite o factura fiscala nr.33 tocmai în anul urmator, respectiv, la data de 18.07.2007. Practic, între parti se putea derula un contract de vânzare marfuri iar factura fiscala trebuia înregistrata contabil ca atare si nu pe consum întrucât aceasta ar reprezenta o cheltuiala iar pentru o astfel de operatiune este obligatoriu emiterea unui aviz , document ce în cauza de fata nu exista iar factura trebuia emisa în momentul livrarii si nu în anul urmator.

 Potrivit art. 6 si 11 din Legea 82/1991 a contabilitatii, orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza în momentul efectuarii ei într-un document care sta la baza înregistrarilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ iar detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

 Articolul 12 si 22 din acelasi act normativ prevede ca stocurile se tin contabil cantitativ si valoric sau numai valoric, în conditiile stabilite de reglementarile legale iar pentru verificarea înregistrarii corecte în contabilitate a operatiunilor efectuate se întocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la încheierea exercitiului financiar sau la termenele de întocmire a raportarilor contabile stabilite potrivit legii.

Art.41 din Legea 82/1991 prevede ca sunt  contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni, printre care,  detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie înregistrate în contabilitate.

Din raportul de expertiza contabila si raspunsul la obiectiuni se retine ca pârâta reclamanta a livrat combustibili catre terti, însa în ceea ce priveste pe  reclamanta pârâta, aceasta desi are întocmite o serie de foi de parcurs dar si de registre de livrari, nu a înregistrat în contabilitate veniturile aferente acestor livrari, denaturând veniturile, cheltuielile si rezultatul financiar pe anul 2006. Mai mult, la obiectivul 5 din raportul de expertiza, expertul precizeaza ca marfa a fost calculata de pârâta în baza fiselor nominale de alimentare cu combustibil ce însumeaza 3464 l însa factura 33/2007 a fost emisa pe o cantitate de 2770 l mai aratând si faptul ca aceasta cantitate de motorina s-a înregistrat direct pe consum astfel ca nu a ramas în stocul lunii iunie 2006. Mai precizeaza expertul ca SC R SA O emite factura 4772053 în data de 30.06.2006 pentru o cantitate de 19206 l motorina iar aceasta cantitate de motorina a fost înregistrata în contul de consum la data de 30.06.2006 de catre pârâta, cantitatea de 2770 l facturati ulterior fiind prinsa în totalul de 19206 l însa nu a ramas în stocul lunii iunie 2006 deoarece a fost înregistrata direct în consum.

 Pe de alta parte, se constata ca pâna la formularea acestei cereri reconventionale, pârâta reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabila de conciliere directa, prevazuta de art.720 ind1 cpc, procedura obligatorie premergatoare formularii unei pretentii în fata instantei de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte actiunea cu precizarea ulterioara formulata de reclamanta pârâta SC A P Com SRL în contradictoriu cu pârâta-reclamanta SC S SRL.

Obliga pârâta reclamanta la plata sumei de 4896,78 lei si dobânda legala în cuantum de 1365 lei, reprezentând contravaloare factura fiscala nr.2895553/30.06.2006, catre reclamanta pârâta.

Respinge capatul de cerere privind plata penalitatilor de întârziere.

Obliga pârâta reclamanta la plata sumei de 2477 lei catre reclamanta pârâta , reprezentând cheltuieli de judecata.

Respinge cererea reconventionala.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

 Pronuntata în sedinta publica din 07 Decembrie 2009, la Judecatoria Tg-Jiu.

PRESEDINTE,  GREFIER,

RedL.C./Tehnored L.C. 18 Decembrie 2009

Nr.ex.4

1