Nulitate contract vânzare cumpărare

Sentinţă civilă 1003 din 13.05.2015


Lipsă calitate procesual activă privind cererea având ca obiect nulitatea relativă a contractului de vânzare-cumpărare, pentru preţ fictiv, reclamantul putând să-şi realizeze drepturile conferite şi protejate prin art. 1089, art. 1091 şi urm. cod civil doar pe calea constatării unei simulaţii, (donaţie deghizată), acţiune în care ar avea calitate procesuală activă în baza art. 1289 cod civil. 

Prin acţiunea civilă înregistrată la TCS, reclamantul IMŞ  a chemat în judecată pe pârâta FL solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr….de BNP CM, pentru preţ fictiv şi necompetenţa teritorială a notarului public. În motivare s-a arătat că preţul contractului de vânzare cumpărare, aşa cum se menţionează în contract, este de …lei, preţ cu privire la care părţile contractante au declarat în faţa notarului public că a fost achitat, însă, în realitate, preţul nu a fost niciodată achitat, aspect rezultat din declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală în dosar nr…./2/P/2014, de către pârâtă precum şi de martorii asistenţi la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, care au arătat în declaraţiile lor faptul că, în realitate  suma de 844,636 lei, nu a existat niciodată şi nu a fost achitată  niciodată vânzătorului, astfel, preţul a fost fictiv, părţile neintenţionând  să-l achite  încaseze. S-a invocat şi un alt motiv de nulitate, dat de necompetenţa teritorială a notarului public, invocându-se dispoziţiile art. 11 din Legea 36/1995, având în vedere că actul a fost întocmit de un notar public din Caransebeş, acesta a încălcat limitele de competenţă teritorială, actele fiind semnate pe raza Judecătoriei Reşiţa. Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului arătând că singurul care ar fi putut promova o acţiune putea fi înstrăinătorul-vânzător, concubinul pârâtei şi nu fiul acestuia-reclamantul din cauză. S-a mai arătat că, concubinul pârâtei a dispus în mod voluntar de bunurile sale, actul de înstrăinare întocmindu-se în formă autentică, la insistenţele acestuia, tocmai pentru a o proteja pe pârâtă, ştiind că este grav bolnav şi că are un fiu dintr-o relaţie anterioară, cu care a întrerupt orice relaţie de la divorţul de mama acestuia . Pârâa mai arată că bunurile imobile ce fac obiectul litigiului nu fac parte din masa succesorală, reclamantul neavând calitatea de moştenitor, urmare a faptului că vânzarea s-a realizat anterior decesului concubinului său. Tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active cu privire la petitul având ca obiect anularea contractului pentru preţ fictiv, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active cu privire la petitul având ca obiect anularea contractului pentru necompetenţa teritorială a notarului şi a respins acţiunea civilă formulată de reclamant, reţinându-se că tatăl reclamantului, IIŞ a vândut concubinei sale - pârâta FL, prin contract autentificat, cinci imobile, preţul contractului fiind plătit anterior încheierii şi autentificării convenţiei. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active referitoare la petitul având ca obiect anularea contractului pentru preţ fictiv, instanţa constată că este întemeiată, fiind invocate disp. art. 1665 alin. 1 cod civil, raportat la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, care prevăd sancţiunea nulităţii relative a contractului, în cazul preţului fictiv, iar art. 1248 alin. 2 cod civ. prevăd că nulitatea  relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziţia legală încălcată. S-a menţionat că, deşi practica  şi doctrina includ în această categorie, pe lângă partea din contract şi pe succesorii inter vivos sau mortis causa ai acestei părţi, se constată că reclamantul (succesor mortis causa) nu are calitatea procesuală activă, susţinându-se că disp. art. 1248 alin. 1 cod civil impun, ca o primă condiţie, încălcarea unui interes particular. Acest interes nu există în patrimoniul reclamantului  întrucât tatăl său, în situaţia preţului fictiv prezentată de reclamant, a iniţiat împreună cu concubina sa realizarea unei simulaţii, acceptând faptul că nu va primi nici un preţ în schimbul transmiterii proprietăţi pentru cele cinci imobile. Astfel, în aceste circumstanţe pe care instanţa le analizează doar cu o posibilitate, având în vedere că atunci când stabileşte existenţa sau inexistenţa calităţii procesuale active trebuie să analizeze identitatea dintre persoana reclamantului şi persoana ce se pretinde titulara dreptului dedus judecăţii, tatălui reclamantului nu i s-a încălcat un interes particular, astfel cum impune art. 1248 alin. 1 cod civil. Doar  în cazul în care ar fi existat o încălcare a unui interes particular  s-ar fi transferat în patrimoniul succesorului dreptul de a invoca acea încălcare, în baza art. 1248 alin. 2 cod civil. Instanţa a menţionat că reclamantului i s-a adus totuşi atingere a unui interes particular, interes care însă nu s-a născut în patrimoniul său, ca urmare a existenţei prevederilor art. 1248 alin. 2 cod civil, ci ca urmare a drepturilor conferite  şi protejate prin art. 1089, art. 1091 şi urm. cod civil. Aceste drepturi, însă, reclamantul nu şi le poate realiza printr-o cerere de chemare în judecată având ca obiect nulitatea relativă a contractului de vânzare-cumpărare pentru preţ fictiv, neavând calitate procesuală activă, ci doar pe calea constatării unei simulaţii, (donaţie deghizată), acţiune în care ar avea calitate procesuală activă în baza textelor de lege arătate anterior şi ale art. 1289 cod civil. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active, referitoare la petitul având ca obiect anularea contractului, instanţa constată că este neîntemeiată, întrucât reclamantul susţine că s-a încălcat o competenţă teritorială exclusivă, fapt ce determină o nulitate absolută a  actului întocmit  de notar, consecinţa fiind aceea, conform art. 1247 cod civil, că orice persoană interesată poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale. Cu privire la acest motiv de nulitate a contractului, instanţa, văzând prevederile art. 15 Legea nr.36/1995, constată că este neîntemeiat, întrucât acest text de lege instituie o competenţă teritorială exclusivă doar în situaţiile p0revăzute expres la literele a) - g), situaţii în care nu se regăseşte cea de faţă.