Situaţia premisă a partajului, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispoziţiile art. 673 indice 1 şi urm. Cod procedură civilă 1865 o reprezintă dovedirea existenţei dreptului de coproprietate, a calităţii părţilor în proces

Prin sentinţa civilă nr. 1709/2014 din 24.09.2014, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 420/336/2013 s-a admis în parte acţiunea principală formulată de reclamantul pârât-reconvenţional L I în contradictoriu cu pârâtul reclamant-reconvenţional L A şi pârâtul L V, s-a admis în parte cererea reconvenţională, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul L Ionas, decedat la data de 23.01.1992 este compusă din cota de 1/2  parte  din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud. Maramureş, în suprafaţă de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia, s-a constatat că moştenitori legali ai defunctului L I, decedat la data de 23.01.1992 sunt defuncta L I (postdecedată, la data de 29.04.1995)de 29.04.1995), în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de 1/4 parte, reclamantul şi cei doi pârâţi, în calitate de descendenţi, cărora le revine o cotă de ¾ parte împreună, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta L I, decedată la data de 29.04.1995, este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud. Maramureş, în suprafaţă de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia şi cota de 1/4 parte din bunurile rămase după defunctul său soţ, L I, moştenitori legali ai defunctei fiind reclamantul şi pârâţii, în calitate de fii, în cotă de 1/3 parte fiecare, s-a respins petitul din cererea principală privind constatarea unui pasiv succesoral, în valoare de 10.500 lei, în favoarea reclamantului pârât-reconvenţional L I, s-a constatat că în urma succesiunii după defuncţii lor părinţi, reclamantul şi pârâţii au dobândit în proprietate, în cotă de 1/3 parte fiecare, un imobil de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureş, în suprafaţă de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia, s-a admis cererea de ieşire din indiviziune şi s-a atribuit reclamantului L Ioan imobilul situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureş, pentru egalizarea loturilor, reclamantul va plăti suma de 14.800 lei fiecărui pârât, cu titlu de sultă, s-a obligat pârâtul L V să plătească reclamantului suma de 2659 lei cu titlu cheltuieli judiciare şi 90 lei către pârâtul L I, cu acelaşi titlu şi s-au compensat restul cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin cererea înregistrată sub nr. 420/336/2013 reclamantul L I, în  contradictoriu cu pârâţii L A şi L V, a solicitat instanţei ca, în urma administrării probelor  să se stabilească masa succesorală rămasă după defunctul LI,  decedat  la data de 23.01.1992, să se  constate calitatea părţilor de moştenitori legali ai defunctului, să se stabilească masa succesorală rămasă după defuncta L I, decedată la  data de 29.04.1995, în cotă de 1/4  din prima masă succesorală, să se constate în favoarea sa un pasiv succesoral în cuantum de 10.500 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea tatălui său (6000 lei) şi amenajarea mormântului pentru părinţi (4500 lei), să se dispună ieşirea din indiviziune a părţilor, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că, la data de 23.01.1992, a decedat tatăl lor, L I, moştenitori cu vocaţie succesorală fiind el şi cei doi pârâţi. La data de 29.04.1995 a decedat şi mama lor, L I. După decesul părinţilor, au rămas următoarele bunuri: teren în suprafaţă de 15.000 mp de natură arabil, situat în locul numit ,,Păducel”, aflat în folosinţa pârâţilor, 15.000 mp teren de natură fânaţ şi pădure, situat în locul numit ,,Hodru-Poieniţei”, aflat în folosinţa pârâtului L A, teren în suprafaţă de 5000 mp de natură fânaţ, situat în locul numit ,, Lazu Trupului ”, aflat în folosinţa pârâtului L V, teren  în suprafaţă de 5000 mp de natură fânaţ, situat în locul numit ,, Oblaz”, aflat în folosinţa pârâtului L V, un teren din locul numit ,,Gară “ a fost vândut de el în urmă cu mai mulţi ani, cu suma de 3750 euro, cheltuielile cu înmormântarea tatălui lor (6000 lei) şi cele de amenajare a mormântului părinţilor (4500 lei) au fost suportate de el, sens în care solicită constituirea unui pasiv succesoral în cuantum total de 10500 lei. Precizează că a acordat îngrijire atât tatălui, cât şi mamei sale.

Pârâtul L A a formulat întâmpinare, prin care arată că, în principiu şi în fond nu se opune admiterii acţiunii reclamantului în parte, urmând a se avea în vedere anumite aspecte: că suprafeţele de teren din locurile ,,Păducel”, ,,Hodru Poieniţei”, ,,Lazu Trupului” şi ,,Oblaz” sunt greşit indicate de reclamant, acest aspect urmând a-l lămuri expertul, printr-un act intitulat ,,Act de angajament” încheiat la data de 15.08.1985 în patru exemplare , în prezenţa părinţilor, părţile au încheiat o înţelegere cu privire la partajarea terenurilor şi obligaţiile privind întreţinerea părinţilor, pe terenul în suprafaţă de 1400 mp situat în com.Leordina, la nr. administrativ 707, în locul numit ,,Gară”, vândut de reclamant cu suma de 3750 euro se afla o casă de cărămidă în suprafaţă de 94 mp, construită de defuncţi, în prezent fiind demolată de cumpărători, defunctul L I a cumpărat terenul din cimitir unde este înmormântat el şi defuncta L I

A solicitat respingerea petitului privind pasivul succesoral în cuantum de 10500 lei întrucât acţiunea are un caracter personal, fiind supusă termenului de prescripţie de 3 ani prev.de disp.art.3 din Decr.nr.167/1958, în acest sens pronunţându-se şi ICCJ prin RIL din data de 30.10.2008, defunctul locuia la el atunci când a decedat, el contribuind la cheltuielile urgente care s-au ivit până la sosirea reclamantului, precum şi la cele efectuate cu masa de înmormântare,  defunctul L Ionas a locuit singur în casa din Leordina , nr.707 şi a fost îngrijit de el şi familia lui

De asemenea, pârâtul L A a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat introducerea în componenţa masei succesorale a contravalorii imobilului de natură casă de locuit, construită din cărămidă, în suprafaţă de 94 mp, situată în com. Leordina, la nr.707, jud. Maramureş, acest imobil fiind construit de defuncţi pe terenul din locul numit ,,La Gară”, care a fost vândut de reclamant cu suma de 3750 euro, şi care, în anul 1992 avea o valoare impozabilă de 74500 lei.

Pârâtul L V nu a formulat întâmpinare scrisă, dar prezent fiind la instanţă, a adoptat o poziţie de susţinere a afirmaţiilor pârâtului L A.

Analizând cererile părţilor prin prisma susţinerilor acestora, probatoriului administrat şi dispoziţiilor legale aplicabile în materie, prima instanţă a reţinut că reclamantul şi pârâţii, prin cererea principală şi prin cererea reconvenţională formulată au solicitat să se stabilească masa succesorală rămasă după cei doi defuncţi, să se stabilească calitatea lor de moştenitori legali ai acestora, cotele de moştenire ce li se cuvin, să se dispună ieşirea din indiviziune, reclamantul solicitând să se constate şi existenţa unui pasiv succesoral.

Înainte de a analiza punctual aceste cereri, trebuie menţionat că atât reclamanţii cât şi pârâţii au fost asistaţi de avocaţi de-a lungul întregului proces, toate cererile, apărările şi probaţiunea fiind făcută de către sau în prezenţa apărătorilor aleşi, iar dovedirea oricărei cereri este apanajul exclusiv al celui care o formulează, rolul activ al instanţei neînsemnând efectuarea probaţiunii părţilor, pentru admiterea cererilor acestora.

Raportat la data deschiderii succesiunii celor doi defuncţi sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864.

În ce priveşte succesiunea după defunctul L I, decedat la data de 23.01.1992:

Aşa cum reiese din Încheierea nr.53/14.05.2013 emisă de BNP Asociaţi „Sas Constantin şi C M I”, după defunctul Leorean I nu a fost dezbătută notarial (f.48)

Reclamantul solicită să se constate că după acesta au rămas anumite bunuri, respectiv: teren în suprafaţă de 15.000 mp de natură arabil, situat în locul numit ,,Păducel”, 15.000 mp teren de natură fânaţ şi pădure, situat în locul numit ,,Hodru-Poieniţei”, teren  în suprafaţă de 5000 mp de natură fânaţ, situat în locul numit ,, Lazu Trupului ”, teren  în suprafaţă de 5000 mp de natură fânaţ, situat în locul numit ,, Oblaz”, un teren din locul numit ,,Gară“.

Pârâtul L A, prin cererea reconvenţională, a solicitat includerea în masa succesorală şi a contravalorii unui imobil de natură casă de locuit, situată în Leordina, la nr. administrativ 707, construit de defuncţi, vândut apoi de reclamant după decesul acestora.

Referitor la terenuri nu a fost adusă nicio dovadă din care să reiasă că ele s-ar fi aflat în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia,  pentru a putea fi incluse în masa succesorală rămasă după acesta.

Partajul judiciar solicitat presupune existenţa între părţi a unei stări de coproprietate sau indiviziune. Astfel, aşa cum reiese din disp.art.673 ind.1 C.pr.c. (vechi, acesta fiind aplicabil speţei de faţă), judecarea oricărei cereri de împărţeală privind bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comună, se face cu procedura prevăzută în capitolul de faţă, în afara cazurilor când legea stabileşte o altă procedură”. De asemenea, şi la art.673 ind.5 se vorbeşte de calitatea de coproprietar a părţilor care solicită împărţeala, la aceeaşi calitate de proprietar, respectiv coproprietar referindu-se şi art.728, 786 C.civ. Dacă părţile nu au făcut dovada că bunurile cu privire la care cer partajul sunt  în proprietatea lor, atunci o acţiune în partaj nu poate fi admisă.

În legătură cu terenurile ce ar intra în componenţa masei succesorale rămasă după defunctul L I au fost depuse doar înscrisuri emanate de la Primăria Leordina , respectiv: formularul ,,Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale”-nr.574/10.12.2007  (f.5-6); ,,Cerere pentru deschiderea procedurii succesorale nr.7/08.sept.1992” (f.29); ,,Cerere pentru deschiderea procedurii succesorale „(f.44), ,,Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr.5/21.05.2013” (f.46-47), precum şi adeverinţa nr. 1397/23.05.2013  (f.50).

Analizând aceste înscrisuri reiese că în fiecare sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale (acestea fiind mai multe, emise la date diferite), defunctul figurează cu suprafeţe de teren care nu mai corespund de la o dată la alta, pentru ca în anul 2013 să fie specificat că defunctul nu figurează deloc cu bunuri imobile conform registrului agricol.

Menţiunile din registrul agricol au doar un rol declarativ, fără a face dovada proprietăţii defunctului asupra terenurilor menţionate în acesta.

Este adevărat că în adeverinţa nr. 1397/2013 emisă de Primăria Comunei Leordina, se precizează că defunctul L I a fost validat cu anumite suprafeţe de teren agricol ( 2,23 ha) de către Comisia Judeţeană de stabilire a Dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, însă această procedură nu a fost finalizată până la această dată, nu s-a emis un titlu de proprietate, nu s-au făcut identificări şi puneri în posesie pe aceste terenuri. Conform doctrinei şi jurisprudenţei, adeverinţa privind validarea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate nu face dovada proprietăţii, doar un titlu de proprietate având această putere.

Pe de altă parte, terenurile indicate de părţi sunt mult mai mari decât cele asupra cărora s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.

Prin Încheierea din data de 25 aprilie 2013 instanţa a pus în vedere reclamantului, printre altele, şi să facă dovada existenţei în patrimoniul defuncţilor a bunurilor indicate în cererea introductivă, ceea ce reclamantul nu a dovedit cu privire la bunurile indicate de el ca făcând parte din masa succesorală.

După finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, părţile vor putea să efectueze un partaj asupra bunurilor ce le vor fi reconstituite.

În ce priveşte imobilul de natură casă de locuit, situată la nr. administrativ 707 din Leordina, jud. Maramureş, solicitat a fi inclus în masa succesorală prin cererea reconvenţională, acest imobil a fost locuinţa defunctului L I, până la decesul acestuia, iar existenţa imobilului şi faptul că a fost construit de părinţii părţilor sub durata căsătoriei acestora nu a fost contestat de părţi. Imobilul apare menţionat şi în evidenţele fiscale ale Primăriei Leordina , fiind construită din anul 1962, având suprafaţa de 94 mp şi o valoare de impozitare de 42077 lei în anul 2009 (f.118)

Din expertiza în specialitatea construcţii, administrată în cauză, reiese că valoarea tehnică rămasă a imobilului este de 41.848 lei, valoarea tehnică actuală fiind de 44.400 lei, cu această valoare imobilul urmând a fi inclusă în masa succesorală rămasă după defunctul L I, în cotă de  1/2 parte, valorile tehnice actuale fiind cele de referinţă la data partajului şi nu cele cu care bunul a fost vândut la un moment dat.

Faţă de aceste aspecte, instanţa a admis în parte cererea reconvenţională şi a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul L I, decedat la data de 23.01.1992 este compusă din cota de  1/2  parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud. Maramureş, în suprafaţă de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia.

În ce priveşte petitul din cererea principală privind constatarea calităţii părţilor de moştenitori legali ai defunctului, în calitate de descendenţi, instanţa, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a reţinut că moştenitori legali ai defunctului sunt defuncta L I (postdecedată, la data de 29.04.1995), în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de ¼ parte, reclamantul şi cei doi pârâţi, în calitate de descendenţi, cărora le revine o cotă de ¾ parte împreună.

În ce priveşte succesiunea după defuncta L I, decedată la data de 29.04.1995, masa succesorală rămasă după aceasta este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureş, în suprafaţă de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia şi cota de 1/4 parte din bunurile rămase după defunctul său soţ, L I, moştenitori legali ai defunctei fiind reclamantul şi pârâţii, în calitate de fii, în cotă de 1/3 parte fiecare.

Petitul din cererea principală, privind constatarea unui pasiv succesoral, în valoare de 10.500 lei, în favoarea reclamantului pârât-reconvenţional, a fost respins de către instanţă, pe de o parte aceste drepturi de creanţă fiind prescrise la data formulării acţiunii, pe de altă parte nefiind dovedite ca fiind efectuate.

Solicitarea de ieşire din indiviziune a părţilor, formulată prin cererea principală, a fost admisă de către instanţă. Astfel, în urma succesiunii după defuncţii lor părinţi, reclamantul şi pârâţii au dobândit în proprietate, în cotă de 1/3 parte fiecare, un imobil de natură casă de locuit, situat în Leordina, la nr. 707, jud.Maramureş, în suprafaţă de 94 mp, având o valoare tehnică actuală de 44.400 lei, conform raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Corlan Emilia.

Acest imobil a fost atribuit în natură, în totalitate, reclamantului, având în vedere că acesta a dispus de bun anterior ieşirii din indiviziune.

Pentru egalizarea loturilor, reclamantul a fost obligat să plătească fiecărui pârât suma de 14.800 lei cu titlu de sultă.

În ce priveşte partajul voluntar al terenurilor la care părţile fac referire şi care ar fi intervenit între acestea cu privire la succesiunea după cei doi defuncţi, instanţa a constatat că acesta este, în fapt, un partaj de ascendent, de folosinţă, care nu poate fi avut în vedere de instanţă, aşa cum au solicitat pârâţii.

Pentru prezenta cauză, reclamantul a avansat cheltuieli de judecată în valoare de 5408 lei reprezentând: 1808 taxă timbru (f.19), 3600 lei c/val.onorariu expertiză topografică (f.59,107), iar pârâtul L Ioan în valoare de 2840 lei: 1200 lei taxă timbru (f.40), 1640 lei c/val. onorariu expertiză construcţii (f.114,173,174). Partajul profită tuturor părţilor, astfel că aceste costuri trebuie suportate în mod egal de acestea, fiecăreia revenindu-i aşadar suma de 2.749 lei

Instanţa a obligat pârâtul L V la plata către reclamant a sumei de 2659 lei cu titlu cheltuieli judiciare şi 90 lei către pârâtul L Ioan, cu acelaşi titlu, compensând restul cheltuielilor.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul L Ioan, solicitând a se dispune admiterea apelului, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei în rejudecare instanţei de fond, în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii în integralitatea ei aşa cum a fost formulată iniţial şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că instanţa a nesocotit disp. art.129 alin.5 Cod procedură civilă prin aceea că nu a stăruit prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii. Probele existente la dosarul cauzei contrazic hotărârea atacată atâta timp cât toate imobilele la care a făcut referire au fost incluse în procedura deschiderii succesiunii de la Primăria comunei Leordina (filele 5-6) şi mai mult decât atât se regăsesc şi în adeverinţa emisă de către Primăria comunei Leordina (f.50) prin care se atestă că defunctul L I a fost validat de către Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor în baza Legii nr.18/1991 cu suprafeţele de teren descrise in conţinutul adeverinţei.

Apelantul a mai susţinut că bunurile s-au aflat în momentul decesului în patrimoniul defunctului, chiar dacă nu au fost înscrise în C.F., iar moştenitorii au dobândit proprietatea acestora în momentul deschiderii succesiunii.

Referitor la imobilul inclus în componenţa masei succesorale, imobil care avea o valoare impozabilă de 74.500 lei în anul 1992 există critici ce vizează modalitatea de stabilire a valorii reactualizate. Martorii audiaţi la dosarul cauzei, cât şi cumpărătorul imobilului au arătat starea de degradare a imobilului la momentul vânzării acestuia, motiv pentru care casa a şi fost demolată la scurt timp după achiziţionarea acesteia de către martorul Pop V. Valoarea finală a imobilului a fost stabilită la suma de 44.400 lei echivalentul a 10.000 Euro, de peste 5 ori sumei primită de către dânsul, ceea ce denotă o discrepanţă totală. La momentul vânzării au participat şi semnat şi fraţii săi (intimaţii din prezentul dosar) ei neavând de formulat nici o obiecţiune.

Cu privire la respingerea petitului vizând constituirea unui pasiv succesoral în cuantum total de 10500 lei, apelantul a învederat că instanţa fondului are o poziţie contradictorie susţinând că: „… urmează a fi respins .. pe de o parte aceste drepturi de creanţă fiind prescrise la data formulării acţiunii, pe de altă parte nefiind dovedite ca fiind efectuate”

Nu lipsită de importantă este calitatea de reprezentanta a pârâtului L A, a soţiei L Floare. Astfel, fratele său a emis în favoarea soţiei sale o procură din cuprinsul căreia se poate constata că L A nu a putut citi şi semna din cauza bolii, însă a putut fi prezent la notar, lucru pe care nu 1-a putut realiza şi în faţa instanţei de judecată, iar adeverinţa medicală depusă la ultimul termen de judecată din care rezultă că pârâtul suferă de „Hipertensiune arterială, sechele accident vascular cerebral, nedeplasabil" ridică numeroase semne de întrebare asupra calităţii de reprezentant a numitei L Floare, aspect asupra căruia instanţa fondului trebuia să se aplece mai mult.

Intimaţii L A şi L V au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată. Intimaţii au susţinut că adeverinţa nr. 1937/2013 din care rezultă validarea defunctului cu anumite suprafeţe de teren (diferite faţă de evidenţele Registrului Agricol) nu face dovada proprietăţii.

Corectă este hotărârea instanţei de fond şi în ce priveşte respingerea petitului privind constatarea pasivului succesoral solicitat de apelant, dreptul la o astfel de cerere fiind prescris la data formulării acţiunii.

În situaţia în care instanţa va admite apelul şi va trimite cauza în rejudecare solicită să se dispună instanţei de fond a avea în vedere, în cazul unei eventuale ieşiri din indiviziune faptul că intimatul L A deţine Titlu de proprietate pentru suprafaţa de 4000 m.p, pădure situată în locul numit „Hodru Poieniti" astfel că această suprafaţă nu poate fi inclusă în masa bunurilor de împărţit, fiind bun propriu al acestuia.

La dosar au fost depuse în probaţiune înscrisuri.

Analizând sentinţa apelată, Tribunalul reţine următoarele:

În soluţionarea cererii de partaj, prima instanţă şi-a fundamentat şi argumentat concluzia relativă la împărţirea imobilelor terenuri indicate prin acţiunea principală pe faptul nedovedirii dreptului de proprietate al defunctului L I asupra acestora, în condiţiile în care menţiunile din registrul agricol au doar un rol declarativ, iar adeverinţa nr. 1397/2013 emisă de Primăria Comunei Leordina nu face dovada proprietăţii.

De asemenea, instanţa a mai reţinut că după finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, părţile vor putea să efectueze un partaj asupra bunurilor ce le vor fi reconstituite.

Situaţia premisă a partajului, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispoziţiile art. 673 indice 1 şi urm.Cod procedură civilă 1865 o reprezintă dovedirea existenţei dreptului de coproprietate, a calităţii părţilor în proces, de coproprietari, coindivizari ori, după caz, de codevălmaşi asupra bunurilor a căror împărţire se solicită. În materia împărţirii unei moşteniri, aceasta presupune pe de o parte, dovedirea calităţii de moştenitor a părţilor între care se solicită a se proceda la împărţeală, iar pe de altă parte dovada calităţii de proprietar a autorului defunct, asupra aceloraşi bunuri. Aceasta rezultă cu claritate din dispoziţiile art. 673 indice 5 alin.1 Cod procedură civilă aplicabil procesului.

Devoluţiunea succesorală legală este doar o cale de transmitere a unor drepturi preexistente, din patrimoniul persoanei decedate, în cel al succesorilor cu vocaţie concretă; desigur că în materii speciale, cum este şi cea a reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, există reguli speciale, chiar raportat la acceptarea moştenirii, a căror eventuală incidenţă trebuie observată.

Împărtăşind pe deplin consideraţiile primei instanţe relative la necesitatea dovedirii dreptului de proprietate asupra bunului a cărui partajare se solicită, Tribunalul apreciază că, prin prisma înscrisurilor noi depuse în apel, hotărârea primei instanţe se impune a fi anulată, neputându-se reţine prematuritatea cererii de partajare a terenurilor ce au format obiect al pretenţiilor de reconstituire a dreptului de proprietate (idee ce se desprinde din considerentele sentinţei apelate).

Astfel, la fila 67 din dosarul de apel a fost depus Titlul de proprietate 51184/86 din 3.11.2010 eliberat pe numele lui L I pentru suprafaţa totală de 2,1992 ha, dintre care în Hodri Poieniţei, 9600 mp teren, 1680 mp în Lazul Tupului (fâneţe, extravilan), 9746 mp în locul la Păducel în Jgheab (intravilan, arabil) şi 966 mp în aceeaşi locaţie, intravilan – curţi construcţii.

De asemenea, s-a întocmit în data de 27.10.2010 procesul verbal de punere în posesie nr. 1781, prezent fiind fiul decedatului L I, pârâtul iniţial, L A.

Şi acesta din urmă a înfăţişat Titlul de proprietate nr. 2958 din 10.12.2003 ce i s-a eliberat pentru suprafaţa de 4000 mp teren forestier în locul numit Hodri Poieniţii.

Depunerea acestor înscrisuri conturează o situaţie juridică diferită în ce priveşte imobilele terenuri obiect al acţiunii principale, inclusiv din perspectiva finalizării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, situaţie ce nu a fost analizată de către prima instanţă, astfel încât se apreciază că însuşi fondul cererii de partaj având ca obiect aceste terenuri nu a fost cercetat. Este de reţinut şi faptul că nu s-a procedat în acest context la administrarea probaţiunii necesare şi lămuritoare pentru justa soluţionare a cauzei.

Pe cale de consecinţă, se constată întrunită ipoteza prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, sancţiunea fiind cea a anulării sentinţei şi trimiterii cauzei spre rejudecare, apelantul cauzei solicitând aceasta prin cererea de apel, conform ipotezei legale.

În rejudecare se impune a se lămuri şi analiza în concret ce suprafeţe de teren dintre cele ce interesează prezentul litigiu, au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea defunctului L I, în ce condiţii s-a produs această reconstituire, cu observarea regulilor specifice materiei fondului funciar, precum şi a celorlalte critici evocate prin motivele de apel (de exemplu, în privinţa pasivului succesoral considerentele sentinţei converg înspre considerarea ca prescris a dreptului de creanţă, dar şi spre respingerea sa pe fond), urmând a se pronunţa instanţa asupra cererii de partaj în funcţie de probele administrate.

Domenii speta

Spete similare