Penal - tâlhărie (art.211 C.p.)

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin rechizitoriul emis la data de 3o.3.2oo9 în dosarul nr. 12o8/P/2oo9 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului MID, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a C.p.

S-a reţinut prin rechizitoriu că la data de 2o.2.2oo9, în jurul orei 9.3o, partea vătămată GE, în vârstă de 66 de ani, se afla într-un compartiment al trenului 4o14, care era staţionat în gara CFR Târgu Mureş. Inculpatul MID a pătruns în compartimentul în care se afla partea vătămată şi a întrebat-o dacă poate să ia loc, partea vătămată spunându-i că aşteaptă nişte rude. Inculpatul a observat că partea vătămată avea pe banchetă o poşetă, pe care a hotărât să o sustragă. Inculpatul a prins cureaua poşetei, iar partea vătămată, cu scopul de a-l împiedica să sustragă bunul, a prins şi ea de poşetă, în final fiind îmbrâncită de către inculpat, căzând pe bancheta compartimentului şi suferind astfel leziuni traumatice care, conform raportului de constatare medico-legală aflat la dosar, au necesitat pentru vindecare 5 – 6 zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul având bunul sustras asupra sa, a sărit din tren şi s-a îndreptat în fugă în direcţia cantinei CFR, fiind observat de martorul Ceontea Vasile, care a remarcat faptul că inculpatul avea asupra sa o poşetă de damă şi că se îndepărta cu repeziciune.

În poşeta sustrasă se aflau suma de 42o de lei, un telefon mobil cu încărcător, o legătură de chei, o pereche de ochelari şi o legitimaţie de călătorie pentru transportul public.

În zona cantinei CFR inculpatul a abandonat poşeta împreună cu celelalte bunuri, luând din ea doar suma de 42o de lei. În decursul aceleiaşi zile inculpatul a fost prins de lucrătorii de poliţie pe raza satului Recea, în timp ce se afla la bordul unui mijloc de transport în comun.

Partea vătămată GE a relatat poliţiei semnalmentele inculpatului, înainte de prinderea acestuia, indicând şi faptul că acestuia îi lipsea un dinte. Inculpatul a fost recunoscut şi de către martorul Ceontea Vasile, efectuându-se o recunoaştere din grup.

De asemenea s-a arătat în rechizitoriu că inculpatul MID a recunoscut săvârşirea faptei.

Bunurile abandonate de către inculpat au fost ridicate de organele de poliţie şi restituite victimei, iar din suma de bani sustrasă s-au recuperat doar 9o de lei.

Partea vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.

În cursul urmăririi penale au fost audiaţi inculpatul, partea vătămată GE, martorii Ceontea Vasile, Rostaş Gavrilă şi MC. De asemenea, s-a efectuat o acţiune de conducere în teren, consemnată în proces verbal; s-a efectuat recunoaştere din grup şi s-a ataşat la dosar raportul medico-legal de constatare a leziunilor suferite de către partea vătămată. De asemenea, la dosar a fost ataşată fişa de cazier judiciar a inculpatului.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul nu a dorit să dea alte declaraţii sau să facă alte precizări, afirmând că îşi menţine declaraţiile formulate în cursul urmăririi penale, fapt consemnat în încheierea de şedinţă de la termenul din data de 17.6.2oo9 şi în declaraţia luată inculpatului la acel moment [ff. 94, 97]. De asemenea, au fost audiaţi partea vătămată GE [f. 95] şi martorul Ceontea Vasile [f. 148]. Martorul MC, adus în faţa instanţei, a refuzat să dea declaraţii în cauză, prevalându-se de dispoziţiile art. 8o C.p.p., fiind fratele inculpatului. Datorită imposibilităţii de ascultare a martorului Rostaş Gavrilă instanţa a făcut aplicarea art. 327 alin. 3 C.p.p.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 2o.2.2oo9, în jurul orei 9.3o, partea vătămată GE se afla într-un compartiment al trenului 4o14, care era staţionat în gara CFR Târgu Mureş. Inculpatul MID a pătruns în compartimentul în care se afla partea vătămată şi a întrebat-o dacă poate să ia loc. Inculpatul a observat că partea vătămată avea pe banchetă o poşetă, pe care a hotărât să o sustragă. Inculpatul a prins cureaua poşetei, iar partea vătămată, cu scopul de a-l împiedica să sustragă bunul, a prins şi ea de poşetă, în final fiind împinsă cu mâinile de către inculpat, căzând pe spate, pe bancheta compartimentului şi suferind astfel leziuni traumatice care, conform raportului de constatare medico-legală aflat la dosar, au necesitat pentru vindecare 5 – 6 zile de îngrijiri medicale.

După ce a înfrânt astfel rezistenţa care i se opunea de către victimă, inculpatul, având asupra sa poşeta sustrasă, a ieşit din compartiment şi a sărit din tren şi s-a îndreptat în fugă în direcţia cantinei CFR. La acest moment inculpatul a fost observat de către martorul Ceontea Vasile, care a remarcat faptul că inculpatul avea asupra sa o poşetă de damă şi că se îndepărta cu repeziciune.

La o oarecare distanţă de locul faptei, inculpatul s-a oprit din fugă şi a verificat conţinutul poşetei, a scos suma de bani pe care a găsit-o şi a aruncat poşeta împreună cu celelalte bunuri pe care le conţinea.

Între timp, partea vătămată a ieşit din vagonul trenului şi a alertat prin strigăte persoanele aflate în apropiere, fiind observată de acelaşi martor Ceontea Vasile. De asemenea, au fost alertate şi organele de poliţie feroviară, care s-au apropiat de locul respectiv, iar martorul Ceontea Vasile le-a indicat lucrătorilor de poliţie direcţia înspre care l-a văzut fugind pe tânărul respectiv.

Lucrătorii de poliţie feroviară au urmat direcţia indicată de către martorul Ceontea Vasile şi, observând urmele lăsate în zăpadă de către inculpat, au fost în măsură să recupereze bunurile abandonate de inculpat şi care aparţineau părţii vătămate, bunurile fiind restituite acesteia, împrejurări care se reţin pe baza procesului verbal întocmit cu acea ocazie [f. 46].

Această stare de fapt reiese din interpretarea coroborată a declaraţiilor inculpatului date în cursul urmării penale, ocazie cu care a recunoscut săvârşirea faptei [ff. 22 - 27], cu declaraţiile părţii vătămate GE, date atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată [ff. 18 – 21, 95] şi cu declaraţiile martorului Ceontea Vasile [ff. 32 – 34, 148].

De asemenea, martorul Ceontea Vasile a realizat şi recunoaşterea din grup a inculpatului [ff. 48 - 51], indicând faptul că inculpatul MID era persoana pe care a văzut-o la momentul respectiv. Totodată, cu ocazia audierii sale de instanţa de judecată, martorul Ceontea Vasile a recunoscut încă o dată pe inculpatul MID – aflat prezent în sală la termenul de judecată – ca fiind aceiaşi persoană pe care a văzut-o la data respectivă, sărind din vagonul de tren cu o poşetă de damă în mână şi îndepărtându-se prin fugă.

În fine, şi partea vătămată a recunoscut pe inculpatul MID ca fiind cel care i-a sustras poşeta, recunoaşterea fiind realizată la termenul de judecată la care au fost audiaţi atât inculpatul cât şi partea vătămată.

În ceea ce priveşte participarea la comiterea faptei şi a altor persoane, în calitate de complici concomitenţi sau de instigatori, instanţa notează că această împrejurare – învederată de către inculpat - nu se confirmă.

Astfel, în declaraţiile date în faza de urmărire penală, inculpatul a arătat că el se afla la gara CFR din Târgu Mureş împreună cu martorul Rostaş Gavrilă şi că acesta din urmă a observat pe partea vătămată şi a avut iniţiativa sustragerii poşetei ei. În continuare, inculpatul a afirmat că martorul Rostaş Gavrilă s-a dus să verifice dacă partea vătămată este singură în compartiment şi apoi a rămas lângă uşa vagonului, timp în care inculpatul a intrat în compartiment şi a acţionat potrivit celor descrise mai sus [f. 26].

Instanţa notează, pe de o parte, faptul că martorul Rostaş Gavrilă a negat participarea sa în vreun fel la comiterea faptei – deşi a recunoscut că s-a aflat la gară şi s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul, iar pe de altă parte, instanţa are în vedere şi împrejurarea că nici partea vătămată şi nici martorul Ceontea Vasile nu au văzut vreo altă persoană care să se fi aflat împreună cu inculpatul şi să fi acţionat împreună cu acesta. De asemenea, nici martorul MC, audiat în faza de urmărire penală, nu a fost în măsură să ofere vreo indicaţie cu privire la o eventuală participare a martorului Rostaş Gavrilă la comiterea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Potrivit art. 211 alin. 1 C.p. constituie infracţiunea de tâlhărie furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea. De asemenea, conform art. 211 alin. 2 lit. c C.p. constituie infracţiunea de tâlhărie în formă agravată tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări […] într-un loc public sau într-un mijloc de transport.

Din perspectiva textelor legale menţionate şi prin raportare la starea de fapt – astfel cum a fost descrisă şi dovedită în cele ce preced - rezultă că fapta inculpatului MID de a sustrage, la data de 2o.2.2oo9, în jurul orei 9.3o, dintr-un compartiment al trenului 4o14 staţionat în gara CFR Târgu Mureş, poşeta părţii vătămate GE, folosind în realizarea acestui scop acte de violenţă fizică îndreptate împotriva părţii vătămate, se încadrează în dispoziţiile textului art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c C.p.

Sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de tâlhărie, acesta se concretizează printr-o acţiune de furt, pentru realizarea căreia s-au folosit de către inculpat acte de violenţă fizică, acte care au fost apte să înfrângă rezistenţa victimei.

Furtul avut în vedere de către textul art. 211 C.p. are acelaşi înţeles cu acela al infracţiunii prevăzute de art. 2o8 C.p. şi constă într-o acţiune de luare, de imposedare, de scoatere din posesia unei persoane a unui bun mobil al acesteia şi însuşirea lui de către făptuitor. Ori, inculpatul a reuşit – chiar dacă pentru o scurtă perioadă de vreme – să se imposedeze, adică să-şi însuşească anumite bunuri mobile ale părţii vătămate, bunuri constând în poşeta acesteia şi celelalte bunuri care se aflau în ea. Totodată, din modalitatea de săvârşire a faptei rezultă că acţiunea de luare s-a realizat fără consimţământul persoanei căreia îi aparţineau respectivele bunuri mobile.

De asemenea, pentru a sustrage această poşetă, inculpatul a acţionat prin folosirea unor violenţe constând în smulgerea poşetei şi îmbrâncirea victimei cu mâna, aceste acte de violenţă exercitate asupra corpului părţii vătămate cauzându-i acesteia din urmă leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 5 – 6 zile de îngrijiri medicale.

Întrucât acţiunea inculpatului a fost comisă într-un loc public şi într-un mijloc de transport, rezultă că aceasta realizează şi elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tâlhărie în formă agravată prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. 2 lit. c C.p.

Urmarea imediată a constat în pricinuirea unei pagube materiale concretizate în patrimoniul părţii vătămate, iar existenţa raportului de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată este evidentă, fiind reliefată prin acţiunea săvârşită de către inculpat.

Sub aspectul laturii subiective instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, deoarece a exercitat acte de violenţă fizică cu scopul de a-şi însuşi pe nedrept bunurile mobile aflate în posesia părţii vătămate.

Ca atare, instanţa constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Totodată, din analiza fişei de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat anterior la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiţionat la data de 21.11.1oo8, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 677 de zile. Ori, la data la care inculpatul a comis infracţiunea care face obiectul prezentului dosar, acest rest de pedeapsă rămas neexecutat nu era încă împlinit, aspect care atrage reţinerea în sarcina inculpatului şi a prevederilor art. 37 lit. a C.p. privitoare la starea de recidivă postcondamnatorie, potrivit cărora există recidivă pentru persoana fizică [...] când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an.

Pentru aceste argumente urmează ca instanţa să condamne pe inculpatul MID în baza art. 345 alin. 2 C.p.p. raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c C.p. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie în formă agravată, în stare de recidivă postcondamnatorie.

La stabilirea în concret a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 72 alin. 1 C.p. potrivit cărora la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, instanţa va ţine seama de periculozitatea sporită şi de îndrăzneala infracţională a inculpatului, care a comis cu violenţă o faptă penală, aceasta fiind săvârşită în timpul zilei şi într-un loc care este, de regulă, aglomerat. Modul şi împrejurările de timp şi de loc în care inculpatul a ales să acţioneze demonstrează dispreţul său faţă de respectarea normelor de drept şi a regulilor de convieţuire socială. De asemenea, instanţa va ţine seama şi de antecedenţa penală a inculpatului.

Instanţa va avea însă în vedere şi faptul că prejudiciul material cauzat de către inculpat a fost relativ modest. Similar, instanţa va avea în vedere şi atitudinea inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi prinderea sa de către organele de poliţie, acesta având un comportament sincer pe parcursul procesului penal şi colaborând cu organele judiciare, motiv pentru care instanţa va da eficienţă dispoziţiilor art. 74 alin. 1 lit. c C.p.

Pentru aceste argumente, instanţa apreciază că pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani este justificată în cauză, ţinând cont de conţinutul concret al acţiunilor inculpatului şi de persoana acestuia, precum este aptă şi să răspundă scopurilor pedepsei prevăzute de art. 52 C.p.

Totodată, având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului şi ţinând seama că noua infracţiune a fost comisă în intervalul de timp în care inculpatul era liberat condiţionat, instanţa urmează ca în baza art. 61 alin. 1 C.p. să revoce liberarea condiţionată a inculpatului din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 251/7.11.2oo6 pronunţată de Tribunalul Alba şi să constate că inculpatul a fost liberat condiţionat la data de 21.11.2oo8 cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat, în durată de 677 de zile închisoare.

În baza art. 61 alin. 1 teza finală C.p. şi cu referire la art. 37 alin. 1 lit. a şi art. 39 alin. 2 C.p. va contopi restul de pedeapsă rămas neexecutat, în durată de 677 de zile închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza şi în condiţiile prevăzute de art. 71 alin. 2 C.p. va interzice inculpatului MID exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi b C.p. ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale, instanţa apreciind că nu se impune interzicerea şi a altor drepturi dintre cele prevăzute de art. 64 C.p.

De asemenea instanţa observă împrejurarea că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în cauza finalizată prin pronunţarea prezentei sentinţe, motiv pentru care, în baza art. 88 C.p., va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii de 24 de ore din data de 2o/21.2.2oo9 şi a arestării preventive cuprinsă între data de 6.3.2oo9 până la zi, inclusiv.

În baza art. 35o alin. 1 C.p.p. va menţine starea de arest preventiv a inculpatului.

Va lua act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 349 raportat la art. 189 şi art. 191 alin. 1 C.p.p., va obliga inculpatul la plata sumei de 12oo lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat [6oo de lei pentru faza de urmărire penală şi 6oo de lei pentru faza de judecată], din care suma de 7oo lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru faza de urmărire penală şi pentru faza de judecată va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Domenii speta

Spete similare