Acţiune în constatare

Sentinţă civilă 2213/2013 din 24.09.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TC

Sentinţa civilă Nr. 2213/2013

Şedinţa publică de la 24 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE LMP

Grefier EI

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulate de reclamantul PED, domiciliat în TC judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâta PO T -C, cu sediul în TC, judeţul Gorj, având ca obiect acţiune în constatare.

La primul apel nominal făcut în şedinţa publică, conform ordinii stabilite prin lista de şedinţă, au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care;

Faţă de lipsa părţilor la primul apel nominal, instanţa a dispus lăsarea cauzei la a doua apelare, la sfârşitul şedinţei de judecată.

La al doilea apel nominal, făcut la sfârşitul şedinţei de judecată, a răspuns reclamantul, personal şi asistat de avocat B MM, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care;

Instanţa, verificând competenţa de soluţionare a cauzei, potrivit art. 131 Cod procedură civilă, a constatat că este competentă general, material şi teritorial, conform art. 94 pct. 4, art. 107 şi art. 125 C.pr.civ., să soluţioneze prezenta cauză, după care a acordat cuvântul pe probe.

Avocat B MM a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi a probei cu doi martori pentru a dovedi că reclamantul este unicul moştenitor.

Cu privire la proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, solicitată de reclamant prin apărător, apreciind că este admisibilă potrivit legii şi duce la soluţionarea cauzei, în raport de dispoziţiile art. 255 Cod procedură civilă, instanţa a încuviinţat reclamantului proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Referitor la proba cu doi martori, solicitată de reclamant prin apărător, pentru a dovedi că reclamantul este unic moştenitor, apreciind că este inutilă soluţionării cauzei faţă de materialul probator aflat la dosarul cauzei, instanţa a respins proba.

Instanţa a luat act că pârâta nu a solicitat probe în prezenta cauză.

Avocat BMM a precizat că nu formulează alte cereri.

Nemaifiind cereri de formulat şi probe de administrat, constatând terminată cercetarea judecătorească şi cauza în stare de judecată, instanţa a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Avocat BMM a solicitat admiterea acţiunii.

INSTANŢA

Prin cererea adresată instanţei în data de 10.07.2013, înregistrată sub numărul 2756/317/2013, petentul PED a solicitat, în contradictoriu cu POC, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie declarat singurul moştenitor al părinţilor săi decedaţi.

În motivarea cererii, a arătat reclamantul că de la data decesului tatălui său PA, 24 decembrie 2012, conform actului de deces nr.71 eliberat de Primăria oraş TC şi a decesului mamei sale PA, 24 iunie 2005, conform actului de deces nr. 45 eliberat de Primăria oraş TC, este singurul fiu al acestora .

Reclamantul nu a indicat temeiul de drept al cererii.

În dovedire, reclamantul a depus, în original, adeverinţa nr. 9624/21.05.2013 eliberată de Primăria TC, certificat de atestare fiscală nr.9625/21.05.2013, şi, în copie, certificat de deces seria DZ nr. 433522, certificat de naştere seria N.w. nr. 421959, carte de identitate, certificat de deces seria DP nr.316362 (filele 4-9).

Prin rezoluţia preşedintelui de complet din data de 12.07.2013 s-a dispus comunicarea către reclamant a lipsurilor cererii de chemare în judecată.

La data de 29.07.2013 reclamantul a depus notă de şedinţă (filele 13-14), prin care a precizat că obiectul acţiunii este acţiune în constatare – să fie declarat unicul moştenitor al părinţilor săi, a indicat temeiul de drept ca fiind art. 34 şi art.35 din C.civ., a solicitat încuviinţarea probei testimoniale, respectiv cu martora PA şi martorul CA,  a anexat dovada achitării taxei judiciare de timbru, chitanţa nr. 14386/26.07.2013 şi a solicitat ca, în temeiul art. 555 C.civ., să fie îndreptăţit a-şi exercita dreptul asupra proprietăţii al cărui moştenitor este.

La data de 30.07.2013, prin rezoluţia preşedintelui de complet s-a dispus comunicarea către pârâtă a cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor ataşate punându-i-se în vedere ca în termen de 25 de zile de la comunicare să formuleze întâmpinare sub sancţiunea prevăzută de art. 208 C.pr.civ.

Pârâta nu a formulat întâmpinare.

Prin  rezoluţia preşedintelui de complet din data de 02.09.2013 s-a fixat primul termen de judecată la data de 24.09.2013, pentru când s-au citat părţile.

La primul termen de judecată instanţa a încuviinţat reclamantului proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi a respins proba testimonială, a luat act că pârâta nu solicită probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Din certificatele de deces depuse la dosarul cauzei (filele 6 şi 9) rezultă că autorul Popescu Alexandru a decedat în data de 11.12.2012 şi autoarea PA a decedat la data de 19.06.2005, iar din certificatul de naştere depus la fila 7 rezultă că reclamantul PED este fiul acestora.

În prezenta cauză, pe calea cererii în constatare, reclamantul PED solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care, în contradictoriu cu Primăria TC, să se constate calitatea sa de unic moştenitor al celor doi autori.

Reţine instanţa că, potrivit art.35 C.pr.civ., „cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului său pe oricare altă cale prevăzută de lege”.

Condiţia interesului stipulată expres în textul art.35 C.pr.civ. semnifică faptul că reclamantul poate recurge la o asemenea cerere dacă are nevoie ca dreptul să îi fie consolidat în contradictoriu cu o persoană care i-l contestă sau există riscul de a-i fi contestat în viitor.

Simpla solicitare a reclamantului de a i se constata o serie de drepturi pe care legea i le recunoaşte, dar care nu sunt supuse unei contestaţii prezente sau eventuale, nu este de natură să conducă la admiterea acţiunii în constatare, nefiind întrunită condiţia justificării unui interes determinat.

Se mai reţine ca trăsătură a cererii în constatare caracterul subsidiar, ceea ce înseamnă că ori de câte ori legea prevede o altă cale pentru realizarea dreptului, cererea în constatare va fi respinsă ca inadmisibilă.

Este unanim acceptat că reclamantului, întrucât declanşează procedura jurisdicţională, îi revine sarcina de a demonstra atât legitimarea sa procesuala, cât si pe aceea a paratului, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face in legătură cu un raport juridic de drept material in care părţile litigiului au calitatea de titular al dreptului si, in mod corespunzător, al obligaţiei corelative.

În speţă, instanţa constată că pârâta P TC nu contestă calitatea de unic moştenitor al reclamantului în raport cu autorii săi, drept pentru care nu se justifică chemarea acesteia în calitate de pârâtă în această cerere în constatare.

Este evident că PTC nu este parte în raportul juridic dedus judecăţii si nu se afla intr-o opoziţie de interese faţă de reclamant pentru a i se legitima poziţia de pârâtă in cadrul litigiului.

Se mai reţine că prin Decizia nr. 2/2011 pronunţată în recursul in interesul legii cu privire la calitatea procesuală pasivă a Statului roman prin MFP sau a unităţilor administrativ-teritoriale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că, în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale, poate avea calitate procesuală pasivă doar statul şi doar în ipoteza in care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanţă succesorala.

Având în vedere că rolul instanţelor judecătoreşti este acela de a da o rezolvare conflictelor între justiţiabili, depăşirea acestui rol constituind o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti, văzând şi faptul că de esenţa procedurii contencioase este „opunerea unui drept” de către cel interesat faţă de o altă persoană care ar putea să-i conteste acest drept, în speţă, este evident că pârâta Primăria TC figurează ca „pârât de formă”, ceea ce nu poate fi acceptat.

Mai mult decât atât, nimic nu îl împiedică pe reclamant, pentru valorificarea dreptului său succesoral de a se adresa notarului public, aşa cum prevăd dispoziţiile art.102 din Legea nr. 36/1995, în vederea dezbaterii succesiunii autorilor săi şi numai dacă s-ar refuza emiterea actului final al procedurii, reclamantul s-ar putea adresa instanţei de judecată, potrivit art.143 din Legea nr.36/1996, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispoziţiilor art.1 din Legea nr.36/1995: ,, Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea.”

Văzând disp. art.35 C.pr.civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul PED, CNP 1620111181142, domiciliat în TC, sat F, nr. 89, judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâta PO T -C, cu sediul în TC, judeţul Gorj.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24.09.2013.

PREŞEDINTE LMP

Grefier EI

Red. L.M.P. 10.10.2013

Thred. A.I. 4 ex.