Obligatia de a face

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vînju Mare la 03.10.2013, reclamanta G.T.a chemat în judecată pe pârâta SC CO SRL, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta să fie obligată la ridicarea cablurilor de fibră optică care traversează terenul proprietatea reclamantei, teren situat în comuna Punghina, judeţul Mehedinţi; să-i plătească despăgubiri în valoare de 300 lei/lună pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acţiunii respectiv pentru perioada 01.09.2010 până în prezent ori în caz contrar obligarea pârâtei să-i plătească o chirie lunară de 300 lei care reprezintă prejudiciul cauzat pentru lipsa de folosinţă a terenului respectiv şi pentru viitor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este proprietara suprafeţei de 8.355 m.p. teren situat în T 43/3, P 1A/1 cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1 înscris în CF 91/N, situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, conform contractului de donaţie autentificat sub nr.404/15.02.2006. Arată că pe acest teren pârâta SC CO SRL a introdus cablu subteran de  fibră optică fără a avea consimţământul reclamantei, atingând în acest fel prerogativele dreptului său de proprietate.

Susţine că datorită acestui cablu de fibră optică, care traversează pe toată lungimea terenului de 165,09 m şi o lăţime de 6 m, având în vedere amplasamentul terenului lângă drumul european DN 56A, nu poate cultiva viţă de vie, întrucât este posibil ca organele active ale unor utilaje precum şi irigarea terenului, să pună în pericol fie personalul executat, fie instalaţia şi deşi a luat legătura cu reprezentanţii firmei pentru a ajunge la o înţelegere cu privire la situaţia terenului, nu au reuşit să soluţioneze amiabil această chestiune.

 În dovedirea acţiunii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori şi expertiză, probe încuviinţate de instanţă, depunând la dosar  act de dezmembrare şi contract de donaţie autentificat sub nr.404/15.02.2006, adeverinţa nr.2901/13.11.2008 eliberată de Primăria comunei Punghina, Încheierea nr.536 eliberată de Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară Mehedinţi Biroul de Carte funciară Vînju Mare, extras de carte funciară, certificat de informare nr.16/02.07.2013, împuternicire avocaţială,  copie S.C nr.2393/29.10.2012 pronunţată de Judecătoria Vînju Mare, chitanţa privind dovada achitării taxei de timbru.

Pârâta SC CO SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, precum şi cerere reconvenţională prin care a solicitat constatarea dreptului de trecere pentru fibra optică proprietatea pârâtei, existentă în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, la adâncimea existentă de 0,60 m, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligaţiei colaterale de plată din partea sa a unei despăgubiri de 0,5 euro/1 metru liniar/1 an, pe toată durata existenţei fibrei optice; obligarea pârâtei reconvenţionale ca să-i permită dreptul de trecere pentru efectuarea unei lucrări de adâncire a locului de amplasare a fibrei optice de la adâncimea existentă de 0,60 m la 1 m adâncime, în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligaţiei colaterale de plată a unei despăgubiri de 0,1 euro/1 metru liniar/1 an şi restabilirea situaţiei anterioare efectuării acestor lucrări de trecere, cu cheltuieli de judecată.

La dosarul cauzei, pârâta a depus împuternicire avocaţială, ordinul de plată nr.5689010 din 23.06.2015 privind achitarea taxei de timbru.

De asemenea, pârâta a depus răspunsurile la interogatoriul formulat de reclamantă.

Totodată, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtei, precum şi întâmpinare la cererea reconvenţională depusă de pârâtă, prin care a solicitat respingerea cererii reconvenţionale formulată de pârâtă, invocând în principal excepţia prematurităţii formulării cererii de constituire a unui drept de servitute şi în subsidiar respingerea ca neîntemeiată a cererii, având în vedere faptul că, constituirea unui drept de servitute ar însemna o nouă limitare în exercitarea dreptului său de proprietate.

A anexat la dosar în copie raport de expertiză tehnică şi supliment la raport efectuat în dosarul nr.448/332/2011 al Judecătoriei Vînju  Mare şi raport de expertiză tehnică efectuat în dosarul nr.6911/101/2009 al Tribunalului Mehedinţi.

De asemenea, pârâta SC CO SRL a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de reclamantă, prin care a solicitat respingerea excepţiei prematurităţii ca neîntemeiată.

Instanţa prin Încheierea din data de 21.05.2014, a respins excepţia  prematurităţii formulării cererii de constituire a unui drept de servitute invocată de reclamantă având în vedere că procedura reglementată de art.23, 27 din OUG 79/2002 reluată prin Lg.154/2012, se desfăşoară înainte de efectuarea lucrărilor asupra proprietăţii, astfel că pentru a nu încălca dreptul de acces la o instanţă, recunoscut de art.6 CEDO, instanţa va analiza pe fondul cauzei condiţiile de exercitare ale dreptului de servitute solicitat.

Reclamanta a solicitat în dovedirea acţiunii, audierea martorilor T.G. şi R.A., iar pârâta a solicitat proba cu interogatoriul reclamantei.

 Din depoziţia martorei T.G., se reţine faptul că înainte de instalarea cablurilor de fibră optică a participat la muncă pe terenul în litigiu, fiind cultivat cu cereale şi alte leguminoase. După instalarea cablului reclamanta nu a mai cultivat terenul, întrucât tractoriştii refuzau să are terenul de teamă să nu distrugă cablurile. Terenul este propice pentru cultura de viţă de vie, întrucât în perioada cooperatistă pe terenurile din zonă a fost plantată viţă de vie.

Totodată martora R.A., a declarat că reclamanta are un teren pe care am muncit şi eu pe acest teren este îngropat un cablu, de când s-a instalat cablul reclamanta nu a mai putut ara terenul. Reclamata vrea să cultive viţă de vie pe acest teren, nici terenurile învecinate nu sunt lucrate, acestea fiind păşuni. Înainte de introducerea cablului reclamanta cultiva grâu şi porumb pe terenul respectiv. Terenul respectiv era productiv obţinându-se recolte bune. Nu a văzut viţă de vie cultivată în aceiaşi tarla. Exista vită de vie pe vremea CAP-ului, după aceea terenurile nu au mai fost lucrate. Crede că pe teren se poate cultiva vită de vie. Nu a văzut acumulări de apă pe terenul respectiv, terenul este mai nisipos, oamenii din sat ştiu de existenţa cablului, nu ştie dacă au fost anunţaţi anterior introducerii acestuia, ştie că tractoriştii au refuzat să intre pe terenul respectiv din cauza cablului. A auzit vorbind despre refuzul tractoriştilor de a intra pe terenul respectiv. Nu ştie dacă există altă cale de acces la teren cu excepţia drumului naţional şi nici cum se făcea accesul pe teren înainte de introducerea cablurilor.

 Din interogatoriul luat reclamantei la cererea pârâtei, se reţine faptul că  la data instalării cablurilor nu a putut identifica pe nimeni ca fiind proprietar asupra terenului, actul de donaţie, inclusiv lucrările de cadastru fiind efectuate după această dată (data lucrărilor pe teren), potrivit documentelor depuse la dosar; că reclamanta nu a putut să-şi dea acordul întrucât a devenit proprietară după încheierea contractului de donaţie; că este de acord cu începerea negocierilor; că a solicitat să se stabilească un drept de servitute însă aceasta a refuzat, fiind de acord cu achitarea sumei de 0,5 eur/1 m.l./1 an, pe toată durata existenţei fibrei optice iar în subsidiar dacă nu se acceptă prima variantă plata sumei de 0,1 eur/1 m/1 an în cazul în care va coborî în adâncime fibra optică cu încă 0,40 m conform celor solicitate în cererea reconvenţională.

 În şedinţa publică din 02.10.2014, apărătorul reclamantului a solicitat administrarea de noi probe şi efectuarea unei expertize agricole având ca obiective :

I - să se stabilească dacă cablul de fibră optică traversează terenul proprietatea reclamantei, să se stabilească adâncimea la care este situat şi distanţa faţă de axul drumului, dacă se află amplasat în zona de siguranţă sau în zona de protecţie a drumului.

II - să se stabilească contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului pe care se află instalate cablurile, pe mp, pe lună/pe an, pentru perioada 01.09.2010 şi până în prezent, să se actualizeze suma ca rata inflaţiei, având în vedere categoria de folosinţă şi realizarea unor culturi de viţă de vie, sa se stabilească dacă o anumită suprafaţă de teren a devenit imposibil de utilizat şi sa se măsoare aceasta, tară de precizările de ia obiectivul 2, să se stabilească contravaloarea chiriei pentru terenul -ie rare sunt instalate cablurile, pe mp, pe lună/pe an calendaristice,să se stabilească dacă terenul proprietatea reclamantei mai poate fi folosit pentru plantarea viţei de vie după introducerea cablurilor de fibră ontici,să se precizeze dacă sunt lucrări agricole care nu mai pot n întreprinse de către reclamantă pe acest teren şi să se menţioneze care sunt acestea.

 De asemenea, pârâta a depus la dosar obiectivele ce urmează a fi avute în vedere la efectuarea raportului de expertiză şi anume:

I.a) Ce lungime are cablul de fibră optică ce traversează suprafaţa terenului şi dacă acest cablu sau este situate în subteran sau la suprafaţă şi la ce adâncime?b) Din raportul lungime de 165,09 m faţă de grosimea fibrei de 2 cm, cât m3 volum de teren ocupă fibra optică?c) Ce grosime are cablul de fibră optică şi dacă se confirm sau nu relatarea reclamantei că această fibră este de 1 m grosime:"traversată pe toată lungimea terenului, respectiv 165,09 m şi pe o lăţime de 1 m de cablul de fibră optică"?Se confirmă sau nu afirmaţia reclamantei?

II. Având în vedere intenţia reclamantei declarată în acţiunea introductivă cum că doreşte să se lanseze în viticultură, noul expert să răspundă la următoarele: a)Dacă în vecinătatea terenului din litigiu există culturi de viţă de vie şi care este cea mai apropiată plantaţie de viţă de vie din zonă?b)La ce distanţă de drum este plantată cel mai apropiat butaş de viţă de vie de marginea drumului, ? c)în caz de plantaţie nouă, ce adâncime se recomandă pentru plantarea butaşului, dacă se confirm în zonă, groapa se sapă la o adâncime de 0,50 m? d)Dacă s-ar săpa mai adânc exact la adâncimea la care este aşezată subteran cablul de fibră optică, deci la 0,60 m, din punct de vedere al dezvoltării rădăcinilor butaşului, ar fi afectată viţa de vie, în sensul că ar produce la puţin struguri? Dacă da, atunci cum se explică din punct de vedere vegetative că în cazul în care există o fibră optică de 2 cm dedesubtul rădăcinii butaşului, atunci dezvoltarea rădăcinilor este compromisă sau nu şi se produce o cantitate mai redusă de struguri, sau nu este nici o diferenţă? e)Dacă pichetarea terenului pentru pregătirea plantaţiei este compromisă sau nu din cauza fibrei optice aşezată subteran (distanţa între plante în rând şi distanţa între rânduri)? f)Dacă familia G.T.are sau nu în exploatare proprie plantaţii de viţă de vie?a)pe o lungime de 165,09 m şi 2 cm grosimea aflată în subteran de 0,60 m?b)pe o lungime de 165,09 m şi 1 m lăţime pe suprafaţa terenului.c)Ce cantitate de viţă de vie se produc anual pe 1 Ha de teren pe terenul cel mai apropiat faţă de terenul din litigiu?d)La ce altceva, la ce fel de activităţi aducătoare de venituri ar putea folosi cineva un volum de pământ în lungime de 165,09 m şi 2 cm grosime, la o adâncime de 0,60 m?e)Este sau nu imposibilă folosirea terenului pentru cultura de viţă de vie?

V.Dacă cablul de fibră optică s-ar cobori la o adâncime de 1 m în subteran, atunci tot ar fi afectată cultura de viţă de vie şi dacă da atunci să se explice ştiinţific.

 În cauză a fost numit expert P.V. cu un onorariu provizoriu de 600 lei, ce a fost achitat de către reclamantă.

Prin raportul de expertiză întocmit de expert P.V., se concluzionează că pe toată lungimea terenului proprietatea reclamantei, traversează cablul de fibră optică de la Nord la Sud pe o distanţă de 165,09 m. Suprafaţa de 1122,61 ce formează o bandă pe toată lungimea de 165,09, devine neutilizabilă pentru înfiinţarea unei plantaţii de viţă de vie, iar contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului (actualizată cu rata inflaţiei) în suprafaţă de 1122,61 m.p. este de 23.967,70 lei pentru perioada 01.09.2010 şi până în prezent, revenind 0,3558 lei/m.p./lună, 4,26 lei/m.p./an. Se arată că contravaloarea chiriei pentru terenul pe care sunt instalate cablurile de fibră optică este de 0,3558 lei/m.p./lună, 4,26 lei/m.p./an calendaristic.

 Totodată, se arată că pe suprafaţă de 1122,61 m.p. aferente cablurilor de fibră optică, reclamanta nu mai poate efectua unele lucrări ale solului: desfundarea, afânarea adâncă, deplasarea cu unele utilaje grele, unele amenajări pentru irigaţii.

 În şedinţa publică din 29.01.2015 apărătoarea pârâtei, a invocat nulitatea raportului de expertiză, întrucât cercetarea la faţa locului nu s-a făcut conform dispoziţiilor legale,  înscrisul aflat la fila  121 din dosar nu întruneşte  condiţiile prevăzute  de lege, privind convocarea, arătând  că vătămarea produsă prin necitarea conf. art. 335 alin.1 C.p.c., este că,  partea pe care o reprezintă,  nu şi-a putut desemna un reprezentant, care să participe la faţa locului, când s-au făcut lucrările  pentru raportul de expertiză.

 Astfel, instanţa a admis excepţia nulităţii procedurii de citare a pârâtei de către expertul Judiciar P.V. şi a anulat procedura de citare a pârâtei de către expertul judiciar precum şi raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză.

 Astfel, la termenul din 12.03.2015 instanţa a numit un nou expert prin tragere la sorţi pe S.G. cu un onorariu provizoriu în cuantum de 600 lei în sarcina reclamantei, cu aceleaşi obiective şi a încuviinţat cererea pârâtei de desemnare în calitate de expert parte a expertului P.I., depunând la dosar contractul de servicii încheiat cu expertul parte şi ordin de plată nr.5475306.

Din raportul de expertiză efectuat de expert S.G. se reţine faptul că lungimea suprafeţei traversată de cablul de fibră optică  este de 165,9 m. Cablul este situat în subteran la o adâncime (măsurată de la suprafaţa solului până la marginea superioară a cablului) este de 70 cm, iar la circa 300 m spre NE de terenul aflat în litigiu există plantaţiile de viţă de vie cu o suprafaţă de peste 400 Ha aparţinând SC Te SRL, respectiv SC A.E. SRL .

 Se arată că nu există nici un butaş de viţă de vie „plantat la marginea drumului pe terenul aflat în litigiu. Lipsa de folosinţă este cauzată de existenţa cablului de fibră optică la O adâncime de 0,7 m.

 Pe terenul aparţinând reclamantei, când nu avea instalat în subteran cablul la adâncimea şi lungimea prezentate mai sus era posibilă folosirea sa pentru cultura de viţă de vie. Actualmente este imposibilă folosirea suprafeţei de 1.017 mp teren (165,9m x6m), căruia i-a fost schimbată categoria de folosinţă de la „arabil" într-o categorie de folosinţă „purtătoare"de cablu optic în subteran, la o adâncime de 0,7 m, cu influenţe negative asupra sistemului radicular al plantelor.

Cablul de fibră optică traversează de la Nord la Sud terenul proprietatea reclamantei, la o depărtare faţă de axul drumului de 11 m. Adâncimea la care este situat la 70 cm (măsurată de la suprafaţa solului până la marginea superioară a cablului). Cablul de fibră optică este amplasat în interiorul zonei de protecţie a drumului.

 Contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului pe care se află instalate cablurile

este de: a) 0,25 lei/mp/lună, b) 3 lei/mp/an. Pentru perioada 01.09.2010 până la data de 15.04.2015, data efectuării prezentei expertize tehnice judiciare, având în vedere cultura viţei de vie pe struguri de vin, pe suprafaţa de 1.017 mp, actualizată cu rata inflaţiei este de  33.682,52 lei (1017 mp x 0,25 lei/mp/lună x 56 luni + 19.190,27 rata inflaţiei/perioadă).

Suprafaţa de 1017 mp a devenit imposibil de utilizat  pentru cultura viţei de vie întrucât pe lungimea de 169,5 m şi lăţimea de 6 m nu pot acţiona utilaje grele de scarificat, de desfundat, respectiv nu poate fi irigată, nici la înfiinţarea plantaţiei de vie, nici în perioadele în care trebuie efectuate lucrări specifice de întreţinerea plantaţiei.

Pentru stabilirea chiriei pentru terenul pe care sunt instalate cablurile,având în vedere prevederile Legii Arendării, clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate şi valoarea punctului de bonitate, subsemnatul propun a se stabili o chirie de 0,1464 lei/mp/an, revenind pentru suprafaţa de 1017 mp o chirie de 148,88 lei/an.

 Pe terenul proprietatea reclamantei, în suprafaţă de 1017 mp (lungime = 169,5 m şi lăţime = 6 m), aflată în zona cablurilor de fibră optică instalate în subteran, lucrările agricole care nu mai pot fi întreprinse de către reclamantă sunt : scarificare, desfundat, irigaţii, lucrări de nivelare mecanică a terenului.

Expertul parte P.I., concluzionează că lungimea suprafeţei traversată de cablul de fibră optică este de l65,09 m, cablul este situat în subteran la o adâncime (măsurată de la suprafaţa solului până la marginea superioară a cablului) de 70 cm.

Nu există nici un butaş de viţă de vie „plantat la marginea drumului pe terenul aflat in litigiu. Distanţa prevăzută de PROIECT TIP pentru înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiei de viţă de vie este de 2,2 m x 1 m. Prezenţa cablului de fibră optică nu duce la lipsa de folosinţă a terenului Terenul aparţinând reclamantei nu putea fi folosit nici înainte nici după instalarea cablului de fibră optică pentru cultura de viţei de vie datorită microclimatului zonei identificate cu aspect postăvit şi care datorită formei terenului duce la stagnarea apelor pluviare şi celor rezultate din topirea zăpezilor.

Excesul de umiditate în solurile compacte ca acela unde s-a făcut identificarea, influenţează negativ creşterea rădăcinii viţei de vie ca urmare a lipsei aerului şi a reducerii compuşilor fierului, ca urmare a gleizării solului, cu toate consecinţele ei. Dacă solul este saturat cu apă ramificarea rădăcinii este redusă sau nu are loc de loc şi chiar se întorc spre suprafaţă. în perioada inactivă excesul de umiditate duce la putrezirea rădăcinii viţei de vie.

Cablul de fibră optică a fost îngropat în zona de protecţie a DN 56A cum se vede şi din anexa nr. 1 a ordonanţei 43/1997 ataşată la raport şi traversează de la Nord la Sud terenul proprietatea reclamantei, la o depărtare faţă de axul drumului de 11 m. Adâncimea la care este situat este de 70 cm (măsurată de la suprafaţă solului până la marginea superioară a cablului). Cablul de fibră optică este amplasat în interiorul zonei de protecţie a drumului, şi nu se poate vorbi de lipsa de folosinţă a terenului pe care se află instalate cablurile cât timp terenul nu are altă categorie de folosinţă(arabil a fost, arabil este)

La raportul de expertiză efectuat de expert S.G., reclamanta a depus o cerere de îndreptare a unei erori materiale strecurată de expert în raportul de expertiză, în sensul că la fila 3, alineatul 8 din raportul de expertiză, menţionează că” i-a solicitat reclamantei acte doveditoare pentru obţinerea avizelor legale obligatorii la  proiectarea şi executarea lucrării de introducere a cablului subteran  pe un teren agricol, însă aceste acte au fost solicitate pârâtei, întrucât nu puteau fi deţinute decât de pârâtă.

Totodată pârâta a formulat obiecţiuni, susţinând că suma de 33.682,52 lei este determinată arbitrar, determinată arbitrar nu există nici un element de comparaţie, cu lipsa de folosinţă a vecinătăţilor, nefiind prezentate de expert elemente de comparaţie cu alte terenuri de acceaşi calitate din zonă, precum şi faptul că această sumă constituie venit net, nu diferenţă între venit şi cheltuieli.

Astfel, în mod eronat s-a stabilit lipsa de folosinţă faţă de un teren în suprafaţa de 1133,56 MP, în condiţiile în care s-a stabilit că fibra optică ocupă nu un teren, ci se află la o adâncime variabila de 55-60 cm.Nu se arată care este explicaţia pentru care ar trebui pichetată şi asigurată o zonă de protecţie lată de cel puţin 1,00 m, când nu au cerut acest lucru pe de o parte si pe de altă parte dacă grosimea cablului este de 2 cm, atunci cum se explică că totuşi se doreşte pichetarea unei lăţimi de 1 m. Consideră că în această situaţie ar trebui pichetată şi asigurată doar o suprafaţă de 0,02 m, ceea ce ar reduce mult cuantumul lipsei de folosinţă de la 1 EUR metru linear la 0,20 EUR metru linear.

 În şedinţa publică din 25.06.2015, instanţa a pus în discuţie obiecţiunile formulate de către părţi la cele două rapoarte de expertiză depuse la dosarul cauzei.

Totodată, apărătorul reclamantei a solicitat respingerea obiecţiunilor la raportul de expertiză formulate de pârâtă, arătând că expertul a răspuns atât la obiectivele propuse de reclamantă cât şi la cele propuse de pârâtă, iar afirmaţiile  pârâtei cum că nu s-a răspuns complet, nu sunt fondate. În ce priveşte părţile prezente la expertiză, consideră neconcludente aceste obiecţiuni, întrucât a fost prezent fratele reclamantei. 

Instanţa a admis  obiecţiunile formulate de reclamantă, cu privire la îndreptarea erorii materiale din raportul de expertiză.

În ce privesc obiecţiunile formulate de pârâtă, instanţa, având în vedere răspunsurile  limitative de la punctul I b, Ic,  II b şi II c, a admis în parte  obiecţiunile formulate de pârâtă prin apărător, în sensul ca expertul să răspundă detaliat şi nu limitativ la aceste obiective.

Totodată, a pus în vedere expertului să explice modul de calcul şi cum au fost determinate suma stabilită la punctul 2 a, respectiv contravaloarea lipsi de folosinţă (0,25 lei/m.p/ lună) şi dacă la stabilirea sumei respective reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă au fost luate în calcul şi cheltuielile efectuate cu  cultura viţei de vie.

Prin răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâtă la raportul de expertiză, expert S.G., a arătat că :

Lungimea suprafeţei nu este de 165,09 m ci de 165,9 m iar „grosimea totală" a cablului de fibra optică este de 10 cm şi nu de 2 cm. Aşadar cifrele enunţate în obiectivul Ib, sunt neconform realităţii constatate pe teren cu ocazia efectuării măsurătorilor din expertiză „grosimea totală = 10 cm", iar lungimea terenului care este traversată de cablul de fibră optică este de 165,9 m. In concluzie „fibra optică ocupă un volum  de 16,59 mc (165,9 m x 0,1 m).

Prin axul gropii efectuate pentru a fi văzut cablul era instalat cablul de fibră optică, format din două tuburi alăturate a căror grosime totală este de 10 cm, protejat cu folie de plastic. Adâncimea la care este situat cablul s-a constatat a fi de 70 cm. În concluzie nu se confirmă nici grosimea de 1 m şi nici lungimea (165,09 m) „relatată de reclamantă", ci 10 cm grosime şi lungimea de 165,9 m.

Se arată că există nici un butaş de viţă de vie plantat la marginea drumului pe terenul aflat în litigiu, întrucât introducerea cablului subteran de către pârâtă în terenul reclamantei, o suprafaţă de 1.017 mp teren (165,9 m x 6 m) a devenit imposibil de utilizat cu scopul plantării şi întreţinerii viţei de vie pentru producerea strugurilor pe care reclamanta intenţionează să îi obţină". Distanţa între baza taluzului de la marginea şoselei şi centrul gropii, efectuate pentru a se vedea cablul de fibră optică este de 5,1 m.

In concluzie: pe un teren având suprafaţa de 1017 mp, care este străbătut de cablul cu fibră optică, paralel cu DN 56A, la o depărtare de 5,1 m de baza taluzului de la marginea  drumului, care a devenit imposibil a fi cultivat cu viţă de vie, iar la data efectuării, expertizei nu exista nici un butaş de viţă de vie plantat la marginea drumului, este evident faptul că răspunsul dat este corect, real şi nu limitativ. Faptul că cca 300 m depărtare la Nord Est de terenul aflat în litigiu" există peste 400 ha plantaţii viticole demonstrează că terenul aflat în litigiu este pretabil la cultura viţei de vie, iar în terenul acelor plantaţii nu se produc litigii asemenea celor dintre părţile aflate în procesul din Dosarul nr. 2892/332/2013.

Plantaţiile menţionate mai sus au fost înfiinţate şi sunt exploatate conform „PROIECT TIP pentru înfiinţarea şi întreţinerea viţei de vie elaborat de ANCA, avizat de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie – Drăgăşani.

În Proiectul Tip „se recomandă lucrări de înfiinţarea plantaţiei", printre care: „desfundat 60 cm adâncime", făcut gropi de 40 x40 cm în terenul desfundat.

Acest proiect, pentru înfiinţarea şi întreţinerea unei plantaţii de viţă de vie, prevede realizarea unei producţii valorificabile de 12 to struguri/ha/an, iar cheltuielile totale anuale de producţie de 3.418,8 lei/ha, inclusiv cheltuielile pentru recoltarea producţiei.

 Pentru suprafaţa de 0,1017 ha teren aflat în litigiu, contravaloarea lipsei de folosinţă este de 0,25 lei/mp/lună, luând în calcul şi cheltuielile tehnologice anuale de producţie, inclusiv cheltuielile pentru recoltarea producţiei. Astfel:producţia: 12.000 Kg struguri/ha, revenind 1,2 Kg struguri/an/mp, venitul din valorificarea producţiei: 1,2 Kg str./mp/an x 2,78 lei/Kg adică de 3.336 lei/an/m.p., revenind 0,278 lei/mp/lună, cheltuielile efectuate anual cu cultura viţei de vie: 3418,88 lei/ha/an, revenind 0,34188 lei/mp/an, respectiv 0,028 lei/am/lună, iar profitul anual: 0,278 lei venit/mp/lună minus 0,028 lei cheltuieli/mp/lună

 Adică de 0,25 lei.

La dosarul cauzei, pârâta a depus adresa de înaintare nr.16574/25.08.2015 emisă de Primăria mun.Dr.Tr.Severin şi Hotărârea nr.85/25.06.2015.

La termenul din 24.09.2015, apărătoarea în substituire a pârâtei, în baza art.338 C.p.c., a solicitat efectuarea unei noi expertize, motivând că între concluziile celor doi experţi  este o discrepanţă majoră şi se impune efectuarea unei noi expertize care să tranşeze această problemă.

Instanţa, a respins cererea formulată de pârâtă pentru efectuarea unei noi expertize apreciind că în cauză expertul numit de instanţă, a răspuns prin raport obiectivelor stabilite.

Apărătoarea reclamantei, a arătat că doreşte să precizeze acţiunea, respectiv capătul de cerere privind foloasele nerealizate ca fiind de 33.682,52 lei şi a depus la dosar chitanţele privind plata diferenţei taxei de timbru în cuantum de 976 lei.

Totodată reclamanta a depus la dosar o cerere de renunţare la judecata capătului de cerere privind stabilirea şi plata chiriei lunare de către pârâtă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine, în fapt şi în drept următoarele :

Reclamanta G.T.este proprietara unui teren situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, teren în suprafaţă de 8.355 m.p. teren situat în T 43/3, P 1A/1 cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1 înscris în CF 91/N, situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, conform contractului de donaţie autentificat sub nr.404/15.02.2006.

Pe acest teren, pârâta S.C CO SRL a instalat un cablu de fibră optică, care traversează proprietatea reclamantei pe lungimea de 165,09 m.p, la o adâncime de 0,55 m-0,60 m, fără a avea acordul reclamantei în acest sens.

Prin acţiunea de faţă,  asa cum a fost precizată, având ca obiect obligaţia de a face, reclamanta G.T.solicită ca pârâta S.C CO SRL să fie obligată la ridicarea cablurilor de fibră optică care traversează terenul proprietatea reclamantei, teren situat în comuna Punghina, judeţul Mehedinţi; să-i plătească despăgubiri în valoare de 33.682,52 lei pentru ultimii trei ani anteriori introducerii acţiunii respectiv pentru perioada 01.09.2010 până în prezent, cu cheltuieli de judecată.

 Datorită acestui cablu de fibră optică, care traversează pe toată lungimea terenului de 165,9 m şi o lăţime de 6 m, având în vedere amplasamentul terenului lângă drumul european DN 56A, nu poate cultiva viţă de vie, întrucât este posibil ca organele active ale unor utilaje precum şi irigarea terenului, să pună în pericol fie personalul executant, fie instalaţia. 

 În vederea identificării terenului în cauză, a fost efectuată o expertiză de către expert ing. S.G. şi de către expertul parte P.I., solicitat de pârâtă.

Conform acestora se reţine că, în prezent, pe toată lungimea terenului proprietatea reclamantei, traversează cablul de fibră optică ce aparţine pârâtei, iar contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului (actualizată cu rata inflaţiei) în suprafaţă de 1017 m.p. este de 33.682,52 lei pentru perioada 01.09.2010 şi până în prezent. Se arată că o suprafaţă de 165,9 m.p., traseul cablului de fibră optică, a devenit imposibil de utilizat. 

Având în vedere că instalarea cablului de către pârâtă SC CO SRL s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare la data instalării, instanţa apreciază că în cauză sunt aplicabile prevederile răspunderii civile delictuale respectiv art.998-999 C.civ, întrucât fapta ilicită s-a produs înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil.

Reclamanta G.T.  şi-a întemeiat în drept pretenţiile atât în baza dispoziţiilor OUG nr.79/2002, cât şi pe răspunderea civilă delictuală (indicând însă eronat prevederile din noul cod civil). Se constată că prevederile art.26 alin. 4 din OUG 79/2002 care prevăd că titularul dreptului de proprietate are dreptul la contravaloarea  folosinţei nu sunt aplicabile, deoarece acestea reglementează ipoteza unui acord între părţi.

Astfel, pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală este necesar a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii : existenta unei fapte  ilicite, producerea unui  prejudiciu, legătura dintre fapta ilicită şi prejudiciu precum şi vinovăţia recurentei pârâte.

Fapta ilicită a pârâte SC CO SRL a constat in efectuarea unor lucrări de instalare unui cablu de fibra optica pe un  teren care este proprietatea  reclamantei  G.T., fără acordul acesteia din urmă sau a unei hotărâri judecătoreşti.

Condiţia prejudiciului a fost dovedită prin probele administrate în cauză, respectiv rapoartele de expertiză.

De asemenea, din acelaşi probatoriu administrat a rezultat legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită comisa de SC CO SRL şi prejudiciul produs in patrimoniul reclamantei G.T.

Condiţia vinovăţiei  pârâtei este si ea  îndeplinită, deoarece SC CO SRL cunoştea ca  nu este proprietara terenului  pe care s-au realizat lucrările de instalare a fibrei optice şi cu toate că nu a respectat prevederile OUG nr.79/2002, a efectuat lucrarea de instalare a cablului..

În ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a prejudiciului instanţa reţine că în vederea identificării terenului în cauză, a fost efectuată o expertiză de către expert ing. S.G. şi de către expertul parte P.I..  Conform acestora se reţine că, în prezent, pe toată lungimea terenului proprietatea reclamantei, traversează cablul de fibră optică ce aparţine pârâtei, iar contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului (actualizată cu rata inflaţiei) în suprafaţă de 1017 m.p. este de 33.682,52 lei pentru perioada 01.09.2010 şi până în prezent.

La data instalării cablului erau în vigoare prevederile OUG nr.79/2002.

Potrivit art. 22 din OUG 79/2002, în vigoare la data relocării cablului, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice autorizaţi pot, în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă, să instaleze, să întreţină, să înlocuiască sau să mute orice elemente ale reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv suporturile şi celelalte facilităţi necesare pentru susţinerea acestora, precum şi punctele terminale utilizate pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice, pe, deasupra, în sau sub imobile aflate în proprietate publică sau privată, după caz.

Având în vedere că dreptul de instalare a cablului de fibră optică este prevăzut într-un act normativ cu aplicabilitate generală, pentru toţi titularii dreptului de proprietate, atât publică cât şi privată, instanţa va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei să ridice  cablurile de fibră optică ca neîntemeiat. Este  adevărat că dreptul de proprietate este un drept exclusiv, absolut, titularul său exercitând toate atributele acestuia, însă, normele legale prevăd o serie de limite (îngrădiri) de interes public ale acestui drept, printre care şi cele referitoare la comunicaţii.

Instanţa reţine că într-adevăr cablul instalat de pârâtă se află amplasat în zona de protecţie a DN 56, aşa cum este acesta definită în OUG 43/1997, proprietarii terenurilor limitrofe drumului naţional având obligaţia ca, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului prin executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum ( art. 17 alin. 2 din OUG 43/1997). Ordonanţa 43/1997 stabileşte că zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului. În anexa 1 din acest act normativ s-a  arătat  că zonele de protecţie  se întind pe o distanţă de 22 m de la axul drumului.

Aceste prevederi nu sunt aplicabile în cauză, deoarece OUG 43/1997 nu interzice efectuarea de plantaţii, construcţii sau împrejmuiri în zona de protecţie a drumului, ci impune condiţia ca acestea să nu provoace înzăpezirea drumului sau să nu împiedice vizibilitatea pe drum. Or, plantaţia de viţă de vie pe care reclamanta nu a efectuat-o nu s-a înfiinţat din cauza interdicţiilor impuse OG nr.43/1997, care nu au nicio legătură cu cauza, ci din cauza cablului instalat de către pârâtă.

Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine că reclamanta a fost în imposibilitatea de a folosi terenul în cauză potrivit destinaţiei sale, respectiv teren agricol, din cauza cablului de fibră optică. Acest cablu se află amplasat în zona de protecţie a DN 56, aşa cum este acesta definită în OUG 43/1997, proprietarii terenurilor limitrofe drumului naţional având obligaţia ca, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului prin executarea de construcţii, împrejmuiri sau plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau să împiedice vizibilitatea pe drum ( art. 17 alin. 2 din OUG 43/1997).

Se reţine că Ordonanţa 43/1997 stabileşte că zonele de protecţie sunt suprafeţele de teren situate de o parte şi de alta a zonelor de siguranţă, necesare protecţiei şi dezvoltării viitoare a drumului. În anexa 1 din acest act normativ s-a  arătat  că zonele de protecţie  se întind pe o distanţă de 22 m de la axul drumului.

Faţă de aceste prevederi legale instanţa reţine că reclamanta nu poate efectua anumite lucrări în zona de protecţie a drumului, zonă în care este amplasat şi cablul de fibră optică, acesta fiind îndreptăţită la contravaloarea lipsei de  folosinţei pentru suprafaţa pe care o ocupă cablul.

Din raportul de expertiză reiese că lungimea traseului cablului pe terenul reclamantei este de 165,9 m şi că trebuie asigurată o zonă de protecţie pentru cablu de un metru lăţime, suprafaţa rezultată pe care nu trebuie să se mai execute lucrări de mobilizare a solului fiind de 165,9 mp.

Astfel, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de  33.682,52 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă corespunzătoare perioadei 01.09.2010-15.04.2015 (perioada de trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată) .

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârâtă instanţa o apreciază că fiind neîntemeiată.

 Pârâta a solicitat constatarea dreptului de trecere pentru fibra optică proprietatea sa, existentă în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, la adâncimea existentă de 0,60 m, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligaţiei colaterale de plată din partea sa a unei despăgubiri de 0,5 euro/1 metru liniar/1 an, pe toată durata existenţei fibrei optice; obligarea pârâtei reconvenţionale ca să-i permită dreptul de trecere pentru efectuarea unei lucrări de adâncire a locului de amplasare a fibrei optice de la adâncimea existentă de 0,60 m la 1 m adâncime, în subteranul terenului T 43/3, P 1A/1, cu număr cadastral 170/1, număr topografic nou 1A/1, în C.f 91/N situat în extravilanul comunei Punghina, judeţul Mehedinţi, pe o lungime de 165,09 m cu stabilirea obligaţiei colaterale de plată a unei despăgubiri de 0,1 euro/1 metru liniar/1 an şi restabilirea situaţiei anterioare efectuării acestor lucrări de trecere, cu cheltuieli de judecată.

În ceea ce priveşte dreptului de trecere pentru fibra optică,la data instalării cablului erau în vigoare prevederile OUG nr.79/2002.

Potrivit art. 22, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice autorizaţi potrivit art. 4 pot, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, să instaleze, să întreţină, să înlocuiască sau să mute orice elemente ale reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv suporturile şi celelalte facilităţi necesare pentru susţinerea acestora, precum şi punctele terminale utilizate pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice, pe, deasupra, în sau sub imobile aflate în proprietate publică sau privată, după caz.

În conformitate cu prevederile art.23 alin.2, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice autorizaţi potrivit art. 4 beneficiază de dreptul de a efectua lucrările prevăzute la art. 22 pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate privată, numai în măsura în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) imobilele în cauză nu ar fi afectate sau ar fi afectate într-o măsură nesemnificativă prin efectuarea acestor lucrări sau, dacă un alt furnizor de reţele de comunicaţii electronice autorizat potrivit art. 4 a efectuat deja lucrări de natura celor prevăzute la art. 22 pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză, exerciţiul dreptului de folosinţă asupra imobilelor nu ar fi afectat în mod permanent de o restrângere suplimentară prin efectuarea unor noi asemenea lucrări;

b) efectuarea lucrărilor prevăzute la art. 22 nu este de natură să contravină cerinţelor specifice de urbanism sau de amenajare a teritoriului ori celor privind protecţia mediului, a sănătăţii sau a ordinii publice, pe care trebuie să le respecte activităţile ce se desfăşoară pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză;

c) condiţiile de exercitare a acestui drept s-au stabilit prin acordul părţilor sau, în lipsa acestuia, prin hotărâre judecătorească.

 Instanţa reţine că instalarea cablului de către SC CO SRL pe terenul proprietatea reclamantei G.T. s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea art.23 alin.2 din OUG nr.79/2002, nefiind îndeplinite cumulativ prevederile acestui text legal. Pârâta  nu avea dreptul de a instala cablul, indiferent de importanţa sau utilitatea publică, atât timp cât nu exista, prealabil montării cablului, un acord al părţilor sau o hotărâre judecătorească care să stabilească, în lipsa acordului, condiţiile de exercitare a dreptului de către apelanta pârâtă.

Chiar dacă prin lege era recunoscut SC CO SRL ca furnizor de reţele de comunicaţii electronice autorizat dreptul de a instala cablul, iar reclamanta nu se putea opune, pârâta era obligată să respecte prevederile legale care prescriau procedura ce trebuia urmată, pe care însă le-a nesocotit, motiv pentru care instanţa va respinge capătul de cerere cu privire la dreptul de acces pentru efectuarea de lucrări.

Văzând şi disp.art.453 C.proc.civ., pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 3820,48 lei, reprezentând onorariu avocat, onorariu expert şi taxă de timbru. 

Admite în parte acţiunea civilă având ca obiect  „obligaţia de a face”,  formulată de reclamanta G.T.împotriva pârâtei S.C CO S.R.L.

Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la ridicarea cablului de fibră optică.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de  33.682,52 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă corespunzătoare perioadei 01.09.2010-15.04.2015.

Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată astfel: suma de 1620,48 lei taxă timbru, 1200 lei reprezentând onorariu expert şi 1000 lei onorariu avocat.

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta S.C CO S.R.L.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Vînju Mare.

Domenii speta

Spete similare