Civil - anulare act

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 1.04.2009, sub nr. 2923/320/2009, reclamanta Motilica Margareta Gabriela a chemat-o în judecată pe pârâta Schlagetter Ghizela, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 72/29.06.1999 emis şi autentificat de Biroul Notarului Public Onea Victor din Târgu-Mureş şi să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului atacat.

În motivare, reclamanta a precizat că pe baza certificatului de moştenitor arătat pârâta a moştenit ilegal cota de 1/1 din bunurile imobile cuprinse în titlurile de proprietate nr. 31-41884 pentru 20.000 mp teren şi nr. 31-41883 pentru 80.000 mp teren emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din jud. Satu Mare, terenuri atribuite prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii nr. 18/1991. Reclamanta a mai arătat că deşi prin adeverinţele nr. 2197 şi nr. 2198 emise în 4.02.1994 de Comisia Locală de fond funciar din cadrul Primăriei Beltiug, jud. Satu Mare şi titlurile de proprietate menţionate a fost reconstituit reclamantei şi fratelui său Schlagetter Gavrilă Leon dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă totală de 10 ha teren extravilan situat în satul Ratesti, com. Beltiug, jud. Satu Mare, în mod ilegal prin certificatul de moştenitor i s-a transmis în proprietate întreaga suprafaţă pârâtei, deşi ½ din suprafaţa acestor terenuri extravilane îi reveneau.

Reclamanta a învederat că certificatul de moştenitor este nul absolut având în vedere că dezbaterea succesorală după fratele său s-a făcut cu încălcarea normelor legale, având la bază numai titlurile de proprietate emise de Comisia Judeţeană Satu-Mare, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate reclamantei şi fratelui său în calitate de moştenitori după mamă-Szafkulics Margit. Reclamanta a precizat că înainte de a se proceda la dezbaterea succesorală trebuia să se efectueze expertiza topografică şi să se întabuleze dreptul de proprietate asupra acestor terenuri pe numele său şi al fratelui Schlagetter Gavrilă Leon, decedat iar pentru a fi întabulate pe numele fratelui suprafeţele de teren cuprinse în certificatul de moştenitor trebuia întocmită o documentaţie conform Legii nr. 7/1996. Se arată astfel că în certificatul de moştenitor s-a cuprins întreaga suprafaţă (în cotă de 1/1 din terenul de 10 ha) reconstituită prin titlurile de proprietate emise pe numele reclamantei şi al fratelui său deşi potrivit normelor legale în vigoare, în baza celor două titluri de proprietate terenurile trebuiau întabulate în cote egale iar după aceea putea să aibă loc dezbaterea succesorală după fratele său, ocazie cu care se transmitea moştenitorilor săi numai cota de ½ din suprafaţa de 10 ha cuprinsă în cele două titluri de proprietate.

Reclamanta a mai menţionat că un alt motiv de nulitate a certificatului de moştenitor constă în faptul că la dezbaterea succesorală nu au participat toţi moştenitorii legali ai defunctului Schalagetter Gavrilă Leon, adică pe lângă soţia supravieţuitoare şi cei trei copii ai săi Toth Gizela, Kali Ilona şi Strat Kinga Melinda.

Reclamanta a mai învederat că în baza certificatului de moştenitor arătat întreaga suprafaţă de teren de 10 ha a fost vândută unei societăţi comerciale din Satu Mare, cu toate că în prealabil nu s-a procedat la înscrierea dreptului de proprietate asupra terenurilor în cartea funciară. S-a mai arătat că in cazul în care s-ar anula certificatul de moştenitor, acest lucru atrage şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a suprafeţei de 10 ha şi a altor acte notariale încheiate ulterior.

În drept au fost invocate prev. art. 948 rap. la art. 966 şi art. 968 Cod civ., Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 36/1995 şi Legea nr. 7/1996.

În dovedire reclamanta a depus la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: certificat de moştenitor nr. 72/29.06.1999  emis de Biroul Notarului Public Onea Victor-Târgu-Mureş (f. 7), titlu de proprietate nr. 31-41884/31.01.1997 (f. 8), titlu de proprietate nr. 31-41883/31.01.1997 (f. 9), adeverinţele nr. 2198/4.02.1994 şi nr. 2197/4.02.1994 (f. 10), extras de carte funciară nr. 6254/Târgu-Mureş (f. 11), certificat de căsătorie nr. 501818 (f. 12), certificat de deces nr. 895705 (f. 12), certificat de naştere nr. 607816 (f. 13), certificat de naştere nr. 371158 (f. 13), carte de identitate nr. 061838 (f. 14), carte de identitate nr. 283969 (f. 14, 34), adresa nr. 4445/12.11.2008 (f. 15), adresa nr. 1944/14.10.2008 (f. 16), adresa nr. 5612/8.03.1991 (f. 17), arbore genealogic (f. 18), certificat de naştere nr. 747257 (f. 33), certificat de deces nr. 637445 (f. 35) şi declaraţie autentificată sub nr. 50/6.01.2010 (f. 40).

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul succesoral notarial nr. 86/1999 al Biroului Notarului Public Onea Victor.

La data de 26.09.2009 a intervenit decesul reclamantei, acţiunea fiind continuată prin moştenitor Motilica Marinela-Eva, fiica reclamantei.

La termenul de judecată din data de 5.05.2010 reclamanta a arătat că renunţă la capătul de cerere privind repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Pârâta nu a formulat întâmpinare.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri constând în actele aflate la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Din Certificatul de moştenitor nr. 72 din data de 29.06.1999 emis de B.N.P. Onea Victor (f. 7), rezultă că unica moştenitoare după defunctul Schlagetter Gavrilă-Leon, decedat la data de 12.04.1997 este pârâta Schlagetter Ghizela care a acceptat succesiunea la data de 12.04.1997, în calitate de soţie supravieţuitoare.

Instanţa constată de asemenea că în dosarul succesoral notarial există depoziţia de martor a numitei Motilica Marinela-Eva – moştenitoarea reclamantei Motilica Margareta-Gabriela, în care se arată că singurul moştenitor al defunctului Schlagetter Gavrilă-Leon este soţia supravieţuitoare a acestuia-Ghizela şi că în Satu Mare defunctul are 10 ha teren arabil fără construcţii.

Instanţa arată că, certificatul de moştenitor este actul procedural succesoral prin care se atestă calitatea de moştenitor legal sau testamentar a unei persoane, fiind eliberat de notarul public de la locul deschiderii succesiunii, în temeiul art. 83 din Legea nr. 36/1995, reflectă acordul părţilor cu privire la calitatea lor de moştenitori, întinderea drepturilor acestora şi bunurile succesorale iar potrivit art. 88 alin. 1 din aceeaşi lege, având în vedere funcţiile acestui act, persoanele care au fost vătămate în drepturile lor ca urmare a menţiunilor făcute în certificat pot cere anularea lui pe cale judecătorească.

Certificatul de moştenitor la data eliberării lui trebuie să facă menţiune şi cu privire la numărul şi calitatea moştenitorilor.

Reclamanta a precizat că dezbaterea succesorală după fratele său s-a făcut cu încălcarea normelor legale, având la bază numai titlurile de proprietate emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul Prefecturii jud. Satu Mare, fără a fi efectuată expertiza topografică şi fără a fi întabulat dreptul de proprietate asupra acestor terenuri pe numele reclamantei Motilica Margareta-Gabriela şi al fratelui său Schlagetter Gavrilă-Leon iar în certificatul de moştenitor s-a cuprins întreaga suprafaţă (în cotă de 1/1 din terenul de 10 ha) reconstituită prin titlurile de proprietate emise pe numele său şi al fratelui.

Reclamanta solicită aşadar anularea certificatului de moştenitor contestând întinderea drepturilor succesorale ale titularului, apreciind că a fost prejudiciată prin includerea şi a unei suprafeţe de teren proprietatea sa în certificatul de moştenitor, suprafaţă care nu a fost determinată şi înscrisă în cartea funciară anterior emiterii certificatului.

Instanţa constată cu privire la acest aspect că reclamanta invocă drepturi proprii şi nu drepturi derivate din moştenire.

Conform art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi restabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.

Cu privire la acest aspect invocat de reclamantă, instanţa constată din analiza certificatului de moştenitor că în privinţa masei succesorale, la rubrica bunuri imobile, s-a specificat că aceasta cuprinde dreptul de proprietate în cotă nedeterminată din terenul extravilan fără construcţii în suprafaţă totală de 2 ha situat în Ratesti, întabulat în CF nr. 12 Nedefinitiv, Ratesti, top 2918/2 de sub B2, obţinut prin reconstituire cu titlu 8057/1998, în baza Legii 18/1991 şi dreptul de proprietate în cotă nedeterminată din terenul extravilan fără construcţii în suprafaţă de 8 ha situat în localitatea Ratesti, jud. Satu Mare, întabulat în CF Nedefinitiv, nr. 11, Ratesti, top 2918/1 de sub B2 dobândit în baza Legii nr. 18/19991 prin titlu de proprietate.

Prin urmare instanţa reţine că prin acest certificat de moştenitor s-a stabilit în favoarea pârâtei, ca unică moştenitoare a defunctului, cota de 1/1 din cota nedeterminată din dreptul de proprietate asupra celor două terenuri extravilane sus-menţionate, respectându-se înscrierile privitoare la proprietate din cartea funciară şi în care apărea în calitate de proprietar alături de defunct şi reclamanta. Totodată instanţa constată că titlurile de proprietate aflate la filele 8 şi 9 din dosar în temeiul cărora s-au efectuat şi înscrierile în cartea funciară, având ca titulari pe reclamantă şi fratele acesteia Schlagetter Gavrilă-Leon, au fost emise în baza Legii nr. 18/1991, iar potrivit art. 13 alin. 3 din această lege titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. Prin urmare, instanţa apreciază că în mod corect a fost menţionat în certificatul de moştenitor în favoarea pârâtei cota de 1/1 din cota nedeterminată din dreptul de proprietate. Determinarea în concret a cotelor din dreptul de proprietate şi dezmembrarea terenurilor urmează a fi realizată prin partaj voluntar sau în caz de neînţelegere pe calea unei acţiuni de drept comun.

Mai mult, în ceea ce priveşte susţinerea reclamantei în sensul că întreaga suprafaţă de teren de 10 ha a fost vândută de pârâtă, instanţa reţine că certificatul de moştenitor în sine nu face proba dreptului de proprietate asupra bunurilor incluse în acesta, respectiv nu constituie o dovadă că bunurile aflate în patrimoniul defunctului i-au aparţinut acestuia în proprietate care apoi, prin efectul moştenirii, au fost transferate în patrimoniul succesorului.

Instanţa apreciază astfel, faţă de cele expuse, că certificatul de moştenitor nu poate fi opus terţilor ca instrument de dovadă a proprietăţii, nu constituie faţă de terţi un titlu de proprietate căci notarul nu are căderea să certifice calitatea de proprietar a celui care lasă moştenirea ci numai calitatea de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte. Faţă de terţi, certificatul de moştenitor nu poate să facă dovada, chiar în cazul unui singur moştenitor, decât cu privire la calitatea acestuia de a fi dobândit bunurile ce constituie masa succesorală, dar nu şi cu privire la componenţa ei, chiar dacă o menţionează.

Este adevărat că includerea unui bun al altei persoane în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului justifică introducerea unei acţiuni în anulare, însă, aşa cum s-a arătat mai sus, această situaţie nu este incidentă în speţă.

Prin urmare, instanţa apreciază că în cazul în care se solicită de către un succesibil constatarea dreptului său de proprietate asupra unui imobil invocând calitatea de moştenitor al transmiţătorului, acesta trebuie să ceară notarului să-i elibereze certificatul de moştenitor ca instrument probator al calităţii sale de succesor iar existenţa în masa succesorală a unui bun cu privire la care se constată existenţa unui drept de proprietate şi al altei persoane nu poate constitui un motiv care să justifice neemiterea certificatului de moştenitor.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei referitoare la necesitatea efectuării expertize topografice şi întabularea drepturilor de proprietate în cartea funciară asupra acestor terenuri pe numele său şi al fratelui, înainte de a se efectua dezbaterea succesorală, instanţa apreciază că acest aspect nu prezintă relevanţă în cauză şi prin urmare nu poate atrage anularea certificatului de moştenitor. În speţă este vorba de dezbaterea succesorală notarială de pe urma fratelui reclamantei şi nu ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile ce se află în masa succesorală. Art. 45 alin. 3 din Legea nr. 36/1995 trebuie analizat prin raportare la art. 28 din Legea nr. 7/1996, înscrierea cu privire la dreptul de proprietate al pârâtei nefiind necesară în acest caz. De altfel, înscrierea în cartea funciară a unui drept de proprietate are efect de opozabilitate faţă de terţi iar nu efect constitutiv de drepturi. Acest aspect vizează însă doar dreptul de proprietate al pârâtei care invocă drepturi din moştenire.

Faţă de situaţia de fapt, instanţa reţine că înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară se poate efectua doar ulterior, după efectuarea partajului prin stabilirea în concret a cotelor de proprietate ale coindivizarilor şi dezmembrarea terenurilor iar faţă de extrasele de carte funciară din dosarul succesoral notarial, înscrierea definitivă putea să aibă loc doar după punerea în aplicare a cadastrului general şi pe acel teritoriu.

În ceea ce priveşte motivul de nulitate invocat de reclamantă cu privire la faptul că la dezbaterea succesorală nu au participat toţi moştenitorii legali ai defunctului, instanţa constată în primul rând că această susţinere a reclamantei nu a fost dovedită, la dosar nefiind depus niciun înscris care să confirme acest fapt. De altfel, instanţa apreciază că, faţă de împrejurarea că acest aspect invocat ar putea avea consecinţe doar în privinţa cotei din dreptul de proprietate al pârâtei, reclamanta ar trebui să justifice un interes pentru a fi incident acest motiv de nulitate invocat, ceea ce nu este cazul în speţă. Interesul reclamantei în anularea certificatului pe acest motiv ar putea fi justificată doar în cazul în care ar avea calitatea de succesibil al defunctului în concurs cu soţia supravieţuitoare însă în speţă se invocă drepturi poprii asupra bunurilor din masa succesorală şi nu drepturi derivate din moştenire.

În consecinţă, constatând că certificatul de moştenitor a fost emis cu respectarea condiţiilor de valabilitate ale actului juridic, va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Instanţa va lua act de renunţarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind repunerea părţilor în situaţia anterioară.

De asemenea, instanţa va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare