Somatie de Plata

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 295

Şedinţa publică de la 02 Februarie 2009

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea somaţiei de plata la data de 17.09.2008 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr.4480/327/2008 creditoarea _ a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să someze debitorul _ să achite creditoarei suma de 5069,02 lei, reprezentând contravaloarea reparaţiilor efectuate la autoturismele de tip Cielo şi Espero, să achite dobânzi de 0,1 % pe zi de întârziere, precum şi să dispună obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată

În motivarea cererii se arată că s-au solicitat şi s-au efectuat reparaţii la autoturismele cu nr. de înmatriculare:  TL-75-DAN şi TL-74-VAS în valoare totală de 8530,02 lei, conform facturilor anexate, din care s-a achitat parţial de către debitor suma de 3461 lei, conform chitanţelor anexate, rămânând rest de plată suma de 5069,02 lei.

În drept, creditoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile O.G. nr.5/2001 privind procedura somaţiei de plată.

În dovedirea cererii creditoarea a depus la dosar următoarele înscrisuri: devize lucrări service auto (f. 8, 9, 11, 13, 15, 16, 18), factura fiscale (f.7, 10, 12, 14, 17), chitanţă (f.6).

În temeiul art.242 C.proc.civ, creditoarea a solicitat judecarea în lipsă.

Acţiunea a fost legal timbrată în conformitate cu art.3 lit.o1) din Legea nr. 146/1996 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, cu suma de 39 lei şi cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

Deşi legal citat cu această menţiune, debitoarea nu a formulat întâmpinare însă s-a prezentat în faţa instanţei şi a arătat că cele două autoturisme au cu totul alţi proprietari, decât debitorul arătat în acţiune, depunând în acest sens certificatele de înmatriculare ale celor două maşini.

În cauză a fost încuviinţată şi s-a administrat proba cu înscrisurile anexate la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Somaţia de plată este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, de soluţionare a cererilor de pretenţii prin care se tinde la obţinerea unui titlu executoriu.

Conform art.1 alin.1 din O.G. nr.5/2001, procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

Procedura somaţiei de plată presupune, conform art.1 din O.G. nr.5/2001 valorificarea dreptului de creanţă al creditoarei, printr-o modalitate facilă, accelerată, condiţionată de existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibilă care nu este combătută de către cealaltă parte prin apărări apte să pună în discuţie aceste elemente.

În cauză, instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de exercitare a acţiunii pe calea somaţiei de plată.

În speţă, debitorul contestă faptul că acesta ar datora creditoarei vreo sumă de bani arătând că cele două autoturisme au cu totul alţi proprietari, decât debitorul arătat în acţiune, depunând în acest sens certificatele de înmatriculare ale celor două maşini.

Astfel, având în vedere că procedura reglementată de O.G. 5/2001 este o procedură rapidă, care are ca scop realizarea creanţelor certe, lichide şi exigibile şi care nu presupune decât o pipăire a fondului raportului obligaţional dintre părţi. Or, în speţă, prin obiecţiile invocate de debitor neîndeplinirea condiţiilor creanţei, în sensul dispoziţiilor O.G. 5/2001, soluţionarea cauzei presupune o cercetare a fondului litigiului, pentru că nu se poate stabili indubitabil de partea cui se află aparenţa dreptului său. Acest caracter specific procedurii, de pipăire a fondului, rezultă şi din interpretarea dispoziţiilor art.111 din OG 5/2001, care dispune că „ordonanţa privind somaţia de plată nu are autoritate de lucru judecat privitor la fondul raporturilor juridice dintre părţi”.

Prin urmare, având în vedere că pretenţiile creditoarei nu sunt justificate, în baza art.1 şi 7 din O.G. nr.5/2001, instanţa va respinge cererea formulată de aceasta ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare