Plângere contravenţională. Coordonate geografice.

Sentinţă civilă 1395 din 12.12.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA FĂUREI-JUDETUL BRĂILA

Operator de date cu caracter personal /Autorizaţia nr. 4903

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1395DOSAR NR.1453/228/2013

Şedinţa publică din  12 DECEMBRIE 2013

Completul compus din:

 

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile având ca obiect plângere contravenţională formulată de petentul  ………………. împotriva procesului verbal de contravenţie seria …..  nr. ………. încheiat la data de …………. de către intimatul ……………..,.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 05.12.2013, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru ca petentul să depună concluzii scrise,care au fost anexate la dosar ,a amânat  pronunţarea pentru data de 12.12.2013 ,hotărând următoarele:

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională formulată în termen legal la această instanţă sub nr. 1453/228/30.08.2013  , petentul  ………..  a solicitat în contradictoriu cu intimatul …………………anularea procesului verbal de contravenţie seria ……….. nr. …………..  încheiat la data de …………….  şi înlăturarea sancţiunilor  aplicate.

În motivarea plângerii petentul arată că prin procesul verbal de contravenţie sus-menţionat, a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 320 lei , întrucât în data de 15.08.2013 ,ar fi condus autoturismul cu nr. ………… cu viteza de 75 km/h în locul „pe DN 2b în com.Mircea-Vodă”. Consideră că sancţiunea este nelegală şi netemeinică din următoarele considerente : din punct de vedere al legalităţii  precizează că în cuprinsul actului constatator , agentul de poliţie i-a reţinut în sarcină o faptă sancţionată de dispoz.art.100/2 din OUG 195/2002.Consideră că în cauză este incident motivul de nulitate relativă prev.de art.16 alin.1 din OG 2/2001, referitor la faptul că procesul verbal de contravenţie trebuie să cuprindă în mod obligatoriu indicarea temeiului legal prin care  se stabileşte şi se sancţionează contravenţia. În speţă, operează nulitatea relativă deoarece vătămarea este evidentă, nici instanţa neavând posibilitatea să facă controlul judecătoresc în ceea ce priveşte sancţiunile aplicate pentru fapta pretins săvârşită. Mai precizează petentul că, în menţionarea locului săvârşirii pretinsei fapte , agentul de poliţie a înscris în procesul verbal că pretinsa faptă s-ar fi petrecut pe „ DN2b” , fapt neadevărat pe care-l contestă , întrucât conform Hotărârii nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a  drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice ,  un drum cu o asemenea denumire nu există .Arată că agentul care a întocmit procesul verbal a omis să precizeze în procesul verbal tipul de aparat radar folosit la înregistrarea vitezei autoturismului în momentul respectiv, seria şi numărul acestuia ,nefăcând astfel dovada existenţei unui mijloc tehnic certificat , omologat şi verificat metrologic, conform normelor legale în vigoare , încălcând astfel prevederile art.181(2) din H.G. nr. 1391/2006. Precizează că deşi nu a fost vorba nici un moment din partea sa de un refuz expres sau tacit de a prezenta documentele sau de a se prezenta în faţa agentului la întocmirea procesului verbal, agentul  de poliţie a refuzat  a-i permite să facă propriile menţiuni la rubrica „alte menţiuni” considerând că i-a fost îngrădit şi afectat dreptul de a face obiecţiuni prev.O.G.2/2001, prin afirmaţia că „numai poliţistul are dreptul de a face obiecţiuni”, înscriind personal ,cu scrisul propriu,expresia „ am obiecţiuni”,afirmând că „ nu scrie nicăieri că trebuie să se formuleze obiecţiuni personal în procesul verbal, obiecţiunile făcându-se la instanţa de judecată şi că nu pierde el timpul pe stradă să stea să-i înveţe să scrie „ . Din punct de vedere al netemeiniciei procesului verbal consideră că viteza înscrisă în procesul verbal de contravenţie nu corespunde realităţii motivat de faptul că în conformitate cu duspoz.art.6 din CEDO sarcina administrării probelor revine agentului constatator, intimatul ……….. trebuia să facă dovada săvârşirii faptelor pentru care a fost sancţionat.

În dovedirea plângerii , petentul a anexat , în copie,înscrisuri.

În drept, petentul  şi-a întemeiat cererea pe dispoz. art.31 alin.1  din O.G. 2/2001.

Intimatul  a formulat întâmpinare prin care a cerut instanţei să respingă cererea petentului  ca fiind neîntemeiată. În susţinere a depus  înscrisuri.

În drept , intimatul  şi-a întemeiat apărarea pe O.G. 2/2001 art.31-36 şi art.201 şi urm.Cod.proc.civ.

Petentul a depus concluzii scrise.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal seria ……… nr. ……….. încheiat de intimat la data de ……………., petentul ………… a fost sancţionat, conform OUG nr. 195/2002, cu amendă contravenţională în cuantum de 320 lei, aplicându-se şi puncte de penalizare, reţinându-se că la data de 15.08.2013, a condus autoturismul cu nr. …………… pe DN2B, în com. Mircea Vodă, cu viteza de 75 km/h., filmat cu aparatul radar montat pe auto MAI 34523.

În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie, pronunţându-se şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalităţii procesului-verbal contestat, verificând respectarea condiţiilor de formă, instanţa reţine că nu sunt cazuri de nulitate a procesului-verbal.

Fapta reţinută a fost dovedită de către intimat, în condiţiile legii, prin depunerea la dosar a trei fotografii radar, a buletinului de verificare metrologică a aparatului radar (cinemometru) montat pe autovehiculul cu nr. MAI 34523, a atestatului operatorului radar, a filei din registrul aparatului radar pentru data de 15.08.2013 şi a dispoziţiei IGPR de desemnare ca poliţist rutier a agentului constatator. Cele trei fotografii radar, coroborate, arată indubitabil că este vorba de unul şi acelaşi autovehicul, cel condus de petent, la acelaşi moment al constatării. De altfel, inclusiv succesiunea în timp a celor trei fotografii (diferenţă de câteva secunde) susţine acest lucru (prima fotografie – ora 09:06:56, a doua – 09:06:58, iar a treia la ora 09:07:05).

Faţă de aspectele invocate de petent, instanţa reţine următoarele:

1.Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenţie trebuie să cuprindă obligatoriu indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia. Din vizualizarea procesului-verbal se observă că acesta cuprinde menţiuni cu privire la OUG nr. 195/2002, deci actul normativ, conform cerinţei legale amintite anterior. Mai mult decât atât, se indică în actul sancţionator art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, care la rândul său face trimitere la art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 (menţionat de asemenea în procesul-verbal), reglementări care fac obiectul contravenţiei reţinute în cauză. Aşadar, cele susţinute de petent în acest sens, privind greşita încadrare juridică, nu vor fi primite, fiind efectuată de către agentul constatator o încadrare juridică corespunzătoare a faptei contravenţionale.

2. Cu privire la pretinsa menţionare în procesul-verbal a ,,DN2b” în loc de ,,DN2B”, instanţa constată, pe de o parte, că susţinerea este neîntemeiată, având în vedere că la rubrica privind locul comiterii contravenţiei se prevede ,,DN2B în com. Mircea Vodă”, iar, pe de altă parte, chiar şi dacă ar fi fost menţionat ,,b” în loc de ,,B”, acest aspect nu ar fi în niciun caz de natură să conducă la constatarea nulităţii sau la anularea procesului-verbal.

3. Privitor la invocata neprecizare în procesul-verbal de contravenţie a aparatului cu care s-a făcut înregistrarea vitezei, instanţa observă că şi aceasta este neîntemeiată, motivat de faptul că în actul sancţionator se menţionează că filmarea a fost efectuată cu aparatul radar montat pe auto MAI 34523, o menţiune similară privind autovehiculul pe care este montat cinemometrul existând şi pe buletinul de verificare metrologică depus la dosar de organul constatator, stabilindu-se în mod clar o corespondenţă între cele două documente, care privesc constatarea în cauză.

4. În ce priveşte acuzaţia că agentul constatator a fost cel care a consemnat obiecţiunile petentului şi nu i-a permis acestuia să le scrie personal în procesul-verbal, instanţa constată că, potrivit art. 15 alin. 1 din OG nr. 2/2001, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori. Aşadar, procesul-verbal este încheiat (întocmit) de agentul constatator, inclusiv eventualele obiecţiuni ale contravenientului fiind consemnate tot de către agentul constatator, neexistând vreo obligativitate de a-i permite contravenientului consemnarea personală a obiecţiunilor. În plus, poliţistul rutier constatator a şi menţionat ,,am obiecţiuni” la rubrica aferentă din procesul-verbal, chiar conform susţinerilor petentului, care a semnat actul sancţionator. Astfel, nu se constată vreo abatere de la prevederile legale incidente din partea agentului constatator.

În acest context, instanţa reaminteşte Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XXII/19.03.2007 pronunţată de Secţiile Unite în soluţionarea unui recurs în interesul legii din care rezultă că eventuala nerespectare a cerinţelor prevăzute la art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, neputând fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. Se observă însă, inclusiv cu privire la celelalte aspecte invocate de petent, că, în primul rând, nu a existat o nerespectare a cerinţelor legale amintite, iar în al doilea rând, şi dacă ar fi existat o asemenea nerespectare, este necesar a se dovedi producerea vreunei vătămări în acest sens care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de constatare, niciuna din condiţii nefiind îndeplinită în cauză.

Totodată, instanţa nu poate să nu constate că prin chiar prezenta plângere petentul a avut întreaga posibilitate de a-şi exprima detaliat obiecţiunile şi a-şi face apărările faţă de situaţia reţinută, fiindu-i astfel asigurate toate garanţiile unei juste judecăţi.

În acelaşi timp, instanţa constată că, inclusiv celelalte aspecte invocate de petent (precizarea în procesul-verbal a com. Mircea Vodă în loc de loc. Mircea Vodă; nemenţionarea faptului că filmarea s-a făcut din mişcare, respectiv că nu s-a completat sensul de deplasare; neîntocmirea formularului legal prevăzut de Anexa 1D din HG nr. 13912006), pe de o parte nu au o înrâurire relevantă în cauză, iar pe de altă parte se circumscriu ca şi analiză şi motivare situaţiei prezentate mai sus în contextul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XXII/19.03.2007. Mai mult, cu privire la menţionarea de către agentul constatator ca loc al comiterii contravenţiei ,,DN2B în com. Mircea Vodă” şi nu ,,DN2B în loc. Mircea Vodă”, acest aspect nu reprezintă în niciun caz o neregularitate, aşa cum susţine petentul. Elocvente în acest sens sunt dispoziţiile art. 6 pct. 17 din OUG nr. 195/2002, actualizată, conform cărora prin localitate se înţelege cătunul, satul, comuna, oraşul şi municipiul ale carorintrari si iesiri sunt semnalizate in conformitate cu prevederile legale. Aşadar, susţinerile petentului în această privinţă sunt profund neîntemeiate şi nu pot fi primite, ignorând în mod flagrant reglementările enunţate. Mai mult, chiar petentul a depus la dosar două fotografii care ilustrează indicatoarele de intrare, respectiv ieşire din localitatea Mircea Vodă, unde s-a săvârşit contravenţia. În plus, introducând pe site-ul maps.google.com coordonatele geografice care apar menţionate pe fotografiile radar în partea de jos (de exemplu: 0045 07.104  00027 22.637), se constată că locul comiterii faptei se află exact în interiorul localităţii Mircea Vodă din judeţul Brăila.

În final, se reţine că toate elementele existente în privinţa prezentei cauze permit instanţei să facă un control corespunzător al sancţiunilor aplicate, constatându-se aplicarea acestora în limitele şi cu respectarea dispoziţiilor legale incidente.

Având în vedere toate considerentele expuse, instanţa va respinge plângerea ca neîntemeiată şi va menţine procesul-verbal atacat, ca legal şi temeinic, şi, ca o consecinţă firească, nu vor fi acordate petentului nici cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E:

R E S P I N G E ca neîntemeiată  plângerea contravenţională formulată de petentul …………………, în contradictoriu cu intimatul ………………...

Menţine procesul verbal seria …………. nr…………….. ca legal şi temeinic.

CU APEL în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul se depune la Judecătoria Făurei.

PRONUNŢATĂ în şedinţă publică,  azi, 12.12.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

……………………………….……………………

Domenii speta