Talharie

Sentinţă penală 113 din 22.04.2015


R O M A N I A

JUDECATORIA B

JUDB

Dosar nr. 4610/189/2014

SENTINTA PENALA NR.113/2015

Sedinta publica de la 22.04. 2015

InXta constituita din:

INXTA

Prin rechizitoriul nr.X al Parchetului de pe langa Judecatoria B au fost trimisi in judecata, in stare de arestpreventiv inculpatii: XX X, pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata prev. de art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. a C.pen.si X X, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., art. 229 alin. 1 lit. d C.pen.

In actul de sesizare s-a retinut, in fapt ca la data de 02.09.2014, in jurul orelor 13.40, inculpatii X X X si X X, prin escaladarea remorcii autocamionului apartinand S.C. X S.A. B, cu nr. de inmatriculare X, aflat in deplasare pe stradaMihai Viteazu din mun. B si prin ruperea prelatei cu care era acoperita incarcatura, au sustras fiecare cate un sac cu cereale.

Au coborat profitand de faptul ca soferul autocaminonului, numitul X X, a redus viteza deoarece urma sa faca un viraj la dreapta.

Activitatea infractionala a inculpatilor a fost observata atat de soferul autocamionului apartinand aceleasi societati, cu nr. de inmatriculare X, numitul X X, care se deplasa in spatele primului autoturism, dar si de catre agentii de paza X X si X X, angajati ai S.C. XS.A. X.

Acestia din urma se deplasau cu autoturismul marca DAEWOO ESPERO,cu nr. de inmatriculare X, obiectivul fiind asigurarea sigurantei transportului de cereale al S.C. X S.A. B.

Prin urmare, in momentul in care inculpatii au coborat din remorca, cei doi agenti de paza au intervenit, solicitandu-le sa se opreasca si sa predea bunurile sustrase.

Niciunul dintre inculpati nu s-a conformat, parasind locul faptei in fuga.

Numitul X X a plecat in urmarirea inculpatului X X care a reusit sa scape dupa ce a intrat in scara unui bloc din apropiere. Ajuns in respectiva locatie, X X a constatat faptul ca inculpatul rasturnase intraga cantitate de floarea soarelui pe care o sustrasese.

In acest timp, celalalt agent de paza - X X a plecat in urmarirea inculpatului X X X care, initial a reusit sa se sustraga tot prin cele 2 iesiri din scara unui bloc din apropiere, dupa ce abandonase sacul cu cereale pe traseu.

In aceste conditii, agentii de paza s-au urcat in autoturismul din dotare, moment in care l-au observat din nou pe X X C.

De aceasta data au plecat in urmarirea acestuia cuautoturismul marcaDAEWOO ESPERO, reusind sa-l ajunga pe inculpat in dreptul unui imobil de pe str. George Enesscu din mun. X.

Deoarece a realizat ca nu mai are alta posibilitate sa se sustraga, inculpatul X X X a scos o prastie din buzunar si a tras in directia autoturismului.

Piatra astfel proiectata a spart geamul de la portiera dreapta fata a autoturismului, iar cioburile rezultate au produs ranirea agentului de paza X X la antebratul drept cu care acesta a incercat sa se apere in momentul in care a observat traiectoria pietrei.

In aceste conditii, inculpatul a reusit sa se sutraga de la locul faptei.

In urma agresiunii, persoana vatamata X X a necesitat un numar de 1 – 2 zile de ingrijiri medicale.

Aceasta situatie de fapt a fost stabilita de catre organele de urmarire penala pe baza urmatoarelor mijloace de proba: proces verbal de constatare a infractiunii flagrante ; proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica ; declaratia partii civile X X ;Raport de Examinare Medico – Legala nr. 216/02.09.2014 intocmit de catre S.M.L. X ;declaratia partii civile S.C. XS.A. X – prin reprezentant legal, sef de obiectiv X X; declaratia partii civile S.C. X S.A. X – prin reprezentant legal DIRECTOR X;procese verbale de examinare criminalistica si planse fotografice ;procese verbale de recunoastere dupa fotografie si planse fotografice ; procese verbale de efectuare a unor perchezitii domiciliare ; procese verbale de reconstituire si planse fotografice ; declaratia martorului X X Vasile ; declaratia martorului X X;declaratia martorului X X ; declaratia martorului X X ;declaratiile inculpatului X X ; declaratiile inculpatului X X X.

Procedura de camera preliminara a fost finalizata prin incheierea din 04.11.2014 cand s-a constatat legalitatea sesizarii inXtei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.

La primul termen de judecata, cu procedura legal indeplinita, ulterior citirii in extras de catre grefierul de sedinta in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judecatii, inXta i-a intrebat pe inculpati daca solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, aducandu-le la cunostinta dispozitiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, in urma raspunsului negativ al acestora, a procedat la audierea inculpatilor, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C.p.p..

Avand in vedere prevederile art. 374, alin.8, NCPP, inXta, pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, din oficiu a dispus readministrarea probelor din faza de urmarire penala, respectiv reaudierea partilor si a martorilor.

Prin declaratia data in fata inXtei, inculpatul X X a recunoscut fapta de furt astfel cum a fost retinuta in actul de sesizare, contestand insa modalitatea de patrundere in interiorul remorcii care transporta cerealele, respectiv aratand ca aceasta nu s-a realizat prin taierea prelatei.

Audiat fiind, inculpatul X X X a recunoscut savarsirea activitatii de sustragere a cerealelor aratand insa ca nu sunt reale sustinerile privind intrebuintarea violentei pentru asigurarea scaparii.

Analizand actele si lucrarile dosarului, inXta constata urmatoarele: la data de 02.09.2014, in jurul orelor 13:40, inculpatii X X X si X X, prin escaladarea remorcii autocamionului apartinand S.C. X S.A. B, cu nr. de inmatriculare X, aflat in deplasare pe stradaMihai Viteazu din mun. B au sustras fiecare cate un sac cu cereale.

Inculpatii au coborat profitand de faptul ca soferul autocaminonului, numitul X X, a redus viteza deoarece urma sa faca un viraj la dreapta.

Activitatea infractionala a inculpatilor a fost observata de catre agentii de paza X X si X X, angajati ai S.C. XS.A. X.

In momentul in care inculpatii au coborat din remorca, cei doi agenti de paza au intervenit, solicitandu-le sa se opreasca si sa predea bunurile sustrase. Intrucat acestia nu s-au conformat, cei doi agensi de paza au pornit in urmarirea inculpatilor, insa acestia au scapat intrand in scara unor blocuri din apropiere.

Ulterior, dupa recuperarea unuia dintre sacii abandonati de inculpati, agentii de paza, martorii X X si X X au mers catre autoturismul lor cu intentia de merge la societatea X S.A.pentru a restitui cerealele recuperate si a-si continua traseul din ziua respectiva.

Imediat ce martorii au pornit autoturismul si au parcurs cateva zeci de metri, inculpatul X X X s-a apropiat de acestia si proiectand o piatra cu ajutorul unei prastii, a spart geamul portierei dreapta-fata a masinii.

Aspectele retinute prin rechizitoriu in sensul ca “agentii de paza s-au urcat in autoturismul din dotare, moment in care l-au observat din nou pe X X X” si “au plecat in urmarirea acestuia cuautoturismul marcaDAEWOO ESPERO, reusind sa-l ajunga pe inculpat in dreptul unui imobil” nu au rezultat din probatoriul administrat in cauza fiind contrazise chiar de catre declaratiile agentilor de paza. Astfel, martorul X X Vasilea declarat in faza de urmarire penala: “am bagat in portbagajul masinii sacul cu floarea-soareluiabandonatde hotul pe care l-a fugarit colegul meu, am urcat amandoi in masina si am vrut sa plecam spre baza de receptie. Intrasem pe strada care duce spre calea ferata in partea de nord a Fabricii de Ulei cand, din spatele blocului in care intrase,hotul fugarit de colegul meu a scos o prastie din buzunar si a tras cu o piatra exact in geamul portierei dreapta-fata, care s-a spart” (declaratie fila 49, DUP).

Martorul X X, agent de paza, audiat in fata inXtei, (declaratie fila 224, vo. I, d.i. ) a declarat in acelasi sens: “ dupa ce am recuperat cerealele, ne-am intors la masina, iar X X X a venit dupa noi si a tras cu prastia in geamul de la portiera masinii”.

InXta nu va avea in vedere la stabilirea situatiei de fapt declaratiile martorilor propusi de catre inculpatul X intrucat acestea nu apar a fi sincere si nu se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba. Mai mult, martorii nu au dat declaratii la momentul la care au avut loc evenimentele, aparand surprinzator pe parcursul judecarii cauzei, declaratiile acestora fiind similare si pro causa.

La finalul cercetarii judecatoresti, inculpatul X X X a solicitat schimbarea incadrarii faptelor retinute in sarcina sa din din infractiunea de talharie prevazuta de art. 233, 234, alin.1, lit.a, Cod penal in infractiunile de furt calificat si distrugere, prevazute de art. 228,alin.1-229, alin.1, lit.d si 253, alin.1, Cod Penal cu aplicarea art. 38, alin.1, Cod Penal.

In drept, inXta apreciaza ca fata de incadrarea juridica cu care inculpatul X X X a fost trimis in judecata - aceea a infractiunii de talharie calificata, din situatia de fapt retinuta, rezulta ca activitatea infractionala a inculpatului X X X s-a desfasurat pe parcursul a doua momente distincte, respectiv sustragerea unui sac de cereale pe care le-a abandonat si a fugit printr-o scara de bloc pentru a scapa de urmaritori (agentii de paza X X si X X) si spargerea geamului aututurismului condus de catre martorul X X, dupa ce acestia din urma au recuperat sacii cu cereale si s-au indreptat catre sediul societatii. Cea din urma actiune a inculpatului nu a avut drept scop aasigura scaparea inculpatului intrucat acest lucru se realizase anterior acesta disparand prin scara blocului dupa abandonarea sacului cu cereale. Acest aspect reiese cu claritate din declaratia celor doi martori agentii de paza X X si X X, ambii declarand ca au renuntat la urmarirea inculpatului, au recuperat sacii cu cereale si au pornit masina cu scopul de a-si continua traseul.

Desi in opinia parchetului, infractiunea ar fi fost savarsita in modalitatea furtul urmat de intrebuintarea de violente pentru ca faptuitorul „sa-si asigure scaparea", inXta retine ca infractiunea complexa de talharie, mai precis elementul material al talhariei, este format din doua actiuni corelate si anume: actiunea de furt, fiind principala si actiunea de constrangere, fiind o activitate adiacenta. Cerinta esentiala referitoare la actiunea adiacenta din elementul material al infractiunii de talharie consta in conditia ca aceasta actiune sa fi servit ca mijloc pentru savarsirea furtului sau ca mijloc pentru pastrarea bunului furat sau pentru a asigura scaparea faptuitorului.

In cauza, in data de 20.09.2014, inculpatii au savarsit furtul fara a fi fost necesar si fara sa fi avut intentia folosirii violentei sau amenintarii, reusind sa ajunga la consumarea infractiunii (insusirea bunului). Ulterior, dupa abandonarea bunului sustras si indepartarea urmaritorilor, inculpatul X a aruncat cu o piatra in geamul masinii cu care martorii paraseau locul dupa recuperarea bunurilor.

Natura complexa a infractiunii de talharie presupune, intre altele, pe de o parte, sub aspectul elementului material al laturii obiective, o actiune principala de luare a bunului si o actiune adiacenta de violenta fizica sau morala. Cele doua actiuni trebuie sa se afle intr-un raport de interconditionare, deoarece, in absenta acestui raport, activitatea subiectului activ nu mai poate fi considerata infractiunea unica de talharie, ci trebuie disociate si examinate distinct actele de furt si cele de violenta. Pe de alta parte, sub aspectul laturii subiective, aceasta, la randul ei, prezinta o structura complexa, intrucat cuprinde intentia cu care se comite activitatea principala si intentia cu care se savarseste activitatea secundara.

Intentia, in cazul infractiunii de talharie este una directa, calificata prin scopul special urmarit de faptuitor : este vorba atat de scopul specific furtului - insusirea pe nedrept a bunului, cat si de scopul folosirii violentei sau a amenintarii - pentru savarsirea furtului, ori pentru pastrarea bunului, stergerea urmelor infractiunii, sau pentru asigurarea scaparii faptuitorului. In cazul in care scopul special nu este realizat in cele doua laturi ale sale, actul material al faptuitorului si elementul subiectiv se divid in componentele sale : furtul si violenta.

In cauza dedusa judecatii, din probatoriul administrat atat in faza de urmarire penala cat si in fata inXtei rezulta ca intentia cu care inculpatul X X X a exercitat acte de violenta prin proiectarea unei pietre cu prastia in geamul masinii cu care se indepartau martorii X X si X X nu a fost aceea de a-si asigura scaparea intrucat acesta nu mai era urmarit. Din declaratiile martorilor rezulta ca acestia au renuntat sa ii mai urmareasca pe inculpati, au recuperat sacii cu cereale si au pornit masina cu scopul de a-si continua activitatea, de a-si relua traseul din ziua respectiva (“dupa acest moment, impreuna cu colegul meu, am recuperat cerealele si ne-am intors la masina cu intentia de a merge la sediul societatii pentru a restitui cerealele. Precizez ca am pornit masina, am mers aproximativ 10-15 m, moment in care inculpatul X a aparut in fata masinii si folosind o prastie a proiectat o piatra in geamul masinii”- declaratie X X, fila 89, vol.II, D.I.).

In consecinta, in absenta elementului material si a celui subiectiv specific infractiunii de talharie care a fost dedusa judecatii, aceasta nu poate coexista cu infractiunea de furt, ci componentele sale - furtul si violenta fizica sau psihice - isi redobandesc caracterul autonom, inXta gasind intemeiat sa schimbe incadrarea juridica si apoi sa trateze distinct cele doua infractiuni.

Astfel, inXta va admite cererea formulata de inculpatul X X X, prin aparator, de schimbare a incadrarii juridice a faptei din infractiunea de talharie prevazuta de art. 233, 234, alin.1, lit.a, Cod penal in infractiunile de furt calificat si distrugere, prevazute de art. 228,alin.1-229, alin.1, lit.d si 253, alin.1, Cod Penal cu aplicarea art. 38, alin.1, Cod Penal.

InXta mai retine ca potrivit dispozitiilor art. 253, alin.6, Cod Penal, pentru fapta prevazuta de art. 253, alin.1, Cod Penal, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in speta existand sesizarea S.C. X S.A. B prin care se reclama distrugerea geamului (fila 6, DUP) si se solicita a se dispune masurile legale.

Prin urmare, in drept, fapta inculpatului X X X de a patrunde prin escaladare in interiorul autocamionului apartinind S.C. X S.A. B si a sustrage un sac de seminte de floarea soarelui intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 228,alin.1- 229, alin.1, lit.d, Cod Penal.

Analizand latura obiectiva a infractiunii, inXta retine ca elementul material consta in actiunea de luare pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detentia unei persoane fizice, fara consimtamantul acesteia Actiunea inculpatului, care, fara consimtamantul partii civile, a sustras un sac cu cereale, realizeaza elementul material al infractiunii de furt, urmarea imediata constand deposedarea proprietarului bunurilor si imposedarea inculpatului, producandu-se un prejudiciu in dauna persoanei vatamate.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta in cauza din materialitatea faptei.

Imprejurarile prevazute de art. 229 alin. 1 confera infractiunii de furt un caracter mai grav. Astfel alin. 1, lit. d) al acestui articol prevede situatia in care furtul este savarsit prin escaladare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., intrucat a prevazut rezultatul faptei sale si a urmarit producerea lui prin savarsirea faptei.

Fapta aceluiasi inculpat de a proiecta o piatra in geamul portierei dreapta-fata a masinii apartinand S.C. XS.A. avand drept consecinta spargerea geamului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere, prevazuta de art. 253, alin.1, Cod Penal.

Elementul material al infractiunii de distrugere consta in spargerea geamului portierei auto cu nr. VS 22 PAN apartinand persoanei vatamatevatamate S.C. X S.A. B, urmarea imediata constand in incetarea existentei fizice a bunului, legatura de cauzalitate rezultand din materialitatea faptei iar sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe.

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, inXta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

In concret, inXta retine ca inculpatul a savarsit fapta de furt calificat urmarind obtinerea unor beneficii materiale imediate si nemeritate. Ulterior acesta a proiectat o piatra inspre masina cu care se indepartau agentii de paza, determinand spargerea geamului portierei.

Se mai au in vedere si prejudiciul cu o valoare nu foarte mare, dar care nu a fost recuperat de catre partea civila decat partial, precum si atitudinea inculpatului dupa savarsirea faptei. Verificand situatia inculpatului, din fisa de cazier a inculpatului rezulta ca acesta nu se afla la prima incalcare a legii penale, fiind cunoscut cu antecedente penale, tot pentru fapte impotriva patrimoniului. Totodata, retine inXta ca inculpatul a savarsit infractiunea la scurt timp dupa ce a fost eliberat din penitenciar dupa executarea unei pedepse (de patru luni) aplicate pentru fapte de aceeasi natura, reiesind astfel ineficienta pedepsei aplicate acestuia.

Pentru aceste motive in baza art. 228 - 229, alin. 1, lit d, C. pen., va condamna pe inculpatul X X X, la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, cuantum suficient in opinia inXtei pentru atingerea scopului si indeplinirea functiilor de constrangere, de reeducare si de exemplaritate ale pedepsei.

Cu privire la pedeapsa complementara si cea accesorie, inXta retine ca, natura faptei savarsite si ansamblul circumXtelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 66 alin. 1, lit, a, b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In baza art. 67, alin1, rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsa complementara, exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b)C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

De asemenea, pentru savarsirea infractiunii de distrugere, inXta va condamna pe acelasi inculpat la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.

In baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsa complementara, exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b)C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

Avand in vedere dispozitiile art. 38 alin. 1, cod penal, inXta constata ca infractiunile pentru care a fost condamnat inculpatul sunt savarsite in concurs real.

In baza art. 39, alin. 1, lit. b, Cod Penal va aplica inculpatului X X pedeapsa cea mai grea de 1 an si 2 luni la care se va adauga un spor de 2 luni, reprezentand o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, inculpatul urmand sa execute o pedeapsa de 1 an si 4 luni.

In baza art. 45, cod penal, va aplica inculpatului X X pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art. 45, alin. 5 cod penal, va aplica inculpatului X X pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In temeiul dispozitiilor art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii si a arestarii preventive a inculpatului de la data de 03.09.2014 la zi.

In ceea ce priveste masura arestarii preventive, inXta apreciaza ca mentinerea acesteia este necesara in continuare in vederea inlaturarii starii de pericol pe care o genereaza inculpatul pentru ordinea publica, iar in temeiul art. 404 alin. 4 Cod procedura penala, va mentine starea de arest a inculpatului.

In ceea ce priveste pe inculpatul X X, in drept, fapta inculpatului X X de a patrunde prin escaladare in interiorul autocamionului apartinind S.C. X S.A. B si a sustrage un sac de seminte de floarea soarelui intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 228,alin.1-229, alin.1, lit.d, Cod Penal.

Analizand latura obiectiva a infractiunii, inXta retine ca elementul material consta in actiunea de luare pe nedrept a unui bun mobil din posesia sau detentia unei persoane fizice, fara consimtamantul acesteia Actiunea inculpatului, care, fara consimtamantul partii civile, a sustras un sac cu cereale, realizeaza elementul material al infractiunii de furt, urmarea imediata constand deposedarea proprietarului bunurilor si imposedarea inculpatului, producandu-se un prejudiciu in dauna persoanei vatamate.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta in cauza din materialitatea faptei.

Imprejurarile prevazute de art. 229 alin. 1 confera infractiunii de furt un caracter mai grav. Astfel alin. 1, lit. d) al acestui articol prevede situatia in care furtul este savarsit prin escaladare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., intrucat a prevazut rezultatul faptei sale si a urmarit producerea lui prin savarsirea faptei.

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, inXta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

In concret, inXta retine ca inculpatul a savarsit fapta de furt calificat urmarind obtinerea unor beneficii materiale imediate si nemeritate.

Se mai au in vedere si prejudiciul cu o valoare mica, care a fost recuperat in mare parte de catre partea civila, precum si atitudinea inculpatului dupa savarsirea faptei, de recunoastere. Totodata, retine inXta ca inculpatul a savarsit infractiunea la scurt timp dupa ce a fost eliberat conditionat din penitenciar unde s-a aflat in executarea unor pedepse aplicate pentru fapte de aceeasi natura, reiesind astfel ineficienta pedepselor aplicate acestuia. InXta mai retine antecedenta penala bogata care reiese din fisa de cazier a acestui inculpat.

Apreciind insa, atitudinea inculpatului dupa comiterea faptei, sincera, precum si valoarea mica a prejudiciului cauzat prin sustragerea unei cantitati de cereale, inXta apreciaza ca aceste aspecte pot fi retinute la individualizarea pedepsei, urmand sa aplice inculpatului o pedeapsa orientata spre limita minima prevazuta de lege.

Pentru aceste motive in baza art. 228 - 229, alin. 1, lit d, C. pen., va condamna pe inculpatul X X, la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, cuantum suficient in opinia inXtei pentru atingerea scopului si indeplinirea functiilor de constrangere, de reeducare si de exemplaritate ale pedepsei.

In ceea ce priveste modalitatea de executare avand in vedere solicitarile inculpatului X, prin aparator privind indeplinirea conditiilor si oportunitatea aplicarii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, inXta retine ca desi sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 91, alin.1, lit. a,b,c, Cod Penal privind cuantumul pedepsei aplicate, respectiv cuantumul pedepselor anterioare si acordul inculpatului privind exercitarea unei activitati neremunerate in folosul comunitatii, totusi nu se poate aprecia indeplinita si conditia prevazuta de art. 91, alin.1, lit. d, Cod Penal, iar aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ. Art. 91, alin.1, lit. d, Cod Penal prevede ca „in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, inXta apreciaza ca aplicarea pedepsei este suficienta si, chiar fara executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infractiuni, insa este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata", ori, avand in vedere trecutul infractional bogat al acestui inculpat care denota perseverenta infractionala in pofida faptului ca a fost condamnat la pedepse cu executare efectiva rezulta cu claritate ca aceste pedepse nu si-au atins scopul de resocializare si preventie. Antecedentele penale ale inculpatului X X, privind fapte de acelasi gen, indica o specializare in comportamentul faptuitorului, o persistenta in savarsirea unui anumit gen de infractiuni, nicidecum nu se poate retine ca a fost un incident nefericit in viata inculpatului , ca este o exceptie de la regula ce indica un comportament pro - social, cu debutul acestuia in cariera infractionala de la o varsta frageda, savarsirea mai multor fapte penale intr-o perioada scurta de timp.

Astfel, nu se poate aprecia ca oportuna o pedeapsa cu suspendarea conditionata, inXta urmand a dispune ca inculpatul sa execute efectiv pedeapsa ce va fi aplicata.

Cu privire la pedeapsa complementara si cea accesorie, inXta retine ca, natura faptei savarsite si ansamblul circumXtelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 66 alin. 1, lit, a, b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat.

In baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsa complementara, exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b)C. pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

Cu privire la latura civila, in inXta, in prezenta cauza s-au constituit parti civile S.C. X S.A. B cu suma de 800 lei reprezentand contravaloarea unei prelate distruse si a unui sac de cereale nerecuperat precum si S.C. XS.A. cu suma de 300 lei reprezentand contravaloarea geamului portierei masinii conduse de catre agentii de paza. Numitul X X a declarat in fata inXtei la termenul din data de 29.01.2015 ca nu iti mentine constituirea de parte civila, nu se constituie parte civila in cauza (Incheierea din 29.01.2015, fila 2, vol. II, d.i.).

Potrivit art. 1357 cod civil, cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.

Din probele administrate in cursul urmaririi penale si al judecatii, reiese ca prin infractiunile savarsite, inculpatii au cauzat un prejudiciu constand in contravaloarea bunurilor sustrase. Totusi, in ceea ce priveste intinderea acestui prejudiciu, partea civila S.C. X S.A. B nu a precizat in mod distinct cuantumul acestui prejudiciu si nu a dovedit in nici un fel acest cuantum.

Relativ la contravaloarea prelatei solicitata, inXta retine ca din probele administrate rezulta ca inculpatii au patruns in interiorul camionului prin desfacerea elasticului care lega prelata nu prin taierea acesteia, astfel cum rezulta si din declaratiile celor doi agenti de paza. Mai mult decat atat, asupra inculpatilor nu a fost gasit nici un obiect taietor pentru a se aprecia ca l-au folosit la taierea prelatei, cunoscut fiind faptul ca prelatele sunt realizate dintr-un material foarte rezistent care nu ar putea fi distrus cu usurinta. Astfel, nu se poate aprecia ca prelata a fost distrusa de cei doi inculpati cu ocazia sustragerii cerealelor, motiv pentru care actiunea civila formulata de catre acesta parte civila nu este intemeiata, urmand a fi respinsa.

Cu privire la actiunea civila formulata de catre partea civila S.C. XS.A. , inXta retine ca din declaratia de constituire parte civila (fila 78, DUP), precum si din inscrisul aflat la fila 26 DUP ( certificatul de inmatriculare auto) reiese ca aceasta nu este proprietara masinii al carui geam a fost distrus astfel ca prejudiciul nu a fost produs in patrimoniul acesteia si nici nu au dovedit in vreun fel producerea unui prejudiciu in patrimoniul societatii ca urmare a savarsirii infractiunilor ce fac obiectul dosarului astfel incat va fi respinsa actiunea civila exercitata de aceasta societate.

In baza art. 397, Cod Procedura Penala va lua act ca numitul X Xnu s-a constituit parte civila in cauza.

In temeiul art. 112, alin.1, lit.b,Cod Penal, inXta urmeaza sa dispuna confiscarea a doua manere de prastie si o bucata de cauciuc, un sac de rafie de culoare albastra, o prastie si optsprezece pietre (aflate la camera de corpuri delicte a Judecatoriei B) intrucat au fost folosite la savarsirea unei fapte penale.

In temeiul art 397, alin.3, NCPP raportat la art.255-256, Cod Procedura Penala, va dispune restituirea catre inculpatul X X X a unei borsete din material textil si a unui tricou de culoare roz, ridicate de la acesta cu ocazia efectuarii perchezitiei.

In temeiul art. 274, alin. 1, va obliga inculpatii X X X si X X la plata a cate 1 100 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat, suma in care au fost incluse si cheltuielile din faza de urmarire penala in cuantum de 1300 lei ( restul de 400 pana la concurenta sumei de 1700 mentionata in rechizitoriu reprezinta onorariile avocatilor din oficiu care sunt suportate de stat si nu se stabilesc in sarcina inculpatilor).

In baza art. 274, alin.1, teza finala, onorariul avocatului care a asigurat asistenta din oficiu a inculpatului X X, in cuantum de 400 lei, va ramane in sarcina statului si va fi avansat din fondurile Ministerului de Justitie catre Baroul X.

11

Domenii speta