Decizie 761 din 12.10.2015

Prin decizia nr. 761/12.10.2015, pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia Penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. 667/206/2015 au fost admise apelurile declarate de inculpatul GM şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc împotriva sentinţei penale nr. 773 din 23 iunie 2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată, iar în rejudecare s-a înlăturat dispoziţia de achitare a inculpatului GM pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 Cod penal, în temeiul art. 386 alin. 1, 2 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de violenţă în familie prev. de art. 199 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal reţinută în sarcina inculpatului GM prin rechizitoriu, în infracţiunea de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal şi menţine pedeapsa aplicată de instanţa de fond şi s-a înlăturat dispoziţia de condamnare a inculpatului GM pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aferente.

În temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 lit. g teza I Cod procedură penală s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului GM pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată CMM.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 luni închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 3 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 10 luni închisoare.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate ce nu erau în contradicţie cu decizia, în temeiul art. 275 pct. 2 lit. b Cod procedură penală a fost obligată persoana vătămată CMM să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ca urmare a retragerii plângerii prealabile pentru infracţiunea prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal şi în temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a se dispune astfel, s-au reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 773 din 20.06.2014, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a dispus următoarele:

1. În baza art. 396 alin. 1,5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, a achitat pe inculpatul GM, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violenţă în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal.

2. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 7 (şapte) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal a interzis inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, a interzis inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

3. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, părţi vătămate fiind GVG, GIA, GAM şi GI, toţi prin reprezentant legal CMM, domiciliaţi în comuna V…, strada …, nr…, judeţul Suceava.

4. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prevăzută de art. 32 alin. 1 din Legea 217/2003.

5. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prevăzută de art. 32 alin. 1 din Legea 217/2003.

6. A condamnat pe inculpatul GM, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 38 alin. (1) din C.p., a constatat că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real.

În conformitate cu art. 39 alin (1) lit. b) din C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) luni închisoare la care adaugă sporul de o treime din pedeapsa de 15 (cincisprezece) luni închisoare (anume 5 luni), rezultând pedeapsa de 12 (doisprezece) luni închisoare.

În raport cu art. 45 alin. (3) lit. a) şi (5) din C.p.,

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării, pe o durata de 1 an, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, a interzicerii exercitării, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul urma să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei V… sau Primăriei municipiului C…, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap la art. 72 alin. (1) din C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 ore din data de 27.12.2014 (măsură preventivă luată prin ordonanţa din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală)

În conformitate cu art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. şi art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) şi (2), art. 1357 Cod civil,

A admis, în parte, acţiunea civilă formulată de CMM. A obligat pe inculpat să plătească părţii civile suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

A admis acţiunea civilă formulată de Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc şi a obligat pe inculpat să plătească către acesta suma de 34,03 lei reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu a rămas în sarcina statului.

În baza art.276 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă CMM.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1068/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul GM, pentru săvârşirea infracţiunilor de „violenţă în familie”, prevăzută şi pedepsită de art. 199 alin. 1 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal, ,,abandon de familie” prevăzută şi pedepsită de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal ,,nerespectarea hotărârii judecătoreşti” (două fapte) prev. şi ped. de art. 32 alin. 1 din Lg. 217/2003 şi „ameninţare” prev. şi ped de art. 206 lit. i C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

În actul de sesizare s-a reţinut că în seara de 02.08.2014, orele 21:00 fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliul din com. V..., lovind-o cu pumnii şi palmele, în zona feţei şi peste corp, pe fosta soţie CMM, în prezenţa a doi copii minori care au încercat să aplaneze conflictul, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 17-18 zile îngrijiri medicale;

Totodată din data de 15.04.2014 până în prezent nu a achitat în mare parte, cu rea credinţă, pensia de întreţinere în cuantum total de 420 lei lunar stabilită pentru cei patru copii minori GVG 120 lei lunar, GIA 130 lei lunar, GAM 80 lei lunar şi GI 90 lei lunar, la care a fost obligat prin Sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 definitivă prin neapelare la 15.04.2014, de care avea cunoştinţă, acumulând o restanţă de plată de cca. 3760 lei.

De asemenea având la cunoştinţă obligaţiile şi restricţiile impuse de instanţa de judecată prin Sentinţa civilă 794 din 20.08.2014 având ca obiect instituirea unui ordin de protecţie în temeiul Legii nr. 317/2003 prin care îi era interzis să pătrundă în imobilul din com. V…, str. …, nr. … locuit de fosta soţie, împreună cu cei 5 copii, să ia legătura cu aceştia şi să se apropie de ei în data de 08.12.2014, în jurul orelor 22:00 fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi folosindu-se de o scară, a urcat la etajul imobilului, a intrat în locuinţă prin balcon şi pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă şi panică copiilor minori încuiaţi într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliţie chemaţi prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului, adresând cuvinte injurioase copiilor aflaţi înăuntru.

La fel în noaptea de 26/27.12.2014 începând cu orele 23:45, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice a mers la imobilul susmenţionat, în care se aflau fosta soţie – persoana vătămată CMM şi cei 5 copii, a bătut insistent şi zgomotos la geamuri şi uşă, ameninţând că le va sparge, va pătrunde în imobil şi o va omorî pe fosta soţie şi pe vreun bărbat aflat în casă, iar când a văzut că nu i se permite accesul, a continuat să facă scandal, proferând injurii şi ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea până în jurul orei 03:30, când au sosit la faţa locului lucrătorii de poliţie din cadrul Postului de Poliţie Vama, alertaţi de persoana vătămată prin apelul de urgenţă 112 şi l-au condus la post pentru declaraţii, acesta însă venind la locuinţă în jurul orelor 06:40 înarmat cu un topor şi având asupra sa o sticlă de plastic conţinând un lichid inflamabil, vociferând şi ameninţând că cine va ieşi primul din locuinţă, va fi omorât, lovind de mai multe ori pereţii casei, persoana vătămată fiind nevoită să apeleze din nou la lucrătorii de poliţie pentru aplanarea situaţiei.Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 6.03.2015 sub nr. 667/206/20145

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 9 aprilie 2015, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul 1068/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe GM.

În cursul urmăririi penale fiind audiat, atât în calitate de suspect cât şi de inculpat, GM a recunoscut parţial faptele, arătând că la data de 2 august 2014 a lovit-o pe partea vătămată, cu palmele de mai multe ori, însă a făcut acest lucru, pentru a se apăra.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, inculpatul a arătat că a bătut la data de 08 decembrie 2014 în gemul locuinţei fostei sale soţii unde locuiesc şi cei cinci copii, însă a făcut acest lucru pentru a-i cere ceva şi a le spune să lase becul aprins, nerecunoscând că a pătruns în casă prin acoperiş sau că a provocat scandal. În ceea ce priveşte data de 26 decembrie 2014, acesta a susţinut că după ce a consumat băuturi alcoolice s-a dus acasă şi a început să colinde la geamul de la stradă, solicitându-i să îl lase să intre în casă, însă întrucât aceasta nu a fost de acord, a plecat şi a revenit mai târziu când a colindat din nou şi a bătut în geam, dar soţia sa l-a anunţat că va suna la poliţie.

Inculpatul nu a recunoscut că le-ar fi adresat cuvinte de ameninţare sau injurii şi că la faţa locului au venit lucrătorii de poliţie care l-au condus la post, i-au adus din nou la cunoştinţă ordinul de restricţie emis de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc şi obligaţiile ce se impun, susţinând că după ce a ajuns acasă a intrat în anexa unde locuieşte, s-a culcat şi nu este adevărat că ar fi ieşit în curte cu toporul în mână ameninţându-i pe membrii familiei sale şi nici nu a auzit când lucrătorii de poliţie i-au solicitat să deschidă uşa.

De asemenea a arătat că din luna decembrie 2013, este divorţat de soţia sa CMM, copii au rămas în grija acesteia, el urmând să achite pensie de întreţinere pentru minori şi a susţinut că până în luna aprilie 2014 a lucrat cu normă întreagă la SC G SRL V…, iar din această lună, nu mai lucrează, întrucât, la domiciliul său, a suferit un accident la mâna stângă, pierzându-şi trei degete şi astfel a rămas angajat doar două ore/zi şi are un venit de 400 lei lunar. Totodată, a recunoscut că are o restanţă de plată de 3.760 lei pensie de întreţinere, arătând după divorţ, a achitat doar suma de 1200 lei.

În instanţă, inculpatul a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei, precizând că nu recunoaşte în totalitate faptele, respectiv că ar fi ameninţat-o pe fosta soţie cu un topor sau că le va da foc, susţinând că toporul şi lichidul găsite erau în acel loc pentru că le folosea la aprins focul.

În cauză, partea vătămată CMM s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă totală de 2.000 lei şi a daunelor morale de 10.000 lei, arătând că despăgubirile civile în sumă de 2.000 constau în: câştigul nerealizat pe perioada celor 17-18 zile îngrijiri medicale cu pierderea consecutivă a capacităţii de muncă pe această perioadă în sumă de 1.500 lei şi 500 lei costul medicamentaţiei, al analizelor, taxă medic legist.

S-a susţinut de către partea vătămată că până la data de 02 august 2014 lucra cu ziua la curăţenie la diverse pensiuni din localitate dar şi la lucrări agricole la diverşi cetăţeni din comună, pentru care era plătită cu suma de 70-90 lei/zi.

Totodată, a susţinut partea vătămată că la data de 02 august 2014 a fost internată în stare gravă la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, iar cu ocazia externării, a avut diagnosticul de fractură piramidă nazală, hematom orbital stâng, traumatism cranio-facial, produse prin agresiune, starea fiindu-i ameliorată, i s-a recomandat repaus şi tratament medical ambulatoriu.

De asemenea, a precizat partea vătămată, că daunele morale în sumă de 10.000 lei, reprezintă frica, durerea, spaima provocate de inculpat, prejudiciul estetic având în vedere loviturile primite, ruşinea întrucât incidentul a fost amplu mediatizat, susţinând că în prezent manifestă un sentiment de nesiguranţă şi de teamă, întrucât incidentul se poate repeta oricând, inculpatul fiind o persoană agresivă. Aceasta a precizat că în localitate este cunoscută ca o persoană liniştită, iar incidentul adus la cunoştinţa consătenilor, i-a lezat onoarea şi reputaţia.

Prin adresa …/03.06.2015 Spitalul municipal Câmpulung Moldovenesc s-a constituit parte civilă în acest dosar, cu suma de 34,03 lei, reprezentând c/val cheltuielilor de spitalizare, de care a beneficiat la Spitalul Câmpulung Moldovenesc, partea vătămată CMM, în data de 02.08.2014.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, probatoriul administrat în cauză a confirmat că în seara de 02.08.2014, orele 21:00, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliul din com. V…, lovind-o cu pumnii şi palmele, în zona feţei şi peste corp, pe fosta soţie CMM, în prezenţa a doi copii minori, care au încercat să aplaneze conflictul, numita GSM apelând la SNUAU 112 şi reclamând faptul că tatăl ei provoacă scandal la domiciliu şi a lovit-o pe mama sa cu pumnii în zona feţei şi peste corp.

La scurt timp, la Postul de Poliţie s-a prezentat atât inculpatul cât şi numita CMM împreună cu fiica sa GS care a sesizat verbal că a fost lovită de către inculpat, aceasta prezentând la nivelul feţei urme vizibile de agresiune, apoi s-a deplasat la Spitalul Câmpulung Moldovenesc unde a rămas internată. Pentru leziunile cauzate, partea vătămată a necesitat pentru vindecare, un nr. de 17-18 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal … emis de Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

Inculpatul a recunoscut parţial această situaţie de fapt, arătând că a lovit-o pe partea vătămată, cu palmele de mai multe ori, însă a făcut acest lucru, pentru a se apăra, susţinerile sale fiind infirmate de probatoriul administrat, respectiv de concluziile certificatului medico legal, în care se arată că partea vătămată prezintă fractură la oasele proprii ale nasului, hematom, echimoze care s-au putut produce prin lovire cu pumnul, planşa foto existente la fila 30 în dosarul ataşat nr. 1962/206/2014, cât şi declaraţiile copiilor prezenţi la faţa locului GSG, GIA care au relatat că l-au tras şi lovit cu un mop şi făraş pe tatăl lor pentru a nu o mai lovi pe mama lor.

Urmare acestui incident, CMM s-a adresat Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pentru obţinerea unui ordin de protecţie şi prin sentinţa civilă nr. 794/20.08.2014 rămasă definitivă prin decizia 829/25.09.2014 a Tribunalului Suceava, a obţinut un ordin de protecţie care cuprindea ca măsuri, evacuarea temporară a inculpatului din locuinţă, menţinându-se accesul acestuia în curtea locuinţei pentru a executa lucrări de amenajare a unei anexe gospodăreşti pentru a o face locuibilă, reintegrarea reclamantei şi a minorilor în locuinţă şi obligarea pârâtului GM de a păstra o distanţă minimă faţă de fosta soţie şi copiii rezultaţi din căsătoria părţilor, fiindu-i interzis orice contact verbal sau fizic, inclusiv telefonic cu reclamanta, durata măsurilor de protecţie fiind stabilită timp de 6 luni, începând cu data de 20.08.2014.

După emiterea ordinului de protecţie, cu toate că inculpatului i s-a adus la cunoştinţă şi explicat, pe bază de proces verbal, prevederile ordinului de protecţie şi consecinţele încălcării acestuia, a rezultat că ulterior inculpatul a încercat prin orice mijloc să ia legătura cu membrii familiei căutând diverse motive să pătrundă în casă, el locuind în bucătăria de vară din aceeaşi curte.

A rezultat potrivit probatoriului că în data de 08.12.2014, în jurul orelor 22, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi folosindu-se de o scară, inculpatul a urcat la etajul imobilului intrând în locuinţă prin balcon şi pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă şi panică copiilor minori încuiaţi într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliţie chemaţi prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului şi a adresat cuvinte injurioase copiilor aflaţi înăuntru.

De asemenea, în noaptea de 26/27.12.2014, începând cu orele 23.45, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a mers din nou la imobilul susmenţionat, în care se aflau fosta soţie şi cei 5 copii, a bătut insistent şi zgomotos la geamuri şi uşă, ameninţând că le va sparge, va pătrunde în imobil şi o va omorî pe fosta soţie şi pe vreun bărbat aflat în casă, iar când a văzut că nu i se permite accesul, a continuat să facă scandal, proferând injurii şi ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea până în jurul orei 03.30, când au sosit la faţa locului lucrătorii de poliţie din cadrul Postului de Poliţie V…, alertaţi de persoana vătămată prin apelul de urgenţă 112.

A rezultat potrivit procesului verbal de constatare întocmit de lucrătorii postului de poliţie V… că inculpatul a fost condus la postul de poliţie pentru declaraţii, ocazie cu care a relatat că el nu admite ca după douăzeci de ani de muncă să nu locuiască în casa lui şi că dacă nu poate să locuiască o va incendia.

Inculpatul a revenit la locuinţă în jurul orelor 06.40, s-a înarmat cu un topor şi având asupra sa o sticlă de plastic conţinând un lichid inflamabil, a ameninţat că cine va ieşi primul din locuinţă va fi omorât, lovind de mai multe ori pereţii casei, persoana vătămată fiind nevoită să apeleze din nou lucrătorii de poliţie pentru aplanarea situaţiei, ocazie cu care s-a procedat la imobilizarea acestuia şi reţinerea sa pentru 24 h, măsură preventivă luată prin ordonanţa din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală.

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut decât parţial aceste fapte, instanţa a reţinut că susţinerile sale sunt contrazise de probatoriul administrat, respectiv sesizările părţii vătămate, procesul verbal de constatare, procesul verbal de cercetare la faţa locului din 27 decembrie 2014.

Inculpatul a recunoscut că i s-au adus la cunoştinţă măsurile dispuse prin ordinul de protecţie al instanţei şi obligaţiile ce se impun, iar acesta, chiar prin declaraţiile date a recunoscut că s-a deplasat în data de 08 decembrie 2014 şi 26/27 decembrie 2014 la locuinţa fostei sale soţii şi a încercat să ia contact cu aceasta, cu toate că prin hotărâre judecătorească i se interzisese acest lucru, prin urmare motivările sale cum că ar fi avut nevoie de ceva sau ar fi vrut să-i colinde nu înlătură vinovăţia sa.

A rezultat din procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 27 decembrie 2014 (fila 116 dosar) că deplasându-se la anexa în care locuia inculpatul, în holul anexei au găsit sprijinit de tocul uşii un topor cu o coadă din lemn şi la aproximativ 4 metri de uşa de acces un recipient din plastic de 0,5 litri, având un conţinut de culoare galbenă, cu miros puternic de benzină. De asemenea cu acea ocazie au fost verificate geamurile şi uşa locuinţei numitei CMM, uşa de acces în locuinţă prezentând la bază urme de degradare, posibil prin lovire cu un corp contondent, iar la geamul locuinţei în partea de vest, materialul din plastic care îmbrăca casa prezenta o spărtură provenită ca urmare a unei lovituri cu un obiect ce nu a putut fi identificat.

Prin urmare, aspectele reţinute în procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliţie se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză, respectiv cu declaraţiile părţii vătămate şi ale martorei GSG şi dovedesc faptul că inculpatul se face vinovat de două fapte privind nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, cât şi de ameninţare.

Prin Sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin neapelare la 15.04.2014, de care avea cunoştinţă inculpatul, acesta a fost obligat să plătească cu titlu pensia de întreţinere în total suma de 420 lei lunar stabilită pentru cei patru copii minori, GVG (120 lei lunar), GIA (130 lei lunar), GAM (80 lei lunar) şi GI (90 lei lunar), începând cu data introducerii acţiunii - 10.12.2013. S-a reţinut că până în prezent, acesta nu a achitat, cu rea credinţă, suma la care a fost obligat prin hotărâre, acumulând o restanţă la plată de aprox. 3760 lei.

Inculpatul a recunoscut că nu a achitat întreaga pensie situaţie care se coroborează şi cu declaraţiile părţilor vătămate şi cele ale martorei RI.

În drept, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal, cu referire la incidentul din 02.08.2014, însă instanţa a reţinut că infracţiunea de violenţă în familie, presupune ca faptele prev. la art. 193 Cod penal, cum sunt cele din prezentul dosar, să fie săvârşite asupra unui membru de familie, art. 177 Cod penal stabilind persoanele care reprezintă membrii de familie, în înţelesul legii penale.

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin neapelare la data de 15.04.2014 s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpat şi partea vătămată, astfel că la data de 02.08.2014 cei doi nu mai erau căsătoriţi, prin urmare, violenţa exercitată asupra părţii vătămate CMM, nu a fost săvârşită asupra unui membru de familie, aceasta neîncadrându-se în categoriile enumerate la art. 177 Cod penal.

În consecinţă, instanţa de fond în baza art. 396 alin. 1,5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, l-a achitat pe inculpatul GM, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violenţă în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului care la data de 02.08.2014 a lovit-o pe CMM cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare, un nr. de 17-18 zile, întrunea elementele constitutive ale infracţiunii de loviri şi alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal., pronunţându-se condamnarea inculpatului pentru această faptă.

Conform art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal constituie infracţiunea de abandon de familie neplata cu rea credinţă timp de trei luni de zile a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească, aceasta pedepsindu-se cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

În cauză s-a constat că inculpatul nu a plătit cu rea credinţă pensia de întreţinere pe o durată mai mare de 3 luni de zile, iar obligaţia de întreţinere constă în obligaţia de a furniza altei persoane mijloacele de trai, în cauză fiind vorba de copii inculpatului, instanţa constatând că în cauză este dată şi reaua credinţă a acestuia care nu a achitat mai multe luni pensia de întreţinere, deşi nu se află în imposibilitatea de a munci, chiar dacă a suferit un accident, acesta însă nu îl pune în incapacitate de a munci, fiind angajat la SC G SRL, aşa cum rezultă din Relaţiile de la ITM Suceava, iar dacă ulterior i s-au diminuat veniturile acesta avea posibilitate de a solicita reducerea pensiei stabilite.

În consecinţă, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal, pronunţând condamnarea acestuia.

Potrivit art. 32 alin. 1 din Legea 217/200, încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune de nerespectarea a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoarea de la o lună la un an, iar faptele inculpatului de la data de 08 decembrie 2014 cât şi de la data de 26/27 decembrie 2014 întrunind atât din punct de vedere al laturii obiective, cât şi a laturii subiective elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti (două fapte), pronunţându-se condamnarea acestuia.

Fapta inculpatului care în noaptea de 26/27 decembrie 2014 a adresat ameninţări cu moartea părţii vătămate, provocându-i acestuia o stare de temere şi determinând-o să apeleze din nou la lucrătorii de poliţie, întrunea elementele constitutive ale infracţiunii de ameninţare prevăzute de art. 206 alin. 1 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor concrete ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 74 Cod penal. Astfel, instanţa de fond a ţinut seama în concret de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, precum şi conduita acestuia după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal.

Pentru toate aceste considerente, prima instanţă a considerat că în procesul de individualizare se impunea aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate către minimul special.

Referitor la susţinerea apărătorului inculpatului cum că pentru o parte dintre infracţiuni inculpatul a înţeles să le recunoască, astfel că ar trebui să beneficieze de reducerea cu 1/3 din pedeapsă, instanţa de fond a precizat că pentru a se face aplicaţiunea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, legea prevede ca inculpatul, la primul termen de judecată să recunoască în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, ori instanţa i-a adus la cunoştinţă acestuia prevederile articolului menţionat, la termenul din 18 mai 2015 şi acesta în declaraţia dată a precizat că nu recunoaşte în totalitate faptele, prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile vizând reducerea pedepsei.

În privinţa pedepselor complementare şi accesorii instanţa de fond a reţinut principiul lipsei lor de autonomie.

În raport cu infracţiunile comise, prima instanţă a apreciat că inculpatul nu poate fi demn de ocuparea unei funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat şi nici de a candida pentru vreo funcţie în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, motiv pentru care alături de fiecare pedeapsă principală, în baza art. 67 alin. (1) din Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv:dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

Totodată în temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal a interzis inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Instanţa de fond a reţinut incidenţa art. 38 alin.1 din C.p., constatând că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, astfel că în conformitate cu art. 39 alin 1 lit. b) din C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea la care a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, rezultând pedeapsa de 12 luni închisoare.

În raport cu art. 45 alin. (3) lit. a) din C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării, pe o durata de 1 an, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

De asemenea s-a aplicat pedeapsa accesorie rezultantă, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, a interzicerii exercitării, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

La individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.91 al 1 lit. a, b, c, al. 3 cod penal, pedeapsa stabilită fiind mai mică de 3 ani de zile, respectiv 12 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana inculpatului care era angajat, de faptul că acesta dorea să înlăture consecinţele infracţiunii precizând că se va muta la părinţii săi pentru a nu mai intra deloc în contact cu partea vătămată, instanţa de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi că fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind necesară însă, supravegherea conduitei sale pe o durată de trei ani.

În consecinţă, prima instanţă a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

Totodată în baza art. 93 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a stabilit că inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei V… sau Primăriei municipiului Câmpulung Moldovenesc, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

Instanţa de fond a pus în vedere inculpatului prevederile art. 96 Cod penal, în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, ori săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa de fond va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În ceea ce priveşte latura civilă instanţa de fond a precizat că prin probatoriul administrat, respectiv declaraţiile martorilor RI şi SŞE, a rezultat că partea vătămată lucra în mod frecvent atât la curăţenie, la diferite pensiuni unde câştiga aproximativ 70 lei/zi, cât şi la fân, unde câştiga în jur de 90 lei/zi, iar în perioada celor 17-18 zile de îngrijiri medicale, aceasta nu a putut să lucreze întrucât a fost lovită la faţă în zona ochilor şi era practic deformată şi albastră de la lovituri.

A rezultat totodată că toţi vecinii au compătimit-o pentru că aceasta era aproape mutilată la faţă, aproape o lună de zile a fost nevoită să locuiască împreună cu copii la părinţii martorei SŞ, iar incidentul a fost şi mediatizat, cazul acesteia fiind publicat în ziarul Monitorul de Suceava din …..

În consecinţă, în temeiul art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. şi art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) şi (2), art. 1357, 1385 Cod civil, instanţa l-a obligat pe inculpat să plătească părţii civile CMM suma de 2.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale din care 1.500 lei reprezintă câştigul nerealizat în perioada zilelor de îngrijiri medicale şi 500 lei costul medicamentaţiei şi a actelor medicale, taxă medic legist, taxă radiografie.

Instanţa a considerat că părţii civile i-a fost cauzat şi un prejudiciu de natură a justifica acordarea unor daune morale, având în vedere suferinţa provocată în urma agresiunii şi restrângerea posibilităţilor de viaţă socială, aceasta fiind practic desfigurată în zona feţei, ca urmare a loviturilor primite de către inculpat, astfel că instanţa de fond a apreciat suma de 2.000 lei ca o justă reparaţie a prejudiciului suferit.

De asemenea, prima instanţă a admis şi acţiunea civilă formulată de Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc şi l-a obligat pe inculpat să plătească către acesta suma de 34,03 lei reprezentând despăgubiri materiale constând în contravaloarea cheltuielilor de spitalizare de care a beneficiat CMM la internarea din 02 august 2014.

Conform art. 274 alin.1, 276 Cod de Procedură Penală, instanţa l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, justificate cu cheltuieli pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor şi suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă CMM, justificate cu onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc şi inculpatul GM, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a arătat că în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin.1 Cod penal, având în vedere că din ansamblul probatoriului administrat în cauză rezultă că inculpatul, la momentul săvârşirii faptei, constând în agresarea fizică a fostei sale soţii, continua să convieţuiască cu aceasta şi cei 5 copii ai lor.

Astfel, din conţinutul hotărârii de divorţ rezultă că ambii părinţi exercitau în comun autoritatea părintească, iar la momentul săvârşirii actelor de violenţă, nu avea efect vreun ordin de protecţie instituit asupra inculpatului.

Mai mult, tipul şi destinaţia încăperilor din locuinţa unde trăiau soţii, nepartajate juridic ci doar faptic, făceau necesară interacţiunea soţilor între ei şi între aceştia şi copii, persoana vătămată CMM, pregătind zilnic mâncarea destinată întregii familii la o sobă cu plită ce se afla în camera fostului soţ. De altfel, acesta a fost şi unul din motivele pentru care inculpatul a provocat scandal în acea seară, fiind deranjat de fumul produs din pregătirea alimentelor.

Având în vedere aceste aspecte, se apreciază că tipul de convieţuire ce exista între inculpat şi persoana vătămată, se încadrează în noţiunea de membru de familie în sensul prev. de art. 177 alin. 1 lit. c Cod penal, respectiv persoane care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.

Prima instanţă nu a avut în vedere incidenţa noţiunii de membru de familie la modul descris mai sus, considerând fără just temei că această calitate ar fi încetat între inculpat şi persoana vătămată odată cu pronunţarea definitivă a divorţului. Încadrarea juridică completă a actelor de violenţă săvârşite de inculpat, aşa cum au fost descrise în rechizitoriu, trebuia să cuprindă în mod obligatoriu şi raportarea la art. 199 alin. 1 Cod penal, neexistând un temei just pentru achitarea inculpatului sub acest aspect.

Inculpatul GM nu a motivat apelul formulat, iar în faţa instanţei de apel, la termenul de astăzi, apărătorul inculpatului a arătat că motivele de apel vizează achitarea inculpatului sub aspectul infracţiunii de ameninţare, în temeiul disp. art. . 397 alin.5 raportat la art. 16 lit. c Cod procedură penală, în cauză nefiind probe din care să rezulte că inculpatul a săvârşit fapta.

În ce priveşte infracţiunea de abandon de familie, solicită încetarea procesului penal potrivit art. 16 lit.g Cod procedură penală, iar cu privire la celelalte infracţiuni, a solicitat a se dispune amânarea aplicării pedepsei, potrivit disp. art. 83 Cod penal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea reţine că apelurile declarate sunt întemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate mai jos.

Prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt, în baza probatoriului administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească. Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de violenţă, rezultă în mod cert că în seara de 02.08.2014, orele 21:00, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliul din com. V…, lovind-o cu pumnii şi palmele, în zona feţei şi peste corp, pe fosta soţie CMM, în prezenţa a doi copii minori, care au încercat să aplaneze conflictul, numita GSG apelând la SNUAU 112 şi reclamând faptul că tatăl ei provoacă scandal la domiciliu şi a lovit-o pe mama sa cu pumnii în zona feţei şi peste corp.

La scurt timp, la Postul de Poliţie s-a prezentat atât inculpatul cât şi numita CMM, împreună cu fiica sa GSG, care a sesizat verbal că a fost lovită de către inculpat, aceasta prezentând la nivelul feţei urme vizibile de agresiune, apoi s-a deplasat la Spitalul Câmpulung Moldovenesc unde a rămas internată. Pentru leziunile cauzate, partea vătămată a necesitat pentru vindecare, un nr. de 17-18 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal … emis de Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

În mod corect a înlăturat prima instanţă apărările formulate de către inculpat cu privire la această faptă, probatoriul administrat infirmând apărarea inculpatului în sensul că ar fi urmărit doar să se apere. De asemenea, este legală şi temeinică concluzia primei instanţe în sensul că la data săvârşirii faptei inculpatul şi persoana vătămată nu puteau fi consideraţi membrii de familie în sensul art. 177 lit. c Codul penal. Astfel, la data respectivă hotărârea de divorţ era definitivă, relaţiile dintre soţi erau foarte tensionate, iar aceştia locuiau în acelaşi imobil nu pentru că stabiliseră „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” (în sensul de ajutor, sprijin şi afecţiune reciprocă), ci pur şi simplu pentru că locuinţa nu era partajată şi nu aveau altă alternativă. În consecinţă, necesitatea obiectivă care i-a constrâns pe foştii soţi să împartă acelaşi imobil nu poate avea semnificaţie juridică în condiţiile art. 177 lit. c Codul penal, iar încadrarea juridică stabilită prin rechizitoriu este, sub acest aspect, eronată.

Însă, în aceste condiţii, prima instanţă ar fi trebuit să schimbe încadrarea juridică a infracţiunii de violenţă reţinute în sarcina inculpatului, din infracţiunea de violenţă în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 raportat la art. 193 alin. 2 Codul penal, în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Codul penal, iar nu să dispună achitarea inculpatului referitor la încadrarea juridică reţinută în rechizitoriu. Din această perspectivă apelul Parchetului este întemeiat, iar instanţa de apel urmează a dispune schimbarea încadrării juridice în sensul celor precizate mai sus.

Cu privire la cele două infracţiuni de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prevăzute de art. 32 alin. 1 din lg.217/2003 şi infracţiunea de ameninţare, Curtea constată că şi în acest caz prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi încadrarea juridică. În ceea ce priveşte apărările formulate de către inculpat, în mod corect s-a reţinut că acestea nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, iar inculpatul nu şi-a motivat calea de atac exercitată şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 794/20.08.2014 rămasă definitivă prin decizia 829/25.09.2014 a Tribunalului Suceava, persoana vătămată a obţinut un ordin de protecţie care cuprindea ca măsuri evacuarea temporară a inculpatului din locuinţă, menţinându-se accesul acestuia în curtea locuinţei pentru a executa lucrări de amenajare a unei anexe gospodăreşti pentru a o face locuibilă, reintegrarea reclamantei şi a minorilor în locuinţă şi obligarea pârâtului GM de a păstra o distanţă minimă faţă de fosta soţie şi copiii rezultaţi din căsătoria părţilor, fiindu-i interzis orice contact verbal sau fizic, inclusiv telefonic cu reclamanta, durata măsurilor de protecţie fiind stabilită timp de 6 luni, începând cu data de 20.08.2014.

În ciuda faptul că avea cunoştinţă de hotărârea instanţei şi, implicit, de conţinutul ordinului, la data de 08.12.2014, în jurul orelor 22, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi folosindu-se de o scară, inculpatul a urcat la etajul imobilului intrând în locuinţă prin balcon şi pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă şi panică copiilor minori încuiaţi într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliţie chemaţi prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului şi a adresat cuvinte injurioase copiilor aflaţi înăuntru.

Apelul declarat de inculpat este însă întemeiat în ceea ce priveşte infracţiunea de abandon de familie, în condiţiile în care partea civilă, în calitate de reprezentant legal al minorilor, şi-a retras plângerea penală prealabilă. În consecinţă, sub aspectul acestei infracţiuni urmează a fi dispusă încetarea procesului penal.

Referitor la pedepsele aplicate inculpatului de către prima instanţă, Curtea constată că în mod corect acestea au fost orientate către minimul special în condiţiile în care inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, toate faptele au fost săvârşite în contextul unei relaţii tensionate ce a succedat divorţului de fosta soţie, partea civilă CMM, iar în prezent (aşa cum rezultă din chiar susţinerile acesteia din urmă) relaţiile dintre cei doi soţi au încetat să fie conflictuale şi inculpatul s-a mutat definitiv la domiciliul părinţilor săi.

În consecinţă, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală se vor admite apelurile declarate de inculpatul GM şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc împotriva sentinţei penale nr. 773 din 23 iunie 2015 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc. Se va desfiinţa în parte sentinţa penală apelată şi în rejudecare se va înlătura dispoziţia de achitare a inculpatului GM pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 Cod penal.

În temeiul art. 386 alin. 1, 2 Cod procedură penală se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de violenţă în familie prev. de art. 199 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal reţinută în sarcina inculpatului GM prin rechizitoriu, în infracţiunea de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal şi se va menţine pedeapsa aplicată de instanţa de fond.

Se va înlătura dispoziţia de condamnare a inculpatului GM pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, precum şi pedepsele complementare şi accesorii aferente. În temeiul art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 lit. g teza I Cod procedură penală va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului GM pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată CMM.

În temeiul art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 luni închisoare la care se va adăuga sporul de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 3 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 10 luni închisoare.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate dacă nu sunt în contradicţie cu prezenta decizie. În temeiul art. 275 pct. 2 lit. b Cod procedură penală va obliga persoana vătămată CMM să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ca urmare a retragerii plângerii prealabile pentru infracţiunea prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Loviri şi alte vătămări

Membru de familie. inaplicabilitate în cazul soţilor divorţaţi

Domenii speta

Spete similare

Sentinţă penală - 26.04.2011

Decizie - 03.08.2010

Sentinţă penală - 26.05.2010

Decizie - 26.03.2008

Sentinţă penală - 19.12.2022