Pretenţii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

TG-CĂRBUNEŞTI

Sentinţa civilă Nr.2766/2013

Şedinţa publică de la 22 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE C. F.

Grefier M. M.

Pe rol pronunţarea în cauza civilă formulată de reclamanţii R. M. şi  R. G., domiciliaţi în………., judeţul Gorj, şi  pe pârâţii R.M. şi R.  P., domiciliaţi  în comuna…………, judeţul Gorj, având ca obiect  pretenţii.

Dezbaterile  au avut loc  la termenul  din  08.11.2013, fiind  consemnate în Încheierea de  şedinţă de  la acea dată, parte integrantă din prezenta  hotărâre, când, având nevoie  de  timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la data de 15.11.2013, si apoi la  termenul de azi 22.11.2013.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti  sub nr……/317/2013 reclamanţii R. M. şi  R. G., au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii R. M. şi R.  P., ca prin sentinţa ce se va pronunţa sa se dispuna urmatoarele:

1) să fie obligaţi pârâţii  să plătească reclamantilor suma de 20.000 lei, reprezentând  contravaloarea  îmbunătăţirilor, renovărilor, lucrărilor şi construcţiilor realizate de reclamanţi  pe terenul şi la construcţiile proprietatea paratilor din comuna…….., judeţul Gorj, respectiv:

a) la primul imobil - casa de locuit  de la stradă: acesta a fost  demolat  aproape în totalitate(era construit din cărămidă acoperit cu ţiglă veche compus  din 3 camere mari, una mică  şi o sală) şi edificată  o altă construcţie construită  o parte cu cărămidă veche  rezultată  din demolarea  casei vechi într-o cantitate  foarte mică  şi cealaltă  parte din BCA cu stâlpi  de ciment  şi beton  şi  acoperită  cu un acoperiş realizat cu lemn nou şi ţiglă nouă. A adaugat ca noua construcţie este compusă din living şi dormitor la parter, precum  şi mansardă  pe toată suprafaţa  parterului, întreg imobilul fiind finisat (parchet, rigips, instalaţie  electrică, zugrăvit, tâmplărie PVC, instalaţie  de  încălzire cu centrală termică pe lemne);

b) La a  doua casă  a  pârâţilor, s-au realizat următoarele lucrări:

- tavane de  rigips integral, pereţi rigips integral, parchet  laminat, uşi  interioare, tâmplărie  PVC pe exterior, izolat cu polistiren pe exterior şi zugrăvit pe interior în lavabilă cât şi în exterior zugrăvit cu lavabilă;

c)s-a edificat un gard la stradă din fier forjat;

d)pe o laterală a  terenului  şi în spatele  terenului aferent casei s-a edificat un gard din ţeavă  cu lacre de fier şi centură de beton;

e)între cele două case s-a edificat o bucătărie  din cărămidă  BCA acoperită  cu ţiglă, finisată(gresie, faianţă, instalaţie electrică, instalaţii sanitare, mobilată şi cu aparatură electro –casnică);

f) s-au făcut două băi, una pentru fiecare  din cele două familii, ambele finisate integral cu gresie, faianţă, cadă, mobilă de baie, instalaţii  sanitare  şi wc;

g) s-a zidit  cu BCA o  anexă  ce  exista între cele  două băi şi a fost  acoperită cu ţiglă nouă şi lemn nou pentru acoperiş, această clădire fiind  folosită  pentru centrala termică ce deserveşte cele două case. Centrala termică  pe lemne marca…….de 45 KW şi cele 8 calorifere aferente  au fost făcute  tot de reclamanti.

h) au edificat  un WC de  curte zidit, acoperit  cu tablă, cu fosa  septică:

i) au renovat  două şopruri, în sensul că au construit în zidărie spatele şi o laterală a  fiecăruia dintre acestea, tencuite integral şi au refăcut acoperişurile ambelor  şopruri cu ţiglă nouă;

j) s-a placat  cu gresie  curtea dintre cele două  case  şi s-a turnat şapă de beton;

k)s-au facut alei  de beton de la intrarea  în curte  şi până  la toaleta din grădină:

l)în spatele primei case şi în dreptul anexei şi a şoprului s-au executat lucrări de  hidroizolaţie pe o lungime  de 1000 m(sapat, montat, carton, turnat  beton cu plasă  de  fier);

m) s-a placat  cavoul de la cimitir cu gresie  pe exterior

2) să fie obligaţi pârâţii să restituie reclamantilor bunurile proprietatea lor, bunuri  ce  au rămas în gospodăria paratilor din………….., Gorj, iar în cazul  în care nu mai  există să le  plătească contravaloarea acestora, apreciind valoarea acestor bunuri la suma de 10.000 lei:

- o betonieră, 3 roabe, 2 săpători, 2 lopeţi, un baros, un hidrofor, o  rotopercutantă, o bormaşină, un  ambreiaj de  motosapă, o trusă de  scule  tubulară 10-15 chei fixe  şi inelare, 2 mocşuri, o drujba electrică, un polidisc mare, un polidisc mic, o rindea electrică de mână,2 ferăstraie de mână, o secure, un pendular electric, un circular electric, o mobilă  living compusă  din vitrină de perete cu mai multe corpuri, 2 mese sticlă, un colţar  de  stofă şi unul imitaţie piele, o mobilă  dormitor, compusă din  şifonier cu 4 uşi, pat dublu cu saltea relaxa, 2 noptiere, comodă şi măsuţă  toaletă cu oglindă, 3 covoare persane şi 2 traverse  persane, o mobilă  de  sufragerie compusă  dintr-un corp pe tot peretele, 4 scaune imitaţie piele cu spătar, o vitrină, un şifonier cu două uşi, saltea relaxa, 2 comode TV, 3 televizoare color  respectiv un LCD Samsung de 92 cm, un  Panasonic şi un Orion, două canapele din stofă extensibile, o mobilă bucătărie  completă compusă din trei corpuri suspendate, masa, blat, chiuveta şi colţar cu masa, o ladă frigorifică orizontală, un cuptor cu microunde, un aragaz cui grill, o hotă electrică, o maşină de tocat carne, o maşină  tocat roşii, 3 vase yena pentru cuptor, un serviciu porţelan de  masă pentru  6 persoane, 25 farfurii, 25 castronele, 25 furculiţe,  25  linguri,  un mixer, 50  pahare  mici  şi mari, o pilotă, un set de  pat dublu din mătase compusă  din pilotă, cearceaf şi 5  perini, 3 paturi plesce(pufoase), 2 lenjerii d e pat,  un mobilier d e baie complet  cu 2 WC-uri, 2 chiuvete, 2 căzi  baie, două oglinzi,  dulăpior  baie, perdele  d e mătase şi draperii pentru  toate ferestrele caselor,  o sobă de  teracotă,  un set oală inox, un boiler inox pe lemne,3 lustre pentru tavan, 7 aplice  electrice de  perete, 7 aplice  de  tavan şi hainele  şi încălţămintea  personală a reclamanţilor şi o butelie de aragaz.

3. s-a solicitat obligarea pârâţilor la  cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantii au arătat că cei doi pârâţi sunt tatăl şi mama reclamanului R. M., şi respectiv socrul şi soacra reclamantei R. G..

Au precizat ca  cei doi pârâţi sunt proprietarii unei gospodării, teren şi construcţii situata în com………….., judeţul Gorj.

Au arătat că din 2007 intre cei doi reclamanţi, a inceput o relaţie de concubinaj, relaţie  ce  s-a  materializat  prin căsătoria lor  ce  s-a încheiat  în anul 2008.

Ca urmare  a  înţelegerii dintre parati si reclamanti, înţelegere în sensul că cei doi pârâţi urmau să încheie cu ei acte  translative de proprietate pentru imobilele – teren si construcţii aflate in gospodăria pârâţilor din com. ……… şi pentru a  le crea celor doi  pârâţi  condiţii mai bune de trai, începând cu anul 2007, cei doi reclamanţi au realizat lucrări ,îmbunătăţiri, renovări si constructii noi în gospodaria din com………, practic modificând  şi îmbunătăţind  substanţial  gospodăria  pârâţilor, întărind aspectul că intenţia lor a fost aceea de a le crea pârâţilor codiţii mai bune de trai şi de a crea şi reclamanţilor pe viitor  o gospodărie în care  să se bucure  de  toate condiţiile,  ţinând  cont de înţelegerea pe care au avut-o cu pârâţii, in sensul de a le înstrăina aceste imobile din com. Prigoria.

Reclamantii au mentionat ca în perioada  2007-2011 gospodăria din……..a  fost  a doua lor locuinţă, ei venind, locuind şi muncind, ori de câte ori le permitea serviciul.

In ceea ce priveste bunurile indicate in capatul nr. 2 din actiune au aratat ca acestea au fost aduse de reclamanti in  gospodaria paratilor din com………….

Reclamantii au invederat ca după ce  au realizat  lucrările şi construcţiile, paratii si-au schimbat radical  faţa de acestia, initial sovaind in a-si respecta obligatia de a transmite proprietatea imobilelor din gospodaria situata in com……………., apoi începând să provoace certuri  de  fiecare  dată când  mergeau  in………, culminand cu interzicerea de catre parati a acesului  în gospodăria paratilor din com……….

În drept, au invocat dispoziţiile art.494 C.Civil,  art.969 C.Civil, precum si principiul  îmbogăţirii fără justă cauză.

In dovedirea actiunii reclamantii au solicitat proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor, proba cu expertiză tehnică, proba cu martori.

Reclamanţii au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: factura nr.1362106 din data de  15.12.2011; factura nr.1362107 din data de 15.12.2011; certificat  de garanţie  din data de 13.01.2010; anexă contract  din data de 03.02.2009; contract  de execuţie  tâmplărie  PVC – geam termopan nr.13 din data de  03.02.2009; factura Seria  GJYFB nr.3922649; factura  Seria GJYFB nr.3922648; factura nr.6009 din data de 04.10.2010; aviz de însoţire secundar  nr.1876311 din data de  14.03.2011; factura  DBF 1709 din data de 03.11.2010; factura  DBT 1708 din data de 03.11.2010; Contract  d e Vânzare – Cumpărare  uşi de lemn nr.33 din data de 03.11.2010; factura nr.11133 din data de 09.06.2011; Aviz de însoţire  secundar  nr.1876109 din data de 29.10.2010; factura nr.3919617 din data de 27.10.2010; factura  nr.3919348 din data de  22.10.2010; factura nr.3887184  din data de 9.09.2008; factura nr.3887277 din data de 11.09.2008; factura  fiscală  nr.998 din data  de  29.10.2010;factura nr.3026 din data de 18.11.2010;factură  nr.2019737 din data de  17.11.2010: factură fiscală  nr.4733 din data de  27.10.2011; factură GJ nr.110  din data de  2.XII.2010;factură Seria NEU  nr.1950  din data de  30.11.2010; bonuri fiscale în copie; sentinţa civilă nr… pronunţată  la data de  08.07.2008 de Judecătoria Tg-C…………  în dosarul nr……../317/2007; chitanţa în sumă de  1811,00 lei reprezentând  taxă judiciară de timbru. (filele 6-33, 36-37).

La data de 07.02.2013, pârâţii  R. C.M. şi R. P. au depus la dosar  întâmpinare (filele 38-41), prin care au solicitat respingerea acţiunii cu cheltuieli de judecată.

În motivare au arătat că sunt proprietarii unei gospodării formata din teren şi construcţii situata în comuna P……………., judeţul Gorj, proprietatea moştenită de  la părinţi.

Au arătat că numitul  R. M.M.  a divortat de  prima soţie, cu care are o  fiică, acesta a trăit în concubinaj  până în anul 2008 cu actuala soţie R. G., venită  şi ea  după două căsătorii ratate, avand domiciliul  în………… jud. Gorj. Au mentionat ca reclamantii nu a făcut gospodărie comună cu  familia R.C.M. în perioada 2007 -2011, nefiind adevarata susţinerea reclamanţilor din actiune, astfel ca cele două familii nu au participat în comun la veniturile şi cheltuielile din această gospodărie în perioada  2007 -2011, fiecare familie gestionandu-se veniturile şi cheltuielile independent şi în interes  propriu.

Chiar reclamanţii au susţinut in actiune că veneau  în această perioadă  la domiciliul  pârâţilor ”ori de câte ori le permite serviciul” – pag. 4, alin.3, rând  16, deci aproape săptămânal sau la intervale mai mari de timp.

Paratii au adaugat ca reclamatul R. M. M. fiul a  executat în aceeaşi perioadă  lucrări specifice de renovare, reparaţii, amenajări interioare la propria locuinţă din Tg-Jiu şi de asemenea la casa din Vărsături. În aceeaşi perioadă a cumpărat mai multe bunuri, respectiv un teren tot in com. P…………, un tractor, un autoturism. Au arătat că nu a intervenit niciodată  o convenţie translativă de proprietate între pârâţi şi reclamanţi nici materializată prin înscris nici de natura relaţiilor dintre familii, fiecare familie şi-a gestionat independent veniturile  şi cheltuielile, aspect care vine  în contradicţie cu afirmaţia  mincinoasă  a  reclamantului R. M. M. de  la pag.4, alin.2 actiune.

Au mentionat ca paratul R. M. tatal a  arătat că a lucrat 40 de ani în mineritul  din Gorj, aducând venituri  îndestulătoare membrilor familie.

Au subliniat ca au  produs  în gospodăria din com. P……, vin, ţuică, fructe şi altele, au avut animale, păsări  de curte, pe care le-a  folosit parte din ele pentru consumul familiei, incluzând şi pe reclamantul R. M. fiul, iar o alta parte  le-a valorificat obţinând  sume de bani materializate în îmbunătăţiri si reparaţii ale  clădirilor din gospodaria sa, ori  prin cumpărarea de  alte bunuri necesare  în gospodărie.

Au adaugat ca paratul R. M. tatal din anul 1971 este pensionat, astfel că din pensia  şi munca în gospodărie alături de sotie R. P. a asigurat cele necesare familiei.

Cele arătate  mai sus vin  în sprijinul concluziei că ei pârâţii prin situaţia  lor financiară realizată din pensie, din veniturile  din muncă în gospodărie, din munca cu ziua în zona satului realizata de soţiea sa R. P., şi-au asigurat singuri condiţii de viaţă şi de trai suficiente  lor  şi nu au  avut nevoie  de  sprijinul reclamanţilor nici  în plan  financiar, nici  în plan material.

Au arătat că reclamanţii  trăiesc  la bloc  din anul 2007 şi au ca sursă  venit  salariul  de  şofer  pe o dubă de  distribuţie al numitului  R. M.M. fiul şi salariul de  lucrător comercial al numitei R. G., aspecte care vin în contradicţie cu susţinerea  reclamantului R. M. fiul– pag. 4 alin.2 rândul 6 din actiune– intrucat lucrarile efectuate in gospodarie se  puteau realiza  numai prin banii şi munca pârâţilor, reclamanţii  fiind  mai slabi ca  putere financiară, realizând venituri mai mici în comparaţie  cu veniturile pârâţilor.

Au adaugat ca la sfârşitul  anului 2007 şi în cursul  anului 2008 şi 2009, pârâţii  au început  lucrări de renovare, amenajare a clădirilor proprietate personală situate în gospodaria din com.  P………… judeţul Gorj.

Au precizat ca dispozitiile art. 494 cod civil nu se  aplică  persoanei care  construieşte fără a  fi posesorul  sau detentorul bunului.

Au mentionat ca imobilul casa de la strada era formată  din trei camere de locuit, un antreu şi un hol mic, complet echipate cu mobilier, parchet, sobe de teracotă, uşi de lemn sculptate, instalaţii de iluminat, aparataj electronic şi electrocasnic, veselă necesară. Lângă această casă  a existat o cameră în care au făcut o bucătărie. Apoi cea de-a doua casa, în care dorm, era formată  din: o cameră  de dormit şi preparatul hranei, cu sobă de teracotă, mobilier şi televizor, trei camere de dormit complet echipate, o baie  complet echipată în spate  lipită de  aceste trei camere. Sub camera de baie era un beci, iar langa baie o bucătărie. In continuare venea şoprul  lung de  15 metri şi amenajat  cu încăperi  pentru diverse  necesităţi în gospodărie. De asemenea în curte au alei betonate, fântână şi pe lângă fântână placat cu gresie, de asemenea  scara  de  la casa - placată  cu gresie, iar holurile  placate cu gresie, la stradă gard  de beton cu înălţimea  de doi metri şi lungimea de 14 metri cu porţi mari de  tablă ornamentată, pe laterală  gard de beton  înălţimea  de  doi metri şi lungimea de  40 metri.

Rezulta astfel ca si in anul 2007 paratii aveau condiţii de trai bune în contradictoriu  cu susţinerea reclamanţilor  in sensul ca doreau să le creeze  condiţii mai bune de  trai.

Pentru  a  se asigura  un ajutor  financiar  în vederea sprijinirii  executării lucrărilor  au luat hotărârea  să facă un credit  bancar de aproximativ  200.000.000 lei vechi, in acest sens fiind incheiat contractul de creditnr…………/Banca Comercială Română la data  de  25.02.2008, rambursabil pe o perioadă de 60 luni.

Au precizat ca imobilul Casa de locuit de la stradă a fost renovata şi s-au reamenajat  in interior spaţiile, rezultând un living şi o cameră de dormit. S-a schimbat acoperişul  amenajând  şi o mansardă. În continuare  s-a amenajat  o bucătărie  în camera deja  existentă prin efectuarea de  lucrări specifice de  renovare, amenajare. În camera  în care dormeau  zilnic  s-a amenajat o baie, iar camerele  în care dorm  s-au amenajat  scopului  destinat, de asemenea s-a renovat baia de pe beci  şi bucătăria  lipită de  această baie.

În anii  2010 -2011, pârâţii au renovat  şoprul, au amenajat  încăperi şopru, au reparat aleile din curtea  gospodăriei, au înlocuit  gardul de beton  cu porţile mari din tablă  ornamentată, cu gard cu porţi din fier forjat, au înlocuit gardul de beton cu gard  din sârmă profilată şi centura  de  beton, au placat cu gresie aproximativ  25 metri pătraţi din curtea  din jurul  fântânii, înlocuind  gresia existentă aproximativ  15 metri pătraţi, au  înlocuit  50 bucăţi  gresie de la placa  cavoului cea veche fiind deteriorată.

Au arătat  că o parte  din materialele  rezultate din renovări si amenajări le-au refolosit, betonul  rezultat din  demolarea gardurilor de la stradă a  fost  refolosită la şopru. De asemenea ţigla demontată de pe  casa  de  la stradă a  fost mare parte refolosită înlocuind ţigla deteriorată de pe celelalte  clădiri. Sobele  de  teracotă, mobilierul, parchetul le-a dat numitei  R. O.C., fiica lor.

În apărarea lor, paratii au mentionat ca inteleg sa se foloseasca şi de termenul de prescriptie aşa cum prevede  decretul 167/1958 - art.1,3,8.

Au solicitat încuviinţarea  probei cu inscrisuri, probei cu martori, probei cu expertiză tehnică de specialitate.

La termenul din 15.02.3013 paratii au invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune

La data de  26.02.2013  reclamanţii  au depus la dosar  o notă de şedinţă (fil. 48-49) prin care  au răspuns la  întâmpinarea formulat de pârâţi, prin care au arata urmatoarele:

a) Fiica  din prima sa căsătorie a reclamantului R. M. ce în urma divorţului a fost încredintata acestuia, a fost întreţinută de cei doi reclamanţi pe perioada de 6  ani, însă în clasa a XI-a la insistenţele paratilor, aceasta a  venit în vizită la aceştia, care au influenţat-o  pentru a se căsători la acea vârstă, ceea ce s-a şi întâmplat,el ca si tată al acesteia fiind împotriva acestei relaţii.

b) A precizat ca reclamantul în toată perioada  realizarii lucrărilor  în gospodăria  din ……….. a lucrat ca şofer pe o maşină de distribuţie marfă, iar reclamanta, sotia acestuia, lucra ca însoţitoare pe acea maşină, locuri de munca ce le-au permis ca de patru ori pe săptămână sa vina in gospodaria paratilor din com…………. şi sa locuiasca acolo.

c)Renovările locuinţei sale din Tg-Jiu, un apartament situat într-un bloc  al fostului CAP, au fost făcute din banii obţinuţi  din poliţa de asigurare de viaţă a fiului său R.G., decedat într-un accident rutier.

 d)Autoturismul marca Dacia a fost dobândit de cei doi reclamanţi chiar înaintea  partajului făcut de  R. M.  cu prima soţie.

e)Pentru toate  lucrările ce le-a făcut la ………….. cei doi reclamanţi au efectuat multiple  împrumuturi bancare, în plus la momentul  când  au început  toate aceste lucrări, fiecare dintre ei reclamanţii având  un depozit bancar, depozite folosite  pentru  achitarea  costurilor  acestor lucrări, pe când pârâţii, fiind persoane în vârstă, nu realizau venituri suplimentare  în afară  de  pensia pârâtului R. M. în sumă de 1100 lei.

f)Creditul(împrumutul) de care  vorbesc pârâţii în realitate a fost de cca 16.000 lei şi a fost folosit pentru achitarea unui împrumut mai vechi pe care acestia îl aveau şi cu restul s-a edificat  acoperişul la imobilul nr.2.

g) Nu li s-a dat de pârâţi niciodată  vreo cantitate de lemne, iar cărămida rezultată  din demolare a fost una veche, neagră, degradată, la construcţiile  noi edificate  fiind folosite pentru zidire  BCA-uri  şi cărămidă arsă pe care reclamantul R. M. o dobândise  în urma partajului facut cu prima sotie, potrivit sentinţei civile……/8.07.2008 a Judecătoriei Tg-C…………..

h)Doar o mică parte din ţigla veche s-a folosit  la unul  din şopron, iar cealaltă parte a fost vândută chiar  de  pârâţii fratelui  lui V. I…cu suma  de  50 lei, suma modică  datorită faptului  că ţigla  era foarte veche.

i)în legătură  cu excepţia  prescriptiei  dreptului  la acţiune  se impune a fi respinsă raportat la dispoziţiile art.3 din Decretul 167/1958 şi art.2517 din Noul  Cod Civil, cât  şi al dispoziţiilor  art.494 din Vechiul Cod Civil şi art.581 C.Civil, texte de lege ce  arată clar că pentru o astfel de acţiune  termenul de prescripţie este de 3 ani, termen ce începe  să curgă din momentul când  proprietarul imobilului(terenului) pe care  s-au edificat  lucrările  îşi manifesta  explicit  voinţa de  a le păstra, moment ce  în cauza de faţă este reprezentat  de anul 2012, an când pârâţii  le-au împiedicat  accesul la folosinţa acestor  bunuri.

La termenul din 01.03.2013 instanta in temeiul art. 137 alin.2 C.proc.civ., a dispus unirea cu fondul a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune.

La acelasi termen de judecata instanta a incuviintat pentru reclamanti proba cu inscrisuri, respectiv actele depuse la dosar, proba cu interogatoriul paratilor, proba testimoniala in cadrul careia sa fie audiaţi martorii………….., …….. şi ……, prorogand proba cu expertiza de specialitate, iar pentru parati a incuviintat probei cu înscrisuri  şi proba testimonială, în cadrul  căreia să fie audiaţi martorii A. E. A., P.A.  şi V.  I.

La data  de  14.03.2013 pârâţii  R.  C. M. şi R. P.  au formulat note de şedinţă (fila 52), aratand ca sustinerile reclamantilor din cuprinsul notei de sedinta depusa la dosar nu corespund realitatii. Au depus la dosar extras depozit bancar privind suma de 22.000 lei, depozit constituit la data de 06.09.2010, si extras cont credit.(fil 53-54).

Au fost depuse la dosar adresa nr. …/27.02.2013 emisă de  Banca  Românească SA către  reclamanta R. G. C. privind creditul in suma de 15.800 lei,  adresa din 30.10.2007 emisa de Raiffeisen Bank catre reclamantul R. M. fiul privind creditul in suma de 8.712,50 lei, adresa nr…/25.02.2013  emisă de BCR către  reclamanta R.  G. privind creditele in suma de 20.000 lei 07.06.2011, in suma de 14.000 lei din 06.12.2011 si in suma de 6.000 lei din 18.01.2013.(filele 55-57).

La termenul din 22.03.2013 s-a procedat la luarea interogatoriilor pentru parati, raspunsurile acestora fiind consemnate in scris (fil. 66-71), si s-a procedat la audierea martorilor A. A., P. A.,V. I., propuşi de pârâţi (fil. 72-74), precum si la audierea martorilor S. V., B.  D., propuşi de reclamanţi fil. 75-78).

La data de  26.03.2013  reclamanţii  R.M.şi R. G. au depus la dosar o notă de şedinţă  prin care  au arătat ca in nota de sedinta, prin care au raspuns la intampinarea paratilor, s-a strecurat o  eroare de  dactilografiere în sensul  că la pct.”lit.c”  din acea notă de  şedinţă  s-a scris  R. G., corect fiind  R.  G..

Au precizat că este vorba de  poliţa de  asigurare de  viaţă a fiului reclamantei R.  G., din altă relaţie, fiu pe nume P. C.l, ce a decedat într-un accident  rutier.

La termenul din 12.04.2013 paratii au depus la dosar doua facturi in dublu exemplar pentru a face dovada faptului ca si acestia au cumparat materiale (file 87-90).

La data de 29.04.2013 pârâţii  R.  C.M. şi R.P. au depus la dosar  cerere reconvenţională (fil 97-99)prin care au solicitat obligarea reclamantilor la urmatoarele:

- sa demonteze, sa demoleze si sa ridice pretinsele imbunatatiri mentionate in actiunea principala pe de terenurile si din imobilele proprietatea paratilor din gospodaria acestora situata in com………

- sa readuca la starea anterioara imobilele, constructiile aflate pe terenurile proprietatea paratilor din com. ………

- sa restituie bunurile insusite ilegal.

Totodata au aratat ca solicita obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare paratii au arătat  că sunt proprietarii  unei gospodării formată  din teren  şi construcţii, situata în comuna …………….., judeţul Gorj, proprietate moştenită de la părinţi, iar la sfârşitul  anului 2007 cele două case proprietate  personală  precum şi anexele şi celelalte  construcţii  de  pe terenul din gospodaria paratilor din comuna ………… jud. Gorj, se prezentau astfel:

- Casa de la drum  formată  din  două camere de  locuit, un antreu şi un hol mic, complet echipate cu mobilier, parchet, sobe de  teracotă, uşi  de  lemn sculptate, instalaţii de  iluminat, aparataj electrotehnic şi electrocasnic, veselă necesară. Acoperişul casei era  din ţiglă Jimbolia de bună calitate şi stare, cu lemnărie de stejar, cu prelungire deasupra  aleii betonate din faţa casei. Pereţii din cărămidă, la interior erau finisaţi  cu calciu şi vopsea  lavabilă, tavanele din regips finisate şi vopsite cu lavabilă. La exterior pereţii erau finisaţi în praf de piatră şi vopsiţi. Pardoseala camerelor a  fost din parchet laminat. Ferestrele duble mari erau din lemn de brad in numar de 6 bucăţi. Existau 4 usi - 3 la camere şi una la intrare, din lemn de brad,  sculptate.Existau Sobe  de teracotă mari -2 bucăţi. Exista instalaţie electrică pentru prize şi iluminatul camerelor cu lustre de  tavan şi iluminatul exterior al casei. Exista mobilier de  sufragerie constând  din corpuri  cu vitrină  şi etajere şi cu dulăpioare, canapea extensibilă de două persoane, cuier  de haine, covor  gros de lână zis persan de  dimensiunile  pardoselii camerei. Era o masa  de  6 persoane, cu 6 scaune cu spătar, canapea extensibilă de  două persoane, tablou pictat 1,5 x 1 m pe perete, covor gros de lână zis persan de dimensiunile  pardoselii camerei, televizor  color marca Philips în funcţiune, aspirator  pentru curăţenie. În antreu pardoseala  era din gresie, pereţii  cu lambriu din pvc culoare crem vopsiţi  cu lavabilă şi tavanul  din regips cu lavabilă, mobilat cu masa de lemn cu două scaune  fără spătar. În hol pe toată lungimea casei pardoseala era din gresie, pereţii acoperiţi cu lambriu din pvc culoare crem şi finisaţi cu lavabilă, masa de 8 persoane cu 8 scaune cu spătar din lemn iar pe pereţi tablouri  pictate. Scara  de  acces în casa era acoperită  cu gresie  pe trepte, de jur împrejurul casei era un brâu din două rânduri de gresie exterioară la  baza pereţilor  exteriori ai casei.De jur împrejurul casei pe lângă casă, era betonat  şi acoperit  cu un rând  de gresie. În faţa casei de la poarta  de  acces în curte până  la casa cealaltă adică pe o lungime de  15 m şi o lăţime  de 4 m alee betonată acoperită.

- A doua casă formată  din: o cameră de dormit şi preparatul hranei cu soba de teracotă cu plită, mobilier format din canapea extensibilă de două persoane, masa  de două persoane cu două scaune cu spătar, dulap pe cadru metalic cu etajere din PAL pentru veselă şi televizor color marca Jeep în funcţiune. Pereţii erau din cărămidă finisaţi şi vopsiţi cu lavabilă, tavanul  acoperit cu plăci  de  rigips finisat  şi vopsit cu lavabilă. Pardoseala  era din beton  finisat  şi  acoperită cu covor de lână pe toată suprafaţa. Exista Instalaţie electrică de  prize  şi iluminat pentru interior şi pentru iluminat  exterior. Acoperişul  casei  făcut  din ţiglă de  Bîrseşti pe structura  de lemn de  stejar de bună calitate şi în bună  stare. Fereastra  era simplă şi erau două uşi sculptate  din lemn şi stejar. Trei camere  de dormit  cu pereţii din cărămidă, finisaţi  şi vopsiţi la interior cu lavabilă, iar la exterior finisaţi  cu praf de piatră şi vopsiţi  cu lavabilă. Pardoseala din  beton era finisata, acoperit  cu covoare  din lână pe toată  suprafaţa, tavanele  din  tencuiala  erau finisate şi vopsite  cu lavabilă. În interiorul  casei  au fost 4 uşi din lemn de brad sculptate şi 4 ferestre  simple din lemn de brad.  Era instalaţia  electrică de  prize şi iluminat interior de iluminat exterior. Mobilierul camerelor  era format  din: 3 canapele extensibile de  câte două persoane, 2 mese de  câte 4 persoane  cu câte două scaune cu spătar, în una  din camere era mobila de  bucătărie formată din: un dulap mare cu două încăperi şi o masă de bucătărie de 4 persoane cu două scaune cu spătar, un televizor color în funcţiune, două tablouri pictate de 1,5 x 1 m fiecare. Holul casei care era  pe toată lungimea  camerei.Avea pardoseala din beton  finisat  şi acoperit  cu covor  pe toată suprafaţa, instalaţia  d e prize  şi iluminat  interior.Holul  avea  cinci ferestre duble din lemn de brad şi o uşă de acces din exterior  în casa făcută din lemn  de brad sculptată. Casa mai avea  pe latura  dinspre  sud o cameră de dormit şi baie. Pereţii  erau din cărămidă finisaţi  şi vopsiţi  cu lavabilă, tavanul acoperit cu plăci de  rigips finisat şi vopsit  cu lavabilă. Pardoseala din beton acoperită cu gresie  pe toată suprafaţa, la rândul  ei gresia acoperită cu covor din iută. Instalaţia  electrică de iluminat interior  şi prize. Camera  de dormit avea  o canapea şi o masă  d e două persoane cu două scaune fără spătar. Baia echipată cu boiler pe lemne şi dus  cu pereţii  acoperiţi complet cu faianţă, iar pardoseala acoperită cu gresie,suporţi pentru  prosoape, cuier şi oglindă mare. Acoperişul  acestor încăperi(camera de  dormit  şi baia) era din plăci  d e azbociment pe structura de  lemn de  stejar.

 Sub aceste  încăperi se afla un beci  subteran având  pereţii din beton armat în care sunt  dulapuri cu cadrul  din lemn unde sunt depozitate damigeni, borcane  bidoane, butoaie în care  se depozitează  pentru  necesităţile familie.

-Între cele două case se  afla anexa  de lângă casa de  la drum avea  pereţii din cărămidă,la interior finisaţi  cu vopsea lavabilă, la exterior pereţii finisaţi în praf de  piatră şi vopsiţi.Acoperişul  era cu plăci de azbociment pe structura din lemn de stejar.Pardoseala  era betonată şi slivisită, tavanul  acoperit  cu plăci PAL,  finisat  cu vopsea lavabilă. Instalaţia  electrică  de iluminat  interior. Ferestre  2 bucăţi şi 2 uşi din lemn de brad, uşile  sculptate. Mobilierul constă  în dulapuri mari din cadrul metalic  cu etajere  din PAL.Pe etajere erau vesela  compusă  din : oale emailate de  diferite capacităţi; postăvi din lemn şi plastic folosite  pentru depozitatul  de făină, untură, slănină; farfurii diverse, castroane diverse din porţelan  ori inox, linguri  şi furculiţe  din inox, ceşti, căni, din porţelan , ceramică, sticlă d e diverse  forme şi capacităţi, sticle şi borcane  cu tocane, zarzavaturi, compoturi, dulceţuri. Damigeni de diferite capacităţi pline cu băuturi preparate fie alcoolice fie nealcoolice.Masa de 2 persoane.

-Şoprul lung de 15 m şi lat de 4 m amenajat  cu trei încăperi pentru diverse  necesităţi în gospodărie, creşterea  animalelor.Pereţii din cărămidă şi dulapuri de  lemn şi stejar.Tavanul  făcut din scândură destejar.Instalaţie electrică  de iluminat  interior şi exterior.

-Alături în continuarea  şoprului  aveau coteţe  pentru păsări pentru compartimente şi un coteţ pentru porci cu două padocuri. Coteţele erau făcute  din scândură de stejar pe stâlpi din ţeavă metalică, betonată la sol şi acoperite cu plăci d e azbociment pe structura  din lemn de  stejar.

-În faţa şoprului  şi coteţelor pe toată lungimea aveau alei betonate în lungime  de 30 m  şi pe o lăţime  d e 4 m.Pe lângă  a  doua casă era  o alee betonată până  în faţa casei.

- În faţa casei  aveau o fântână  închisă cu gărduţ de  scândură de  brad  acoperită  cu tablă  pe structura din scândură  d e stejar  şi stâlpi din ţeava  metalică. Pe lângă fântâna în interiorul gardului şi exterior au avut  placat  cu gresie  de  exterior.

-Alături  de  casa  a doua, lateral  aveau  o construcţie  pe care o foloseau ca bucătărie de vară, făcută  din scândură d e stejar  pe structura  de ţeavă metalică, acoperită cu plăci de  azbociment pe structura de lemn de  stejar şi pardosită  cu beton  în care  era o vatră  ţărănească  şi cu cuptor din cărămidă.Instalaţie de  iluminat  interior.

-Terenul proprietate personală a  fost înconjurat  de  garduri astfel: pe laterala proprietăţii  un gard  din plăci  de beton de  40 metri  lungime şi înălţime de  doi metri, iar la drum  un gard  d e beton  cu lungimea de  18 m şi cu înălţimea  d e doi metri cu porţi duble  din fier şi tabla  ornamentate  şi o poartă de acces.

Au aratat ca pârâtul R. C. M.  a  lucrat peste 40 de ani în mineritul  din Gorj, aducând venituri îndestulătoare  membrilor familiei, inclusiv pentru fiul sau R. M. M. şi sora acestuia R. O. C..

Au precizat ca au produs  în gospodăria din com……….  vin, ţuică fructe şi altele, au avut  animale, păsări de curte, pe care le-au folosit o parte pentru consumul familiei, incluzând  şi pe  R. M. iar o parte  le-au valorificat obţinând sume pe care le-au folosit în îmbunătăţiri ori reparaţii ale constructiilor din gospodarie, ori in cumpărarea de  alte bunuri necesare  în gospodărie.

Au adaugat ca paratul este pensionat din anul  1997, astfel că fin pensia  şi munca  în gospodărie alături de sotia sa R.  P. au asigurate cele necesare traiului.

Cele arătate  mai sus vin  în sprijinul concluziei că ei pârâţii prin situaţia  lor financiară realizată din pensie, din veniturile  din muncă în gospodărie, din munca cu ziua în zona satului realizata de soţiea sa R. P., şi-au asigurat singuri condiţii de viaţă şi de trai suficiente  lor  şi nu au  avut nevoie  de  sprijinul reclamanţilor nici  în plan  financiar, nici  în plan material.

Au arătat că reclamanţii  trăiesc  la bloc  din anul 2007 şi au ca sursă  venit  salariul  de  şofer  pe o dubă de  distribuţie al numitului  R. M.M. fiul şi salariul de  lucrător comercial al numitei R. G. , la o firmă privată  din Tg-Jiu.

Au precizat ca în perioada  2007-2011 reclamantii au achizitionat diverse obiecte, respectiv un autoturism marca  Dacia la preţul nou de peste  38.000 lei, un mini tractor cu utilaje plug, remorcă, disc la preţul nou în valoare de  peste  20.000 lei, un teren  în satul ………….., jud. Gorj, în valoare de  6000 ron, au  construit un cavou  în cimitirul din cartierul Vărsături, localitatea Tg…………… jud. Gorj în valoare de 10.000 lei, executat cu ocazia  înhumării  fiului reclamantei din prima casatorie,  P.A. C. .La locuinţa reclamantilor din Tg-Jiu au efectuat lucrări  de renovare,  au renovat  apartamentul  cu trei camere din cartier…………….., localitatea Tg-Jiu, judeţul Gorj, cu valoarea  bănească  a poliţei de asigurare  de viaţă a fiului din prima casatorie a reclamantei, P. A. C.. Reclamantii  şi-au însuşit  coteţele, bucătăria de vară  şi un gard în lungime totală de  20 m din teva profilată cu două porţi mari duble şi una simplă metalică  demontate  de pe proprietatea lor şi care se  găsesc  pe proprietatea lor din satul……….., comuna  ……………….

În drept, şi-au întemeiat cererea pe disp. art.119 C.proc.civ., art.494 c.civil şi altele.

In dovedirea solicitarilor din cererea reconventionala paratii au solicitat proba cu martori, proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantilor, proba cu expertiza si proba cu cercetarea la fata locului.

Au depus la dosar copie de pe: adeverinţa nr.2641/2013  emisă de Primăria  comunei ………..

La termenul din 10.05.2013: - a fost audiat martorul P. F. (fil. 107-108),

-s-a procedat la inmanarea catre reclamanti a unui exemplar al cererii reconventionale formulate de parati,

-s-au depus la dosar de catre reclamanti inscrisuri: adresa emisa de ING Asigurari de viata SA privind contractul de asigurare in suma de 3.716,17 lei (fila 112), sentinta nr. ….18.04.2007 pronuntata in dosarul nr……/318/2007 (fil 113-114), acte de stare civila pentru fiul reclamantei, P.A. C., din prima casatorie, decedat la data de 23.07.2009, act de deces P. A. C., act de casatorie reclamanti (fil 115-117).

- instanta a pus in vedere paratilor sa indice contravaloarea lucrarilor efectuate si a bunurilor mentionate in cererea reconventionala in vederea stabilirii taxelor de timbru aferente.

La data de 14.05.2013 reclamantii au depus la dosar nota de sedinta (fila 119), in cuprinsul careia au mentionat  ca cererea reconventionala depusa de parati nu a fost formulata in termenul prevazut de dispozitiile procesual civile, motiv pentru care se opun la judecarea impreuna a cererii reconventionale cu actiunea principala formulata de acestia, motiv pentru care solicita respingerea cererii reconventionale ca tardiv formulata.

Au mai adaugat ca in situatia in care instanta va considera altfel, din probele adminsitrate in cauza a rezultat ca reclamantii sunt in situatia constructorului de buna credinta, potrivit art. 494 C.civ, astfel incat pretentiile paratilor din cuprinsul cererii reconventionale nu pot fi admise.

 La data de  16.05.2013  numiţii  R. C.M. şi  R. P.  au depus la  dosar  o cerere de modificare a cererii reconvenţionale (fila 121) în sensul că  inteleg sa completeze motivarea cererii reconventionale astfel cum s-a dispus prin sedinta de judecata din10.05.2013 in sensul de a indica valoarea lucrarilor efectuate si a bunurilor mentionate in cererea reconventionala in vederea stabilirii taxelor de timbru aferente. Astfel au aratat ca valoarea lucrarilor de imbunatatire este de 35.000 lei.

 In sedinta publica din 24.05.2013 instanta din oficiu a luat o precizare paratului R. M.(fila 126), ocazie cu care a aratat ca cererea de modificare a cererii reconventionale reprezinta de fapt o precizare a cererii reconventionale si nu o modificare a cererii reconventionale. A mentionat ca solicitarea care a fost inserata in cererea intitulata „cerere de modificare a cererii reconventionale” se refera la dispozitia instantei de la termenul din 10.05.2013 de a indica valoarea lucrarilor de imbunatatire si a bunurilor mentionate in cererea reconvetionala. A precizat ca solicita in continuare doar cele trei aspecte mentionate in cererea reconventionala depusa anterior la dosar si anume ca reclamantii sa fie obligati la:

-demolarea , demontarea si ridicarea pretinsele imbunatatiri mentionate in actiunea principala pe de terenurile si din imobilele proprietatea paratilor din gospodaria acestora situata in com. ……………

 - readuca la starea anterioara a imobilele, constructiile aflate pe terenurile proprietatea paratilor din com. ……………

-restituirea bunurilor insusite ilegal.

La acelasi termen de judecata, instanta fata de cererea reconventionala formulata de parati, avand in vedere ca rezolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutionarea actiunii principale, existand o stransa legatura intre cele doua cereri, a dispus judecarea impreuna a cererii reconventionale si a cererii principale.

De asemenea, tot in sedinta din 24.05.2013, reclamantiii au depus propuneri de obiective cu privire la proba cu expertiza soliciatata prin actiune.  Instanta a incuviintat pentru reclamanti proba cu expertiza.

La data de 31.05.2013 reclamantii au depus la dosar chitanta nr. 3688798/1 din 27.05.2013 privind achitarea onorariului de expert (fila 130-131).

La data de 06.06.2013 paratii au depus la dosar chitanta nr. 3060077 din 06.06.2013 privind achitarea sumei de 532 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru, si chitanta nr. 3060078 din 06.06.2013 privind achitara sumei de 4 lei cu titlu de timbru judiciar (file 133-135).

La termenul din 21.06.2013 s-a dispus inlocuirea expertului desemnat in cauza M. G. cu expertul R. P.

Totodata instanta a incuviintat pentru parati, in ceea ce priveste cererea reconventionala formulata, proba cu inscrisuri, respectiv inscrisurile depuse la dosar, si proba cu interogatoriul reclamantilor, prorogand discutarea celorlalte probe solicitate in cererea reconventionala.

La data de 24.07.2013 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică  întocmit de  expert tehnic ing. R. P. (filele 144- 168).

La termenul din 13.09.2013 paratii au depus la dosar obiectiuni la raportul de expertiza intocmit de expert R. P. Instanta deliberand asupra obiectiunilor formulate de parati, le-a respins ca nefiind intemeiate avand in vedere ca expertul a raspuns la obiectivele incuviintate de instanta in sensul ca a identificat si a descris lucrarile, investitiile, imbunatatirile si constructiile efectuate in gospodaria paratilor; a identificat, a evaluat si a precizat in posesia cui se afla bunurile mobile mentionate de reclamanti in capatul nr. 2 de cerere. Totodata expertull a procedat la evaluarea acestora conform legislatiei in vigoare, indicandu-se in cuprinsul raportului de expertiza dispozitiile legale avute in vedere.

In continuare la acelati termen din 13.09.2013 paratii au depus la dosar lista cu bunurile pretinse a fi insusite ilegal de catre reclamanti, lista aflata la fila 174.

In aceeasi sedinta paratii au depuse un set de fotografii, reclamantii depunand si ei un set de fotografii.

Reclamantii au formulat cerere de majorare a cuantumului pretentiilor, ca urmare a sumelor rezultate din raportul de expertiza intocmit in cauza (fila 177).

La termenul din 04.10.2013 reclamantii au depus la dosar note de sedinta (fila 179), precum si chitanta privind achitarea sumei de 4928,16 lei (fila 180) reprezentand taxa de timbru pentru cererea de majorare a cuantumului pretentiilor. S-a procedat la luarea interogatoriilor reclamantilor, proba incuviintata paratilor pentru cererea recoventionala formulata (fil. 181-184).

La acelasi termen s-a incuviintat pentru cererea reconventionala formulata de parati proba testimoniala.

La termenul din 18.10.2013 au fost audiati pentru parati martorii G. T.si V.A. (fil. 191-192), propusi cu privire la cererea reconventionala.

La termenul din 08.11.2013 a fost audiat pentru parat martorul B. A. (fil. 196-197), propusa cu privire la cererea reconventionala.

La acelasi termen de judecata, instanta a luat act de solicitarea paratilor de renuntare la proba cu expertiza si proba cu cercetarea la fata locului, probe cerute prin cererea reconventionala formulata de acestia.

Cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei, paratii au precizat ca nu solicita cheltuieli de judecata.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele

Potrivit disp. art. 248 alin. 1 din C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.

Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parati

Potrivit dispozitiilor art. 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, prescriptiile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a Codului civil sunt si raman supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.

Conform prevederilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.

In cazul drepturilor de creanta legiuitorul a reglementat durata termenului de prescriptie prin art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958, acesta fiind de 3 ani.

In cauza de fata, reclamantii solicita obligarea paratilor la plata contravalorii imbunatatirilor, renovarilor, lucrarilor si constructiilor realizate de acestia pe terenul proprietatea paratilor.

Fiind vorba despre o actiune prin care constructorul tinde la valorificarea creantei sale corespunzatoare contravalorii imbunatatirilor, renovarilor, lucrarilor si constructiilor realizate de acestia pe terenul proprietatea paratilor, termenul de prescriptie aplicabil in cauza este de 3 ani, astfel cum statueaza art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958.

Ca atare, constructorul poate sa isi valorifice dreptul la despagubiri in termen de trei ani, termen care incepe sa curga din momentul in care proprietarul terenului si-a manifestat intentia de a-si insusi acele lucrari si constructii. Aceasta manifestare de vointa trebuie sa aiba un caracter neechivoc, insa poate rezulta si din imprejurari de fapt

Pentru lamurirea aspectului privind momentul din care a inceput sa curga prescriptia dreptului la actiune instanta apreciaza ca fiind relevante interogatoriile administrate celor doi parati. Astfel, la intrebarea nr. 5 din interogatoriile luate celor doi parati  (fila 67, fila 70), acestia au recunoscut faptul ca reclamantii au folosit si au locuit in constructiile realizate in perioada 2007-2011 in gospodaria paratilor pana la sfarsitul anului 2011-inceputul anului 2012.

Fata de aceste imprejurari instanta apreciaza ca termenul de prescriptie a dreptului reclamantilor ce formeaza obiectul prezentului dosar a inceput sa curga la sfarsitul anului 2011-inceputul anului 2012. Actiunea formulata de reclamanti a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 18.01.2013, in termenul de prescriptie de 3 ani.

Pe cale de consecinta, instanta va respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de parati.

În ceea ce priveşte fondul cauzei

1)Cu privire la capatul nr. 1 din cererea formulata de reclamanti

Instanta retine ca reclamantul R.M. este fiul paratilor R.M.si R. P., iar reclamanta R. G. este sotia reclamantului R. M..

Paratii R. M. si R. P. locuiesc in com. P…………, jud. Gorj, unde detin o gospodarie, compusa din teren si constructii.

In perioada 2007-2011 au fost realizate mai multe lucrari, imbunatatiri, renovari, si constructii in gospodaria paratilor din com……………., jud. Gorj, atat de catre reclamanti cat si de catre parati.

Prin prezenta actiune reclamantii solicita obligarea paratilor la plata contravalorii imbunatatirilor, renovarilor, lucrarilor si constructiilor realizate de acestia in gospodaria paratilor din com…………...

Potrivit dispozitiilor art. 492 C.civ., orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana se dovedeste proba contrara.

Legiuitorul a instituit prin dispoziţiile art. 492 Vechiul Cod Civil prezumţia potrivit căreia orice construcţie, plantaţie sau lucrare realizată pe terenul unei persoane a fost efectuată chiar de către proprietarul terenului şi pe cheltuiala sa.

Această prezumţie legală este relativă în sensul că poate fi înlăturată prin dovedirea incidenţei următoarelor situaţii:

- proprietarul terenului a folosit materialele aparţinând altei persoane, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 Vechiul Cod Civil sau

- o altă persoană decât proprietarul terenului a edificat construcţia, plantaţia sau lucrarea folosind materialele sale, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 494 Vechiul Cod Civil.

Din materialul probator administrat in cauza, instanta constata ca in gospodaria paratilor din com………….., jud. Gorj au fost realizate mai multe lucrari, imbunatatiri, renovari si constructii.

Astfel, potrivit raportului de expertiza specialitatea constructii intocmit de expert Romanos Petre (fil. 145-158) au fost identificate urmatoarele lucrari, constructii, imbunatatiri si renovari:

a) la primul imobil casa de locuit de la strada: au fost demolati cinci pereti din zidarie de caramida; a fost realizata zidarie din caramida presata cu mortar; au fost realizate tencuieli interioare driscuitela pereti si tavane din zidarie, beton sau inlocuitori; a fost folosit glet de ipsos la pereti si tavane; s-au montat ferestre in doua canate din pvc; s-a montat usa pvc dubla; s-a realizat plafon fix din rigips cu placi RB; s-au realizat pereti despartitori tip rigips; s-au realizat pardoseli din parchet laminat pe strat suport executat; s-a folosit beton armat b 200 preparat cu betoniera de 250 l si s-a turnat in diferite elemente de constructii; s-au confectionat si montat armaturi in plansee, stalpi, grinzi; s-au confectionat si montat cofrage inclusiv sustinerile pana la 3 m inaltime din cherestea de rasinoase si  foioase; s-au realizat pardoseli din placi sau piscoturi de gresie glazurate asezate pe strat suport; s-a realizat termoizolatia la pereti cu polistiren expandat; au fost efectuate zugraveli superioare (vopsele lavabile exterior si interior) executate manual cu vinarom; au fost realizate trepte si contratrepte la scari din lemnde rasinoase, inclusiv rangurile cu fetele geluite la scara si balcon; a fost realizata sarpanta acoperisului executata din lemn ecarisat sau cioplitura de rasinoase cu ferme puternice pe scaune cu deschideri pana la 14 mm; a fost realizata astereala invelitorii din scandura de rasinoase; a fost realizate invelitoare din tigla profilata si coame ceramice sau de ciment asezate pe sipci din lemn.

b) la cea de-a doua casa din gospodaria paratilor din com………..: au fost realizate tavane de rigips integral, pereti despartitori tip rigips integral, pardoseli din parchet laminat pe strat suport executat cu pretul parchetului, s-au confectionat si montat usi din cherestea de rasinoase in unul sau mai multe canate pentru interior sau exterior inclusiv feroneria, s-au confectionat si montat ferestre duble din cherestea de rasinoase inclusiv feroneria si grunduitul, s-au montat ferestre din doua canaruri din pvc, inclusiv montare geam termopan, a fost realizata termoizolatia la pereti cu polistiren expandat tip Baumit, au fost realizate zugraveli superioare (vopsele lavabile) exterioare si interioare executate manual cu vinarom in doua straturi.

c) s-a edificat un gard din fier forjat la strada

d) pe o latura a terenului si in spatele terenului aferent casei s-a edificat un gard cu fundatie din beton, stalpi din teava metalica, panouri din plasa sudata

e) intre cele doua case s-a edificat o bucatarie din caramida acoperita cu tigla, finisata (gresi, faianta).  La realizarea acestei bucatarii au fost mentinute zidurile initiale.

f) s-au facut doua bai, prima baie fiind echipata cu obiecte sanitare si instalatii aferente, iar cea de-a doua baie fiind echipata cu cada, chiuveta, boiler si soba.

g) s-a zidit cu BCA o anexa ce exista intre cele doua bai, fiind vorba de doi pereti din BCA, au fost realizate tencuieli interioare driscuite la pereti si tavane din zidarie sau inlocuitori;  a fost executata sarpanta acoperisului din lemn acarisat sau cioplitura de rasinoase cu ferme puternice pana la 14 m deschidere, a fost efectuata invelitoare din tigla profilata si coame ceramice sau ciment asezate pe sipci din lemn

Aceasta cladire este folosita pentru centrala termica ce deserveste cele doua case.

Centrala termica din aceasta incapere functioneaza cu gaze naturale (lemne) cu tiraj fortat, ardere in condensare pentru suprafata utila de incalzire de pana la 200 mp, cu prepararea apei calde menajere, avand urmatoarele componente: schimbator secundar in placi, boiler capacitate 80 l si 8 radiatoare

h) s-a edificat un wc in curte cu fosa septica betonata. In acest sens s-a realizat zidarie cu caramida, tencuieli exterioare driscuite, invelitoare din tabla zincata, sarpanta si usa din recuperari

i) s-au renovat doua sopruri. Astfel, s-a realizat zidarie din BCA, s-au realizat tencuieli exterioare driscuite, s-a efectuat termoizolatie tip Baumit cu polistiren, s-a realizat sarpanta acoperisului lemn ecarisat cu ferme puternice pana la 14 m deschidere, s-a realizat invelitoare din tigla profilata asezata pe sipci.

j) s-a placat intre cele doua case curtea cu gresie

k) au fost realizate alei din beton pe suprafetele identificate de expert in raport

l) in spatele casei si pana in dreptul anexei si a soprului au fost executate urmatoarele lucrari: s-a realizat un canal de scurgere a apei in forma de U ; s-a realizat sapatura manuala in spatii limitate pana la 2 m adancime, s-au realizat membrane bituminoase aplicate la cald in sistemul monostrat tip MCABIT, armaturi din plase sudate, montate in pereti, cofrag din rasinoase, beton simplu sau armat preparat manual cu betoniera de 250 l

m) in ceea ce priveste cavoul de la cimitir a fost placat cu gresie numai capacul

Prin acelasi raport de expertiza s-a concluzionat ca valoarea totala a acestor lucrari si imbunatatiri efecuate in gospodaria paratilor din com………… este de 202.913,31 lei.

De asemenea, faptul ca in gospodaria paratilor din com…………………, Jud. Gorj au fost realizate mai multe lucrari rezulta si din declaratiile martorilor audiati in cauza, atat pentru reclamant cat si pentru parat, respectiv A. A. (fila 72), P. A. (fila 73), V. I. (fila 74), S. V. (file 75-76), B. D. (file 77-78), si P. F. (file 107-108). De asemenea, acelasi aspect reiese si din interogatoriile administrate paratilor R. M. (file 66-68) si Rosca Polina (file 69-71).

Instanta retine si faptul ca la primul imobil – casa de locuit de la strada au fost demolati mai multi pereti. Astfel, martorul S. V. (fila 75), unul din cei doi meseriasi care au realizat lucrarile din gospodaria paratilor, a precizat ca la acest imobil au fost demolati mai multi pereti si anume partea din fata si trei ziduri interioare. Totodata, expertul desemnat in cauza a identificat un numar de cinci pereti care au fost demolati cu ocazia lucrarilor efectuate. De asemenea, si parata R. P. in interogatoriul luat acesteia (fil 69), recunoaste faptul ca au fost daramate mai multe ziduri din casa de locuit de la strada, precizand ca au ramas in picioare pe doua laturi zidurile exterioare ale imobilului.

Din probele existente la dosar, respectiv inscrisuri, declaratii martori, interogatorii administrate reclamantilor si paratilor, instanta retine ca la realizarea lucrarilor si imbunatatirilor  efectuate in gospodaria paratilor din com…………. au contribuit atat reclamantii cat si paratii.

Astfel, la dosar au fost depuse inscrisuri (chitante/facturi) privind achizitionarea materialelor necesare efecturarii lucrarilor si imbunatatirilor atat de catre reclamanti (filele 6-26), cat si de catre parati (file 87-90).

Totodata din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca reclamantii au contractat credite bancare (fil 55, 56, 57), acelasi lucru fiind valabil si in ceea ce ii priveste pe parati (fil 53, 54).

Instanta observa ca reclamantul R.M. fiul a fost cel care i-a platit pe cei doi meseriasi S. V. (declaratie fila 75) si P.F. (declaratie file 107-108), folositi la realizarea lucrarilor, imbunatatilor si constructiilor din gospodaria situata in com………, aspecte ce rezulta din depozitiile acestora.

De asemenea, instanta mai retine ca persoanele care au muncit mai multe zile la realizarea lucrarilor din gospodaria paratilor din com……………, jud. Gorj, au beneficiat si de hrana, pregatirea acesteia fiind facuta de catre parati (martor A. A. –fila 72, martor P. A. –fila 73, martor V. I. –fila 74, martor S. V. –filele 75-76, martor P. F. – fila 107), cu produse provenind din propria gospodarie a paratilor (martor A. A. –fila 72, martor S. V. –filele 75-76, P. F. – fila 107), dar si cu produse cumparate de catre reclamanti (martori A. A. –fila 72, martor S. V. –filele 75-76, P. F. – fila 107).

Totodata, instanta mai retine ca paratii au alocat pentru lucrarile efectuate in gospodaria lor si sume de bani obtinute din vanzarea produselor obtinute in gospodaria acestora, de ex. legume, produse animaliere, precum si din munca prestata de parata in beneficiul altor locuitori din sat in schimbul unor sume de bani (martor B. D. –fila 78, martor V. A. – fila 192).

De asemenea, instanta observa ca la realizarea lucrarilor, imbunatatirilor si contructiilor din gospodaria paratilor au fost folosite si o parte din materialele provenite din vechile constructii, aspecte relatate de martorul A. A. (fila 72) care a arata ca la edificarea noului gard din beton au fost folosite o parte din materialele rezultate din gardul initial, martorul S. V., unul dintre cei doi meseriasi folositi la realizarea lucrarilor (fila 75), care a mentionat ca s-a folosit niste caramida rezultata din vechea constructie –casa situata langa drum, pentru noua constructie, si martorul V. I. (fila 74) in sensul ca la acelasi imobil s-a folosit o parte din caramida veche.

Fata de cele expuse mai sus instanta concluzioneaza ca la realizarea lucrarilor si imbunatatirilor efectuate in gospodaria paratilor din com………. au contribuit atat reclamantii cat si paratii.

In continuare instanta apreciaza ca este  necesar sa se stabileasca daca reclamantii sunt constructori de buna credinta sau de rea credinta.

Instanta retine ca reclamantul R.M. este fiul paratilor R. M. si R. P., iar paratii sunt proprietarii gospodariei din com……. in cadrul careia au fost efectuate mai multe lucrari, imbunatatiri, renovari si constructii

In cuprinsul actiunii formulate de reclamanti, precum si in cadrul raspunsurilor la interogatoriilor luate reclamantilor (filele 181-184), acestia au precizat ca, anterior momentul inceperii lucrarilor, a existat o intelegere verbala intre reclamanti si parati in sensul ca paratii sa transmita reclamantilor dreptul de proprietate asupra imobilelor – teren si constructii din gospodaria paratilor situata in com…………, jud. Gorj.

Prin constructor de buna credinta se intelege acea persoana care realizeaza o lucrare pe un teren care nu-i apartine, avand convingerea eronata ca acel teren se afla in proprietatea sa.

De asemenea, practica judiciara a retinut existenta bunei credinte a constructorului si in situatia in care aceasta calitate putea fi dedusa din alte imprejurari de fapt, precum existenta unei promisiuni de vanzare facuta de proprietarul terenului, constructorul avand convingerea eronata ca in curand va dobandi dreptul de proprietate asupra acelui teren.

Potrivit deciziei de indrumare nr. 13/1959 pronuntata de Fostul Tribunal Suprem, s-a stabilit ca in actiunile intemeiate pe dispozitiilor art. 494 C.civ., instantele nu vor putea deduce reaua credinta numai din faptul ca cel care a construit sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului, ci vor cerceta conditiile in care s-au facut constructiile sau lucrarile. Instantele vor cerceta daca actiunea proprietarului fondului (terenului) nu imbraca aspectul unui abuz de drept prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a se face lucrarile, facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa terminarea acestora sau aproape de starsitul lor.

Ca atare, fata de dispozitiile deciziei de indrumare nr. 13/1959, instantele investite cu solutionarea unor actiuni intemeiate pe art. 494 C.civ. trebuie sa ia in considerare si conduita proprietarului terenului pentru a se stabili daca constructorul este de buna credinta sau de rea credinta.

In cazul de fata instanta constata ca intre reclamanti si parati nu s-a materializat in forma scrisa intelegerea verbala de care se prevaleaza reclamantii. Avand in vedere raporturile de rudenie existente intre reclamanti si parati, reclamantii fiind fiul si nora paratilor, rezulta ca suntem in prezenta unei imposibilitati morale de preconstituire a unui inscris probator in forma scrisa, imposibilitate decurgand din raporturile de rudenie existente intre parti, astfel incat intelegerea verbala poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

Din raspunsurile la interogatoriile luate paratilor (fila 67, 70), la intrebarea nr. 2 – „recunoasteti ca in toata aceasta perioada a edificarii lucrarilor, constructiilor si imbunatatirilor aratate la pct. 1 din actiune relatia dintre noi (reclamanti si parati) era una de intelegere, chiar foarte buna?”, cei doi parati au raspuns afirmativ, in sensul recunoasterii.

De asemenea, aspectul privind buna intelegere dintre reclamanti si parati rezulta si din declaratia martorului B. A. audiata la propunerea paratilor (fila 197), aceasta aratand ca la momentul in care au inceput lucrarile in gospodaria din com………….. paratii se intelegeau bine cu reclamantul R. M. fiul acestora.

Ca atare, in conditiile in care probele administrate in cauza confirma existenta unei bune intelegeri intre reclamanti si parati pe parcursul efectuarii lucrarilor, constructiile si imbunatatirilor din gospodaria paratilor situata in com………., faptul ca reclamantii nu detin o conventie scrisa cu privire la intelegerea verbala intervenita intre acestia privind transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor– teren si constructii din gospodaria paratilor nu inseamna ca acestia sunt constructori de rea credinta de vreme ce reclamantii au fost incurajati in realizarea acestor lucrari tocmai prin atitudinea de toleranta si pasivitate a paratilor.

Aplicarea criteriului stabilit in mod expres prin deciziei de indrumare nr. 13/1959 mai sus amintita, respectiv conduita proprietarului terenului pe parcursul realizarii lucrarilor, conduce la retinerea calitatii de constructor de buna credinta in sarcina reclamantilor, intrucat paratii, adoptand o atitudine de toleranta si pasivitate, au incurajat prin acest comportament reclamantii sa efectueze acele lucrari in gospodaria paratilor din com. ………….

Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta concluzioneaza ca reclamantii sunt constructori de buna credinta.

Cu privire la determinarea cotei de contributie a reclamantilor si a paratilor instanta apreciaza ca reclamantii au avut o contributie substantiala la realizarea lucrarilor si imbunatatirilor efectuate in gospodaria paratilor din com…………., superioara contributiei paratilor, retinandu-se in sarcina reclamantilor o contributie de 70 %, iar in sarcina paratilor o contributie de 30 % pentru motivele care vor fi expuse in continuare.

Reclamantii au depus la dosar inscrisuri, mai exact chitante/facturi privind plata unor sume considerabile pentru achizitionarea materialelor necesare efecturarii lucrarilor si imbunatatirilor (filele 8-27), materiale constand in saci de ciment, adeziv, role de sarma, plase fibra sticla, polistiren, boltari, roaba, fier forjat, otel  beton, panouri bordurate, tigle, bca-uri, plase sudate, plase zincate, membrane fundatie, betoniera, cherestea rasinoase, gips carton, profile, suruburi autoprofile, benzi autoadezive, adeziv gips carton, pasta imbinare, tevi pvc, fier striat, bca zidarie, smirghel, role, pensule, coloranti, bureti slefuit, folii, benzi rigips, gresie, cazi baie, mobilier baie, vas wc, etc.

Din depozitia martorului S. V. (fila 75), unul din cei doi meseriasi folositi la lucrarile realizate in gospodaria paratilor cu privire la cele doua case si celelalte constructii aflate in acea gospodarie, rezulta ca acesta a fost platit de catre reclamantul R. M., reclamantul fiind si persoana cu care s-a inteles martorul in vederea efectuarii lucrarilor.

Totodata martorul P. F. (filele 107-108), cel de-al doilea meserias folosit la lucrarile realizate in gospodaria paratilor, a mentionat ca a fost platit de catre reclamant, reclamantul fiind si cel cu care martorul amintit a tocmit lucrarea. Acest martor a precizat ca a lucrat la cele doua imobile, precum si la celelalte imbunatatiri realizate la constructiile si anexele existente in gospodaria paratilor, inclusiv la edificarea gardului si la turnarea aleilor de beton.

De asemenea, martorul Banta Daniel (fila 77) a aratat ca i-a ajutat de mai multe ori pe reclamanti sa descarce materiale de constructii, fiind platit de reclamantul R. M. pentru munca prestata.

Sumele de bani folosite de reclamanti la achizitionarea materialelor necesare efecturarii lucrarilor si imbunatatirilor din gospodaria paratilor au provenit din veniturile salariale ale reclamantilor, precum si din imprumuturi bancare.

Astfel, Instanta retine ca reclamantii au contractat credite bancare in vederea efectuarii acestor lucrari, fiind depuse in acest sens la dosar adrese de la unitati bancare privind imprumuturile acordate, respectiv suma de 15.800 lei, suma de 8.712,50 lei, suma de 20.000 lei, suma de 14.000 lei, suma de 6.000 lei  (filele 55, 56, 57).

Totodata, instanta constata ca,  in ceea ce priveste asigurarea hranei pentru persoanele care au muncit la realizarea lucrarilor din gospodaria paratilor din com………., jud. Gorj, reclamantii au cumparat o parte din produsele din care era pregatita masa zilnica a acestora, aspecte mentionate de martorii A.A. –fila 72, S. V. –filele 75-76 si P. F. – fila 107.

De asemenea, reclamantii au depus la o adresa emisa de ING Asigurari de viata SA privind suma de 3.716,17 lei (fila 112), suma de care a beneficiat reclamanta R.G. in urma decesului fiului sau din prima casatorie P. A. C. la data de 23.07.2009, insa aceasta suma de bani nu a fost folosita pentru lucrarile realizate in gospodaria paratilor, aspect recunoscut chiar si de catre reclamanti in raspunsurile la interogatoriile luate acestora.

In ceea ce priveste contributia paratilor, instanta retine si acestia au cumparat o parte din materiale, fiind vorba insa de o suma mult mai mica decat cea alocata de reclamanti. Paratii au depus la dosar doua chitante/facturi din anul 2008 (filele 87-90), privind achitarea contravalorii unor materiale ce constau in: polistiren, plase armare, lambriuri pvc, dibluri polistiren, adeziv polistiren, cuie constructii, gresie, adeziv gresie, profile colt cu plasa, distantiere, chit de rosturi maro.

Instanta retine ca paratii au depus la dosar inscrisuri privind constituirea unui depozit in suma de 22.000 lei la data de 06.09.2010. (fila 53)

De asemenea si paratii au contribuit cu sume de bani in ceea ce priveste plata persoanelor care au lucrat in gospodaria acestora, insa intr-o masura inferioara contributiei reclamantilor. Astfel, martorul A. A. (fila 72), care a participat la realizarea gardului din beton, a aratat ca ultima transa a contravalorii acestei lucrari in suma de 700 lei a fost achitata de catre parati. Martorul P. A. (fila 73) a precizat ca a transportat piatra cu o caruta pe o distanta de 1,5 – 2 km, cantitatea de piatra provenind de la un rau aflat in apropiere, aceasta activitate fiind realizata ca urmare intelegerii cu paratul R. M., iar in schimbul contributiei sale paratii au efectuat diverse munci in gospodaria sa. Martorul P. F. (fila 107) a aratat ca pentru contributia sa privind lucrarea realizata la cavou (placarea partii de sus cu gresie) a fost platit de parati, iar pentru stalpii folositi la realizarea camerei living paratul i-a dat materialul necesar pentru efectuarea cofragului.

Instanta mai retine ca paratii i-au ajutat pe cei doi meseriasi S. V. si P. F. la caratul unora dintre materialele folosite, si totodata, acestia s-au ocupat si de pregatirea hranei zilnice a persoanelor care au muncit la realizarea lucrarilor din gospodaria acestora, fiind vorba de meseriasii S. V. si P. F., martorul A. A., la edificarea unui gard din beton, si martorul P. A., care a transportat cu o caruta o cantitate de piatra pe o distanta de 1,5-2 km provenind de la un rau aflat in apropiere.

Produsele folosite la pregatirea meselor asigurate persoanelor mai sus amintite proveneau o parte din gospodaria paratilor, iar o alta parte au fost cumparate de reclamanti, astfel cum rezulta din declaratiile martorilor A. A. –fila 72, S. V. –filele 75-76 si P. F. – fila 107.

De asemenea, instanta retine ca la realizarea lucrarilor, imbunatatirilor si contructiilor din gospodaria paratilor au fost folosite si o parte din materialele provenite din vechile constructii. Astfel,  martorul A. A. (fila 72) a arata ca la edificarea noului gard din beton au fost folosite o parte din materialele rezultate din gardul initial. Martorul S. V., unul dintre cei doi meseriasi folositi la realizarea lucrarilor (fila 75), a mentionat ca s-a folosit niste caramida rezultata din vechea constructie –casa situata langa drum, pentru noua constructie, acelasi lucru declarand si martorul V. I. (fila 74) in sensul ca s-a folosit o parte din caramida veche.

Cu privire la veniturile paratilor, instanta retine ca paratii, au obtinut sume de bani si din vanzarea produselor obtinute in gospodaria acestora, de ex. legume, produse animaliere, precum si din munca prestata de parata in beneficiul altor locuitori din sat in schimbul unor sume de bani (martor B. D. –fila 78, martor V. A. – fila 192). Totodata, instanta are in vedere si faptul ca paratul R. M. tatal beneficiaza de pensie in suma de 1270 lei, aspect recunoscut si de catre reclamanti in cuprinsul notei de sedinta aflata la dosar la fila 48 verso, iar o parte din aceasta suma a fost folosita la achizitionarea materialelor.

Coroborand insa actele depuse la dosar de catre reclamanti (filele 6-26), si actele depuse la dosar de catre parati (filele 87-90), privind achizitionarea materialelor necesare efecturarii lucrarilor si imbunatatirilor din gospodaria paratilor, precum si declaratiile martorilor S. V. si P.F., meseriasii folositi la realizarea acestor lucrari, rezulta ca reclamantii au avut o contributie superioara contributiei paratilor, in conditiile in care chitantele/facturile depuse la dosar de catre reclamanti atesta plata unor sume, reprezentand contravaloarea materialelor folosite, mult mai mari decat cele ce rezulta din chitantele depuse de cei doi parati, si in conditiile in care cei doi meseriasi au fost platiti de catre reclamantul R.M. fiul, reclamantul fiind si persoana cu care cei doi meseriasi au tocmit lucrarea.

De asemenea, instanta constata ca reclamantii au efectuat mai multe credite bancare in vederea efectuarii acestor lucrari, fiind depuse la dosar adrese de la unitati bancare privind imprumuturile acordate, respectiv suma de 15.800 lei, suma de 8.712,50 lei, suma de 20.000 lei, suma de 14.000 lei, suma de 6.000 lei  (filele 55, 56, 57).

Faptul ca pentru unele lucrari au platit si platit si paratii, in sensul ca ultima transa a contravalorii gardului din beton a fost in suma de 700 lei a fost achitata de catre parati astfel cum a aratat martorul A. A.l (fila 72), sau faptul ca paratii au convenit cu martorul P. A. ca in schimbul transportului de piatra efectuat cu caruta pe o distanta de 1,5 – 2 km de la un rau aflat in apropiere sa presteze diverse munci in gospodaria acestuia ori imprejurarea ca pentru contributia martorului P. F. la realizarea lucrarii la cavou (placarea partii de sus cu gresie) a fost platit de parati sau aspectul ca paratii au pregatit hrana celor care au lucrat in gospodaria lor, nu inseamna ca acestia au avut o contributie care sa depaseasca contributia reclamantilor.

De asemenea, faptul ca paratii au fost prezenti in gospodaria lor tot timpul pe perioada efectuarii lucrarilor si faptul ca au ajutat pe cei doi meseriasi S. V. si P. F., si faptul ca au carat diverse materiale, in timp ce reclamantii au contribuit in principal cu plata materialelor folosite in lucrari si plata meseriasilor, nu inseamna ca sprijinul acordat de parati poate echivala cu faptul ca reclamantii nu au avut nicio contributie.

Instanta considera lipsita de relevanta pentru solutionarea prezentei cauze raportat la dispozitiile art. 494 C.civ., sustinerile paratilor in sensul ca reclamantii nu ar fi facut gospodarie comuna cu paratii, intrucat din probele administrate in cauza s-a retinut buna credinta a reclamantilor constructori, iar prin actiunea formulata reclamantii solicita restituirea contravalorii lucrarilor, imbunatatirilor si contructiilor realizate de acestia in gospodaria paratilor. 

De asemenea, faptul ca in perioada 2007-2011 reclamantii ar fi achizitionat diverse bunuri de genul: un teren, o motosapa (denumit minitractor de catre parati), un autoturism marca Dacia, nu are relevanta in prezenta cauza atata timp cat din probele administrate in cauza rezulta ca reclamantii au fost cei care au platit meseriasii intr-o proportie superioara contributiei paratilor,  potrivit analizei facute de instanta mai sus, depunand totodata la dosar si inscrisuri privind achizitionarea materialelor folosite la lucrarile si imbunatatirile efectuate.

Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta apreciaza ca fata de probele adminstrate in cauza, reclamantii au avut o contributie de 70% , iar paratii o contributie de 30% la realizarea lucrarilor si imbunatatirilor efectuate in gospodaria paratilor din com. Prigoria.

Fata de aceste considerente instanta urmeaza sa oblige paratii in solidar la plata catre reclamanti a sumei de 142,039 lei, reprezentand 70% din contravaloarea imbunatatirilor, revovarilor, lucrarilor si constructiilor aferente capatului nr. 1 din actiune, contravaloare stabilita prin raportul de expertiza intocmit in cauza.

2 ) Cu privire la capatul nr. 2 din cerere

Reclamantii au solicitat restituirea mai multor bunuri proprietatea acestora, bunuri care au fost aduse de acestia in gospodaria paratilor din com. ………….

Din raspunsurile la interogatoriile administrate paratilor R. M. (fil. 66-68) si R. P. (fil. 69-71) rezulta ca acestia au recunoscut faptul ca majoritatea bunurilor indicate in capatul nr. 2 din cerere au fost adusa in gospodaria acestora de catre parati si au aratat ca sunt de acord sa restituie aceste obiecte.

De asemenea, bunurile recunoscute de parati in raspunsurile la interogatorii au fost identificate si in raportul de expertiza intocmit in cauza de catre expertul desemnat R. P. (filele 145-160), cu mentiunea ca betoniera si polidiscul mic se afla la reclamantul R. M. fiul, iar imbracamintea si incaltamintea reclamantilor nu a putut fi identificata si evaluata, intrucat nu a fost prezentata.

Totodata, reclamantii au depus la dosar inscrisuri (chitante) prin care au facut dovada achizitionarii de catre acestia a unora dintre bunurile mentionate in capatul nr. 2 din cerere (filele 6, 7,18,27,28,29,30)

Fata de aceste imprejurari, avand in vedere recunoasterea paratilor si faptul ca aceste bunuri au fost identificate si prin raportul de expertiza intocmit in cauza, instanta va obliga paratii sa restituie reclamantilor urmatoarele bunuri mentionate in capatul nr. 2 din actiune: 2 roabe, 2 săpători, 1 baros, 1 hidrofor, o rotopercutantă, o bormaşină, un ambraiaj de motosapă, o trusă de scule tubulară, 10-15 chei fixe şi inelare, 1 mocs, o drujbă electrică, un polidisc mare, o rindea electrică de mână, 2 ferestraie de mână, o secure, un pendular electric, un circular electric, o mobilă living compusă din vitrină de perete cu mai multe corpuri, 2 mese sticlă, un colţar de stofă şi unul imitaţie piele, o mobilă dormitor, compusă din şifonier cu 4 uşi, pat dublu cu salea relaxa, 2 noptiere, comodă şi măsuţă de toaletă cu oglindă, 2 covoare persane, 2 traverse persane, o mobilă de sufragerie compusă dintr-un corp pe tot peretele, 4 scaune imitaţie piele cu spătar, o vitrină, un şifonier cu două uşi, saltea relaxa, 2 comode tv, 3 televizoare color respectiv un televizor LCD Samsung de 92 cm, un televizor marca Panasonic, un televizor marca Orion, o canapea din stofă extensibilă, o mobilă de bucătărie completă compusă din corpuri suspendate, masă, blat, chiuvetă şi colţar cu masă, o ladă frigorifică orizontală, un cuptor cu microunde, un aragaz cu grill, o hotă electrică, o maşină tocat carne, o maşină tocat roşii, 3 vase yena pentru cuptor, un serviciu porţelan de masă pentru 6 persoane, 25 farfurii, 25 castronele, 25 furculiţe, 25 linguri, un mixer, 50 pahare mici şi mari, o pilotă, un set de pat dublu din mătase compusă din pilotă, cearceaf şi 5 perini, o pătură plescă (pufoasă), 2 lenjerii de pat, un mobilier de baie complet cu 2 WC, 2 chiuvete, 2 cazi baie, 2 oglinzi, dulăpior baie, perdele de mătase şi draperii, o sobă de teracotă, un set oală inox, un boiler inox pe lemne, 3 lustre pentru tavan, 7 aplice electrice de perete, 6 aplice de tavan.

In ceea ce priveste cel de-al doilea mocs, instanta retine ca desi paratii au recunoscut in raspunsurile la interogatorii faptul ca reclamantii au adus in gospodaria acestora 2 mocsuri, in cuprinsul raportului de expertiza a fost identificat un singur mocs, motiv pentru care instanta va obliga paratii in solidar sa plateasca reclamantilor contravaloarea unui mocs stabilita prin raportul de expertiza intocmit in cauza.

Referitor la urmatoarele bunuri mentionate de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, respectiv o betoniera, o roaba, un polidisc mic, 1 covor persan, o canapea din stofa extensibila, 2 paturi plesce (pufoase), o aplica de tavan, hainele si incaltamintea reclamantilor, caserole si o butelie de aragaz, instanta retine urmatoarele:

In raportul de expertiza intocmit de expert R. P. (fila 146) s-a mentionat ca betoniera si polidiscul mic se afla la reclamanti, motiv pentru instanta va respinge cererea reclamantilor de restituire a acestor bunuri.

In ceea ce priveste cea de-a treia roaba mentionata de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, instanta constata ca din materialul probator administrat in cauza nu s-a dovedit faptul ca reclamantii ar fi adus si o a treia roaba, paratii in raspunsurile la interogatorii (fila 67 verso si fila 70 verso) au precizat ca reclamantii au adus doar doua roabe, iar in raportul de expertiza intocmit in cauza au fost identificate doar 2 roabe, astfel incat instanta va respinge solicitarea reclamantilor de restituire a acestui obiect.

In ceea ce priveste cel de-al treilea covor persan mentionat de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, instanta retine ca probele administrate in cauza nu confirma aspectul ca reclamantii ar fi adus trei covoare persane. In acest sens, parata R. P. a precizat in cadrul raspunsului la interogatoriu (fila 71 verso) ca reclamantii au adus doar doua covoare, iar in raportul de expertiza intocmit in cauza au fost identificate doar doua astfel de covoare. Instanta nu considera relevant raspunsul al interogatoriu al paratului R. M. tatal, in raspunsul la interogatoriu care a indicat ca ar fi vorba de trei covoare foarte mici, fiind posibil ca acesta sa confunde covoarele persane cu alte covoare de alta dimensiune solicitate de reclamanti si anume cu traversele persane.

In ceea ce priveste cea de-a doua canapea din stofa extensibila mentionata de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, instanta constata ca din materialul probator adminstrat in cauza s-a dovedit faptul ca reclamantii au adus in gospodaria paratilor o singura canapea, astfel cum rezulta din raspunsul la interogatoriu al paratilor si din raportul de expertiza intocmit in cauza (fila 160).

In ceea ce priveste cele 2 paturi plesce (pufoase), din totalul celor 3 paturi plesce (pufoase) mentionate de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, instanta va respinge solicitarea reclamantilor de restituire a acestor 2 obiecte, intrucat din materialul probator administrat in cauza nu s-a dovedit faptul ca reclamantii ar fi adus atatea paturi plesce (pufoase) cate au fost indicate in actiune. Totodata paratii in raspunsurile la interogatorii (fila 68 verso, fila 71 verso), au aratat ca reclamantii au adus doar o singura astfel de patura, iar in raportul de expertiza intocmit de expert a fost identificata o singura patura plesca (pufoasa).

Instanta va respinge restituirea unei aplice de tavan, nefiind facuta dovada faptului ca reclamantii au adus atatea aplice de tavan cate au mentionat in actiune.

In ceea ce priveste hainele si incaltamintea reclamantilor mentionate de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, instanta va respinge solicitarea reclamantilor de restituire a acestor bunuri, intrucat desi paratii in raspunsul la interogatoriile date au recunoscut ca reclamantii au adus aceste obiecte, se constata ca expertul desemnat in cauza nu a putut proceda la identificarea hainelor si incaltamintei reclamantilor, nefiind prezentate, astfel incat in conditiile in care reclamantii nu au precizat in actiune elemente de individualizare a acestor bunuri, instanta nu poate sa oblige paratii la restituirea acestor bunuri.

Referitor la caserolele solicitate de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere instanta va respinge aceasta cerere, deoarece nu au fost precizate in actiune elemente de individualizare a acestor caserole, nefiind suficienta recunoasterea paratilor privind aducerea de catre reclamanti a obiectelor sus mentionate in gospodaria paratilor.

In ceea ce priveste butelia de aragaz solicitata de reclamanti in actiune, instanta apreciaza ca nu s-a dovedit aducerea acestui bun de catre reclamanti in gospodaria paratilor. Mai mult, in interogatoriile luate paratilor nu a existat nici o intrebare cu privire la aceasta butelie.

Pe cale de consecinta, instanta va respinge cererea reclamantilor de obligare a paratilor sa restituie urmatoarele bunuri mentionate de reclamanti in capatul nr. 2 din cerere, respectiv o betoniera, o roaba, un polidisc mic, 1 covor persan, o canapea din stofa extensibila, 2 paturi plesce (pufoase), o aplica de tavan, hainele si incaltamintea reclamantilor, caserole si o butelie de aragaz.

In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de parati

Prin cererea reconventionala formulata paratii au solicitat obligarea reclamantilor la urmatoarele:

- sa demonteze, sa demoleze si sa ridice pretinsele imbunatatiri mentionate in actiunea principala pe de terenurile si din imobilele proprietatea paratilor din gospodaria acestora situata in com……………

- sa readuca la starea anterioara imobilele, constructiile aflate pe terenurile proprietatea paratilor din com……………

- sa restituie bunurile insusite ilegal, bunuri ce au fost enumerate in lista depusa la fila 174 dosar si anume: bucatarie de vara si o anexa langa bucatarie, 4 cotete de pasari cu padoc, 2 cotete de porci cu padoc, o anexa de furci, o moara de macinat boabe pentru faina, 60 placi azbociment, 3 porti de fier si tabla cu ornamente, 10 tevi de fier.

Potrivit dispozitiilor art. 494 alin. 3 teza finala din C.civ., daca cladirile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana de buna credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea cladirilor si lucrarilor, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.

Din analiza textului de lege mai sus amintit rezulta ca, situatia in care persoana care a realizat lucrari si constructii pe terenul proprietatea altei persoane este de buna credinta, proprietarul terenului nu va mai putea sa ceara obligarea acestuia la ridicarea lucrarilor si constructiilor realizate ori la readucerea la starea initiala a bunurilor asupra carora sau realizat lucrarile si constructiile.

Astfel cum s-a retinut deja in motivarea acestei sentinte, reclamantii sunt constructori de buna credinta, constatare care are efecte majore asupra primelor 2 solicitari ale paratilor din cuprinsul cererii reconventionale formulate, in sensul ca retinerea bunei credinte a reclamantilor impiedica posibilitatea paratilor de a mai cere ridicarea/demontarea/demolarea lucrarilor si constructiilor realizate ori readucerea la starea initiala a bunurilor asupra carora sau realizat lucrarile si constructiile.

Pe cale de consecinta, instanta va respinge primele doua solicitari ale paratilor din cuprinsul cererii reconventionale.

Referitor la solicitarea nr. 3 din cererea reconventionala, instanta retine urmatoarele:

Reclamantii in cuprinsul notei de sedinta depusa la dosar la fila 179 au precizat ca sunt de acord sa restituie paratilor moara de macinat si placile de azbociment, aspect fata de care instanta va dispune obligarea reclamantilor sa restituie paratilor aceste obiecte.

In ceea ce priveste solicitarea de restituire a celorlalte bunuri mentionate in  cererea reconventionala, respectiv bucatarie de vara si o anexa langa bucatarie, 4 cotete de pasari cu padoc, 2 cotete de porci cu padoc, o anexa de furci, 3 porti de fier si tabla cu ornamente, 10 tevi de fier, instanta constata ca din analiza materialului probator administrat referitor la cererea reconventionala, respectiv declaratii martori G. T.(fila 191), V. A. (fila 192), B. A. (fil. 196-197) si interogatoriile luate reclamantilor (fil. 181-184), nu s-a facut dovada faptului ca reclamantii si-ar fi insusit aceste obiecte.

In acest sens, martorul G. T. audiat la propunerea paratilor (fila 191), persoana care a lucrat impreuna cu paratul R. M. tatal la construirea bucatariei de vara, a precizat ca in momentul de fata acea bucatarie este in acelasi loc, aspect care se coroboreaza si cu mentiunile reclamantilor din cuprinsul notei de sedinta depusa la fila 179, in sensul ca acea bucatarie de vara exista si in prezent.

Instanta considera ca aspectele relatate de martora B. A. (fila 196) cu privire la cotetele de porci si de pasari nu sunt in masura sa fundamenteze solicitarea paratilor de restituire a acestor bunuri in conditiile in care aceasta martora a declarat ca a observat aceste cotete in gospodaria paratilor in perioada anului 2000, in conditiile in care martorul G. T. (fila 191) a precizat ca a construit impreuna cu paratul R. M. tatal cotetele pentru porci si pasari in perioada anului 2011.

Concluzionand cele expuse mai sus cu privire la cererea reconventionala formulata de parati instanta va admite in parte cererea reconventionala, va obliga reclamantii sa restituie paratilor moara de macinat boabe si cele 60 placi de azbociment,urmand sa respinga celelalte capete ale cererii reconventionale.

Cu privire la cheltuielile de judecata

Paratii R. M. tatal si R. P. au precizat cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei faptul ca nu solicita cheltuieli de judecata.

Reclamantii R. M. fiul si R. G. au solicitat obligarea paratilor la plata urmatoarelor cheltuieli de judecata:

- onorariu avocat – 1500 lei

- onorariu expert  - 600 lei

- taxa de timbru – 6800 lei

- zile 3 martori audiati de instanta – 3 x 50 lei = 150 lei

- zile prezenta la instanta – 6 zile x 2 x 50 lei = 600 lei

- transport la instanta 6 zile x 2 x 30 lei = 360 lei

- transport martori 3 x 30 lei = 90 lei.

Reclamantii au depus la dosar în original chitanţa nr. 2388/10.01.2013 privind plata sumei de 1500 lei reprezentând onorariu avocat B. A.. Faţă de înscrisul doveditor depus la dosar, întrucât reclamantii au făcut dovada acestei cheltuieli de judecată, instanţa va obliga paratii in solidar la plata sumei de 1500 lei – onorariu avocat.

Cu privire la suma de 600 lei solicitata cu titlu de onorariu expert desemnat in cauza R. P., instant retine ca la dosar a fost depusa chitanta nr. 3688798/1 din 27.05.2013 privind achitarea de catre reclamantul R. M. fiul a sumei de 600 lei, cu titlu de onorariu expert (fila 131), motiv pentru care instanta va obliga paratii in solidar la plata sumei de 600 lei – onorariu expert.

In ceea ce priveste contravaloarea taxelor de timbru, instanta constata ca la dosar a fost depusa chitanta nr. 507-28-0008 din 28.01.2013 (fila 37) privind achitarea sumei de 1811 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si chitanta nr. 510-276-0102 din 03.10.2013 privind achitarea sumei de 4928,16 lei reprezentand taxa judiciara de timbru. Pe cale de consecinta instanta va obliga paratii in solidar la plata sumei de 6739,16 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru.

Referitor la celelalte sume solicitate de reclamanti cu titlu de cheltuieli de judecata, respectiv: - zile 3 martori audiati de instanta – 3 x 50 lei = 150 lei

- zile prezenta la instanta – 6 zile x 2 x 50 lei = 600 lei

- transport la instanta 6 zile x 2 x 30 lei = 360 lei

- transport martori 3 x 30 lei = 90 lei,

instanta constata ca reclamantii nu au facut dovada acestor pretentii in conditiile in care nici unul din inscrisurile depuse in prezentul dosar nu fac referire la aceste aspecte, neexistând documente justificative care sa vina in sprijinul solicitarilor acestora, astfel că instanţa nu va dispune obligarea paratilor la plata acestor sume.

Pe cale de consecinţă, instanţa va obliga paratii in solidar la plata către reclamanti a sumei de 8839,16 lei, reprezentînd cheltuieli de judecată – onorariu avocat, onorariu expert şi taxa de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâţi.

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii R. M. fiul şi  R. G., domiciliaţi în Tg-Jiu,……………judeţul Gorj în contradictoriu cu pârâţii R. M. tatal şi R. P., domiciliaţi  în comuna…………, judeţul Gorj, având ca obiect  pretenţii.

Obligă pârâţii în solidar să plătească reclamanţilor suma de 142.039 lei, reprezentând 70 % din contravaloarea îmbunătăţirilor, renovărilor, lucrărilor şi construcţiilor aferente capătului nr. 1 din  acţiune, contravaloare stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză.

Obligă pârâţii să restituie reclamanţilor următoarele bunuri menţionate în capătul nr. 2 din acţiune: 2 roabe, 2 săpători, 1 baros, 1 hidrofor, o rotopercutantă, o bormaşină, un ambraiaj de motosapă, o trusă de scule tubulară, 10-15 chei fixe şi inelare, 1 mocs, o drujbă electrică, un polidisc mare, o rindea electrică de mână, 2 ferestraie de mână, o secure, un pendular electric, un circular electric, o mobilă living compusă din vitrină de perete cu mai multe corpuri, 2 mese sticlă, un colţar de stofă şi unul imitaţie piele, o mobilă dormitor, compusă din şifonier cu 4 uşi, pat dublu cu salea relaxa, 2 noptiere, comodă şi măsuţă de toaletă cu oglindă, 2 covoare persane, 2 traverse persane, o mobilă de sufragerie compusă dintr-un corp pe tot peretele, 4 scaune imitaţie piele cu spătar, o vitrină, un şifonier cu două uşi, saltea relaxa, 2 comode tv, 3 televizoare color respectiv un televizor LCD Samsung de 92 cm, un televizor marca Panasonic, un televizor marca Orion, o canapea din stofă extensibilă, o mobilă de bucătărie completă compusă din corpuri suspendate, masă, blat, chiuvetă şi colţar cu masă, o ladă frigorifică orizontală, un cuptor cu microunde, un aragaz cu grill, o hotă electrică, o maşină tocat carne, o maşină tocat roşii, 3 vase yena pentru cuptor, un serviciu porţelan de masă pentru 6 persoane, 25 farfurii, 25 castronele, 25 furculiţe, 25 linguri, un mixer, 50 pahare mici şi mari, o pilotă, un set de pat dublu din mătase compusă din pilotă, cearceaf şi 5 perini, o pătură plescă (pufoasă), 2 lenjerii de pat, un mobilier de baie complet cu 2 WC, 2 chiuvete, 2 cazi baie, 2 oglinzi, dulăpior baie, perdele de mătase şi draperii, o sobă de teracotă, un set oală inox, un boiler inox pe lemne, 3 lustre pentru tavan, 7 aplice electrice de perete, 6 aplice de tavan.

Obligă pârâţii în solidar să plătească reclamanţilor contravaloarea unui mocs stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză.

Respinge cererea reclamanţilor de obligare a pârâţilor să restituie reclamanţilor următoarele bunuri: o betonieră, o roabă, un polidisc mic, 1 covor persan, o canapea din stofă extensibilă, 2 pături plesce (pufoase), o aplică de tavan, hainele şi încălţămintea reclamanţilor, caserole, o butelie de aragaz.

Admite în parte cererea reconvenţională formulata de pârâţii R. M. tatal şi R. P. in contradictoriu cu reclamantii R. M. fiul şi  R. G..

Obligă reclamanţii R. M. fiul şi R. G. să restituie pârâţilor R. M. tatal şi R.  P. o moară de măcinat boabe şi 60 plăci azbociment.

Respinge celelalte capete ale cererii reconvenţionale.

Obligă pârâţii în solidar la plata către reclamanţi a sumei de 8839,16 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs  în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22.11.2013.

PREŞEDINTE,

 C. F.

Grefier,

 M. M.

Domenii speta

Spete similare