Declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în camera preliminară. Competenţă personală.

Sentinţă penală 39 CP din 13.11.2015


Prin încheierea nr. 39 CP din 9.03.2015 instanţa a dispus următoarele:

„În baza art. 346 alin.1 şi alin. 6 Cod procedură penală  raportat la art. 47 alin.2 Cod procedură penală şi art.50 Cod procedură penală, constatând necompetenţa materială a Judecătoriei Iaşi, declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii V., trimis în judecată prin rechizitoriul emis la data de 25.11.2014 în dosarul penal nr. 149/P/2014 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi pentru săvârşirea infracţiunii de „complicitate la tâlhărie” prev. şi ped. de art. 48 Cod penal raportat la art.234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal şi art.5 Cod penal,  C., trimis în judecată prin rechizitoriul emis la data de 25.11.2014 în dosarul penal nr. 149/P/2014 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi pentru săvârşirea infracţiunii de „tâlhărie” prev. şi ped. de art.234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal şi art.5 Cod penal şi V.V., trimis în judecată prin rechizitoriul emis la data de 25.11.2014 în dosarul penal nr. 149/P/2014 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi pentru săvârşirea infracţiunii de „tâlhărie” prev. şi ped. de art.234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal, art.38 alin.1 Cod penal  şi art.5 Cod penal, în favoarea Tribunalului Iaşi.”

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

 Prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpaţilor V.V. şi C. că, în seara zilei de 21.04.2012, în jurul orelor 2215, prin  exercitarea de acte de violenţă, au deposedat-o pe  persoana vătămată de poşeta personală cu bunuri şi bani şi de un telefon mobil marca Sony Ericsson pe care îl ţinea în mână, în timp ce aceasta se deplasa pe o stradă situată între complexul comercial Avram Iancu şi blocurile de pe str. Splai Bahlui din municipiul Iaşi. 

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a reţinut în sarcina inculpatului V. (sergent major în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ilfov la momentul respectiv) că, după o înţelegere prealabilă cu ceilalţi inculpaţi, a asigurat paza în timp ce persoana vătămată era deposedată prin violenţă de bunuri si bani de ceilalţi coinculpaţi, aflându-se la o distanţă de aproximativ 10 metri de locul faptei, după care a beneficiat de suma de bani obţinută prin valorificarea telefonului mobil sustras şi a sumei de 40 lei sustrase.

În procedura de cameră preliminară, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi a invocat excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Iaşi şi a solicitat judecătorului de cameră preliminară ca, în baza disp.art.50 Cod procedură penală raportat la art.54 alin.1 lit.d Cod procedură penală, să dispună declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, instanţă competentă care, de altfel, a şi fost sesizată iniţial cu rechizitoriul emis la data de 25.11.2014  în dosarul penal nr. 149/P/2014.

Reţine judecătorul de cameră preliminară că, în conformitate cu dispoziţiile art. 342 Cod procedură penală, obiectul camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Nici inculpaţii şi nici apărătorii din oficiu ai acestora nu au invocat excepţii în procedura de cameră preliminară, însă au fost de acord cu excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Iaşi invocată în această procedură de către Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi.

 Analizând cu prioritate excepţia invocată, raportat la  actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, conţinutul rechizitoriului,  judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este întemeiată, având în vedere următoarele argumente:

 Dispoziţiile art.35 alin.1 Cod procedură penală instituie o competenţă generală a judecătoriei, stabilind că judecă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 37alin.1 Cod procedură penală, tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

 Potrivit dispoziţiilor art.56 alin.4 Cod procedură penală, în cazul infracţiunilor săvârşite de militari, urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar, iar potrivit dispoziţiilor art.56 alin.4 Cod procedură penală, procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanţa competentă potrivit art.44 Cod penal.

Dispoziţiile art. 44 Cod procedură penală fac referire la situaţiile de judecare a faptelor săvârşite de către militari şi civili, prevăzând regula potrivit căreia, după calitatea persoanelor, competenţa aparţine instanţei civile egală în grad cu cea militară.

Instanţa militară determinată potrivit regulilor generale de competenţă este Tribunalul Militar Iaşi (având în vedere că inculpatul V., la momentul reţinut în rechizitoriu ca fiind cel al comiterii faptei pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată în prezenta cauză penală – respectiv data de 21.04.2012 – era sergent major în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ilfov, calitate pe care o are şi în prezent, aşa cum rezultă din adresa nr.1615907/09.02.2015 emisă de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov – fila 82 dosar), iar prin aplicarea dispoziţiilor art.44 Cod procedură penală (ţinând cont de împrejurarea că activitatea infracţională reţinută în rechizitoriu este presupus a fi săvârşită de către inculpatul mai sus menţionat împreună cu două persoane civile, respectiv împreună cu inculpaţii V.V. şi C.), instanţa civilă competentă în cauza de faţă de Tribunalul Iaşi, respectiv instanţa civilă egală în grad instanţei militare, în condiţiile în care, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin.5 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, la data de 01.02.2014, Tribunalul Militar Iaşi a devenit echivalent în grad tribunalului.

Prin raportare la toate dispoziţiile legale anterior menţionate şi având în vedere, în acelaşi timp, dispoziţiile art. 346 alin.6 Cod procedură penală – potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară, dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 şi 51 (Cod procedură penală), care se aplică în mod corespunzător - în baza art. 346 alin.1 şi alin. 6 Cod procedură penală  raportat la art. 47 alin.2 Cod procedură penală şi art.50 Cod procedură penală, constatând necompetenţa materială a Judecătoriei Iaşi, judecătorul de cameră preliminară a declinat competenţa de soluţionare a cauzei.

Domenii speta